Site-ul Senatului României folosește cookie. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosiri cookie-urilor conform OUG 13/24.04.2012 și REGULAMENTUL (UE) 2016/679. OK

  Comunicate de presă

Președinta Senatului României, Anca Dana Dragu, l-a primit astăzi, 23 februarie a.c., pe E.S. Roelof van Ees, ambasadorul Regatului Țărilor de Jos în România, într-o vizită de prezentare.
În cadrul dialogului, președinta Senatului a exprimat deschiderea părții române pentru intensificarea dialogului bilateral și identificarea de noi domenii de convergență, care să urmărească consolidarea cooperării dintre cele două țări la nivel european și multilateral.
Demnitarul român a prezentat pe scurt prioritățile legislative din cadrul mandatului de președintă a Senatului, cu accent atât pe măsurile financiare considerate a fi oportune pentru a combate efectele pandemiei și a încuraja redresarea economică cât mai rapidă a României, precum și pe necesitatea unității și solidarității între cetățeni.
În acest context, a menționat cele 80 de miliarde de euro, bani europeni, aflați la dispoziția României pentru investiții și dezvoltare, proiecte care nu pot fi implementate în absența reformelor reale, a unui mediu politic stabil și a unui cadru legislativ transparent, predictibil, care să aibă la bază statul de drept.
Totodată, președinta Senatului a evidențiat unul dintre proiectele de suflet inițiat în 2016, în calitate de ministru al Finanțelor Publice, și inclus în Programul actual de guvernare, Școala de la 8 la 5, astfel încât, pe lângă accesul la educație, copiilor să le fie asigurată și o masă caldă, cu toate elementele nutritive necesare activităților extracuriculare.
Acest proiect subliniază necesitatea de a renunța la școala în două sau trei schimburi și imperativul investițiilor în infrastructură prin construcția de școli noi.
Alte teme abordate de cele două părți în cadrul discuțiilor au vizat: statul de drept, educația agricolă și proiectul „Grădinile Senatului – Memorial Uranus”.
 

Publicat in data de 23.02.2021 16:15:00

Anca Dana Dragu, președinta Senatului României, a primit-o în data de 16 februarie a.c., pe E.S. doamna Füsun Aramaz, ambasadoarea Republicii Turcia în România, în vizită de prezentare.
În cadrul întrevederii, preşedinta Senatului a subliniat importanţa creşterii şi dezvoltării pe mai departe a cooperării în plan economic între cele două state, Turcia fiind cel mai important partener comercial al României din afara Uniunii Europene.
A fost subliniat rolul diplomaţiei parlamentare pentru consolidarea legăturilor dintre cele două ţări şi a transmis interesul Senatului României pentru creşterea dialogului parlamentar între România și Turcia, atât în plan bilateral, prin intermediul grupurilor parlamentare de prietenie şi al comisiilor de specialitate, cât și în formate de cooperare regională, cum este trilaterala România-Polonia-Turcia. În acest sens, părţile au subliniat rolul Parteneriatului Strategic româno-turc, semnat în urmă cu 10 ani, ca o bază solidă pentru derularea cooperării bilaterale.
De asemenea, au fost purtate discuţii referitoare la situaţia epidemiologică şi stadiul vaccinării împotriva virusului SARS-CoV-2 din cele două state, precum şi la măsurile ce pot fi luate pentru combaterea violenţei domestice şi a traficului de persoane, cele din urmă fiind subiecte de interes pentru preşedinta Senatului.

Publicat in data de 16.02.2021 17:23:00

Astăzi, 16 februarie 2021, membrii Comisiei pentru comunitățile de români din afara țării au avut o dezbatere pe tema respectării drepturilor românilor de pe întreg teritoriul Republicii Serbia, dezbatere la care au luat parte în calitate de invitați, domnul Predrag Balašević, președintele Partidului Neamului Românesc din Serbia și domnul Zavija Jurj,  preşedintele Asociaţiei Ariadnae Filum.
Printre subiectele luate în discuție s-au numărat: problema identitară a românilor de Republica Serbia, poluarea în exces din zona Bor care a dus la depopularea satelor românești din această regiune, precum și lipsa învățământului în limba română.
Pe parcursul discuţiilor, preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara ţării, domnul senator Claudiu Târziu a subliniat faptul că „este necesară reglarea situației cu statul sârb, pentru că trebuie să-și respecte angajamentele internaționale, situația din teren trebuie verificată, trebuie să ne implicăm mai mult în problemele mari: poluarea din zona Bor-ului, relația dintre reprezentanții bisericii din Valea Timocului și statul sârb”.
Domnul senator Viorel Badea, membru al Comisiei, a afirmat faptul că trebuie realizată o analiză profundă, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, referitoare la toate problemele cu care se confruntă etnicii români din Serbia „nu mai trebuie să disociem între Valea Timocului și Voivodina pentru că toți sunt români”. Totodată, senatorul Viorel Badea consideră necesară o resetare a relațiilor statului român atât cu reprezentanții comunităților etnicilor români din Serbia, cât și cu autoritățile statului vecin.
Amintim faptul că membrii Comisiei pentru comunitățile de români din afara țării au solicitat Ministerului Afacerilor Externe o informare legată de modul în care Republica Serbia respectă acordurile semnate cu România, precum și reglementările europene și internaționale în ceea ce privește respectarea drepturilor românilor de pe întreg teritoriul Republicii Serbia, monitorizarea situației la fața locului, precum și oferirea de suport moral comunității românești din zonă.
 
 

Publicat in data de 16.02.2021 12:59:00

Președinta Senatului României, doamna Anca Dana Dragu, l-a primit în data de 4 februarie a.c., pe E.S. domnul Hiroshi Ueda, noul ambasador al Japoniei la București, în vizită de prezentare.
Anca Dragu și Hiroshi Ueda au apreciat nivelul foarte bun al relațiilor româno-japoneze și caracterul dinamic al dialogului politico-diplomatic, reflectate inclusiv prin dorința de a încheia, în cursul acestui an, un Acord de Parteneriat Strategic, conform deciziei luate de președintele României, Klaus Iohannis, și de fostul prim-ministru al Japoniei, Shinzo Abe, la București, în ianuarie 2018. Proiectul Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia este complementar Acordului de Parteneriat Strategic încheiat de Uniunea Europeană și Japonia în 2019, fiind conceput să ofere elemente suplimentare de valoare și să coordoneze cooperarea bilaterală în patru domenii esențiale: politic, strategic, economic și cultural-științific.
În contextul celebrării, în 2021, a centenarului relațiilor diplomatice româno-japoneze, părțile au exprimat deschiderea de a marca acest moment aniversar important prin acțiuni de referință, care vizează inclusiv realizarea unor schimburi de vizite în plan parlamentar, în vederea menținerii trendului deosebit de favorabil înregistrat în prezent de colaborarea dintre România și Japonia pe toate planurile.
De asemenea, în cadrul convorbirilor au fost abordate teme ce țin de perspectivele dezvoltării colaborării în plan economic și al investițiilor nipone în România, cele două părți exprimând dorința de a menține tendința de creștere a schimburilor comerciale din 2020. În context, demnitarul român a subliniat necesitatea valorificării pe deplin a potențialului existent de cooperare și a arătat importanța pe care o acordă asigurării stabilității și predictibilității în mediul economic, elemente menite să favorizeze atragerea de noi investitori și creșterea schimburilor comerciale.
În planul dimensiunii economice a parteneriatului bilateral, președinta Senatului a exprimat apreciere pentru participarea Japoniei la proiecte majore de investiții în România.
Întrevederea a prilejuit, totodată, discuții privind participarea României la Jocurile Olimpice și Paralimpice de la Tokyo din vara acestui an, precum și invitația adresată României de a participa la Expoziția Mondială de la Osaka din 2025.
Oficialul român a adresat ambasadorului japonez urări de succes în îndeplinirea mandatului său, asigurându-l de întregul sprijin și disponibilitate spre dialog din partea Senatului României.

Publicat in data de 05.02.2021 10:08:00

Dragi colege,

Dragi colegi,

Vă propun să ținem un moment de reculegere în memoria victimelor tragicului accident de la Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Matei Balș.

Vă mulțumesc!

 

Doamnelor senatoare,

Domnilor senatori,

Dragi colegi,

Ne aflăm astăzi la prima ședință a acestei noi sesiuni parlamentare. Cu această ocazie, vreau să vă adresez câteva cuvinte referitoare la modul în care îmi doresc să se desfășoare activitatea noastră în această perioadă. Primul lucru pe care aș dori să îl menționez aici este că cei aleși ca membri în Senatul României, prin comportamentul, activitatea și atitudinea noastră trebuie să constituim un bun exemplu pentru cei pe care îi reprezentăm, un adevărat etalon la nivelul întregii societăți.

Reiau ceea ce am afirmat în discursul de inaugurare, spunând că întreaga noastră activitate trebuie să se desfășoare sub auspiciul noțiunii de respect. Să-i respectăm, în primul rând, pe cei pe care îi reprezentăm aici, în Senat, pe cetățenii români, să respectăm instituția, Parlamentul României, cea mai importantă în arhitectura statului român, să ne respectăm colegii, să ne respectăm între noi.

Parlamentul și, în speță, Senatul României, trebuie să revină la rolul său consacrat în Constituție și anume un for al dezbaterilor și al deciziilor politice, în care se confruntă idei și opinii diverse, pentru ca la final să rezulte cele mai bune soluții pentru cetățenii români, materializate prin legi adoptate pe baza studiilor de impact și a analizelor de oportunitate.

Am menționat acest aspect, dat fiind faptul că, în legislatura precedentă, 40% din proiectele de lege și propuneri legislative adoptate de Senat în calitate de primă Cameră au fost adoptate tacit, în lipsa unei dezbateri. Legi importante cum ar fi cele din domeniul justiției.

Mai exact din 2.051 de proiecte de lege și propuneri legislative, 1.788 adoptate în calitate de primă cameră, 247 de camera decizională și 16 în ședința comună cu Camera Deputaților, 729 de proiecte de lege și propuneri legislative au fost adoptate tacit. Adică 35,5% din total și peste 40% din cele adoptate în calitate de primă Cameră. Enorm! Asta înseamnă, cel puțin din acest punct de vedere, că s-a muncit în proporție de 65%. Trebuie să punem capăt împreună acestei stări de fapt.

De asemenea, trebuie să recuperăm decalajele produse ca urmare a întârzierii transpunerii directivelor europene, pentru a evita situațiile de infringement. Trebuie să întărim rolul Senatului în ceea ce privește politica externă și să contribuim la accentuarea colaborării interparlamentare.


Dragi colegi,

Fiecare dintre noi, fie prin prisma apartenenței la un partid, la o doctrină politică, fie datorită modului diferit în care vedem societatea, are viziuni și concepții diferite despre căile și mijloacele prin care putem produce bunăstare în rândul celor pe care îi reprezentăm.

Ceea ce vreau să ne unească este buna-credință și să avem ca unic și exclusiv obiectiv interesul cetățenilor români și nu interese obscure personale sau de grup. Transparența actului legislativ și a activității Senatului trebuie să devină un atribut esențial în tot ceea ce facem.

Îmi doresc ca fiecare dintre noi să pună umărul la reformarea statului prin măsuri ce vizează justiția, educația, sănătatea, digitalizarea serviciilor oferite de statul român, un cod electoral modern și complet, să contribuim din postura în care ne aflăm la dezvoltarea infrastructurii, la aplicarea cât mai rapidă a măsurilor prevăzute de Pactul Verde European, la o nouă politică industrială, să pregătim terenul pentru noile industrii bazate pe tehnologii avansate.


Dragi colegi,

România trece în continuare printr-o perioadă grea, de criză sanitară provocată de pandemia COVID-19. Sistemul de îngrijire a sănătăţii şi economia, în ansamblu, sunt puse la încercare şi este datoria noastră, ca parlamentari, să găsim cele mai bune soluţii pentru fiecare cetăţean, pentru fiecare familie şi pentru fiecare companie care se confrunt cu dificultăţi în această perioadă. Este un timp al solidarității și al responsabilității, în care societatea românească așteaptă mult de la noi, parlamentarii.

Sper şi sunt convinsă că și dumneavoastră sunteți în asentimentul meu, ca la sfârșitul acestei sesiuni, să putem privi în urmă și să fim mândri de activitatea noastră și de modul în care am contribuit la o Românie prosperă, la o Românie modernă.

Mult succes!

Vă mulțumesc!

Publicat in data de 02.02.2021 11:14:00

Președinta Senatului României, Anca Dana Dragu, l-a primit astăzi, 28 ianuarie a.c., pe E.S. dl David Saranga, ambasadorul Israelului în România, într-o vizită de prezentare.
În cadrul dialogului, au fost abordate teme ce țin de cooperarea în plan parlamentar, în domeniul energetic, inteligenței artificiale, precum și în domeniul cercetării-dezvoltării.
A fost convenită intensificarea relațiilor de cooperare între Senatul României și Knesset, fiind reînnoită invitația pentru Președinta Senatului de a vizita Israelul, ulterior alegerilor parlamentare din această țară.
Părțile au subliniat importanța intensificării relațiilor de cooperare în domeniul energetic, cu accent pe utilizarea de energie verde și necesitatea digitalizării sectorului energetic.
A fost, totodată, apreciată importanța cooperării bilaterale în domeniile inteligență artificială și cercetare-dezvoltare și pe identificarea mijloacelor prin care aceasta se poate intensifica.
Doamna președintă Anca Dana Dragu a subliniat, încă o dată, întreaga importanță a conștientizării fenomenelor declanșate de anti-semitism, xenofobie și rasism pentru a lupta împotriva acestui flagel cu o voce comună.
Demnitarul român a dorit să felicite autoritățile israeliene cu privire la modul în care acestea combat efectele pandemiei, precum și succesul campaniei de vaccinare din Israel. De asemenea, domnul ambasador a apreciat progresul autorităților române în campania de vaccinare, în ciuda deficiențelor existente în sistemul medical.

Publicat in data de 28.01.2021 16:20:00


Președinta Senatului, Anca Dana Dragu, a avut o întrevedere miercuri, 27 ianuarie a.c., cu Reprezentantul în România al Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), Nisreen Rubaian.
 
În cadrul întâlnirii, au fost abordate aspecte referitoare la mandatul și activitățile UNHCR în România și a fost evidențiată contribuția României la eforturile de solidaritate europeană și globală având ca scop protecția refugiaților.
 
Președinta Senatului și-a exprimat aprecierea pentru sprijinul constant acordat de UNHCR în dezvoltarea legislaţiei naţionale privind azilul şi migraţia, în pregătirea personalului cu atribuții în domeniu și în asigurarea bunei funcționări a centrelor regionale pentru solicitanții de azil aflate în România. A fost menționată, în mod special, activitatea Centrului de Tranzit în Regim de Urgență de la Timișoara, prima instituție de acest tip din lume, înființată pe baza acordului tripartit dintre Guvernul României, UNHCR și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM).
 
Oficialul român a subliniat că România va continua să ofere sprijin și protecție refugiaților, conform normelor internaționale în materie, acționând în acest scop din tripla sa postură, de donator emergent de asistență pentru dezvoltare, de stat de relocare și de promotor consecvent al agendei umanitare. În acest sens, a evocat implicarea activă a României, la nivel european, în efortul de relocare intra-UE și de relocare externă și a amintit că, în contextul crizei pandemice, care accentuează semnificativ vulnerabilitatea refugiaților, persoanele care au nevoie de protecție internațională sau asistență umanitară sunt exceptate de la interdicția de intrare pe teritoriul țării noastre, aplicabilă cetățenilor străini și apatrizi.
 
Remarcând nivelul deosebit al cooperării cu România, Reprezentantul UNHCR a mulțumit autorităților române pentru asistența acordată refugiaților, chiar și în condițiile dificile ale crizei sanitare, și pentru excelenta colaborare cu toate agențiile ONU implicate (UNHCR, OIM, OMS). A precizat totodată că UNHCR acordă prioritate colaborării cu parlamentele, care au un rol esențial în adoptarea legislației necesare pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale refugiaților și solicitanților de azil și și-a manifestat dorința de consolidare a relației instituționale dintre UNHCR și Senatul României.
 
Președinta Senatului a subliniat interesul României de a dezvolta în continuare relația cu UNHCR, inclusiv la nivel parlamentar, prin implicarea comisiilor de specialitate, arătând că dialogul, consultările, dezbaterile tematice și alte activități organizate la acest nivel pot contribui la consolidarea cadrului strategic și legislativ național în domeniu, dar și la o mai bună informare a cetățenilor cu privire la situația refugiaților și provocările cu care aceștia se confruntă.
 
Informații suplimentare
 
Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) a fost înființat în 1950, de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, în scopul de a coordona operațiuni internaționale pentru protecția refugiaților. UNHCR acționează pentru: asigurarea unor proceduri de azil echitabile și eficiente și a unor condiții decente de primire pentru solicitanții de azil; integrarea refugiaților în societățile gazdă, relocarea lor în terțe țări sau revenirea lor voluntară în țările de origine, în condiții de siguranță; gestionarea problematicii apatridiei și protecția persoanelor apatride; sprijinirea persoanelor strămutate intern și a foștilor refugiați reveniți acasă; sensibilizarea opiniei publice cu privire la nevoile refugiaților. Echipele UNHCR își desfășoară activitatea în 135 de țări, acordând asistență de specialitate în domeniile juridic, administrativ, sanitar etc. 

Publicat in data de 28.01.2021 11:37:00

În cadrul ședinței Biroului Permanent al Senatului, a fost aprobată convocarea sesiunii extraordinare în vederea aprobării proiectului de buget al Senatului pentru anul 2021. La finalul ședinței, președinta Senatului, Anca Dana Dragu a declarat:
În 2020, am funcționat în condiții anormale, cheltuielile de transport, deplasare au fost mult sub  prognoză. De regulă, orice buget începe de la execuția bugetară a anului precedent, dar cum anul precedent nu este un reper, a trebuit să facem o combinație între execuție și realitate”.
Referindu-se la obiectivele pe care le are pentru 2021, Președinta Senatului a declarat:
“Vreau să mă concentrez pe accesul la finanțare pe care trebuie să îl aibă companiile și, în special, antreprenorii pentru că aceasta este soluția prin care să reluăm creșterea economică, o creștere economică sănătoasă, bazată pe inițiativa privată și care să ne asigure o relansare economică reală. Activitatea economică pare că își revine, dar clar are nevoie de un impuls în sectorul financiar.
Apoi sunt aspectele sociale care îmi sunt foarte apropiate sufletului și la care am contribuit direct și mă refer aici la acest program “Școala de la 8 la 5”,  care include nu numai masa caldă în școli, dar și un program de activități extracuriculare și sportive pentru copii, astfel încât copiii să poată petrece la scoală cât petrec și părinții la serviciu.“

În același timp, președinta Senatului a făcut referire la alte două obiective importante pe care îl are în vedere și anume: violența domestică și traficul de persoane.
“Sunt subiecte care mă preocupă în mod deosebit.  Sunt multe dureri acumulate și, în mod evident, lucrurile trebuie schimbate, regândite. Dar aici vorbim despre o reformă amplă. Nu va dura o zi-două, va dura multe luni până când vom identifica toate problemele, vom gândi mecanismele, vom crea instituții. În concluzie, nu este de ajuns un articol de lege.“
 O altă prioritate pe care o are în vedere președinta Senatului se referă la Codul Electoral și Comisia comună a Senatului și Camerei Deputaților privind reforma codului electoral.
“Ambiția noastră este ca peste 4 ani, să avem un Cod Electoral modern, echilibrat, care să asigure condiții egale de desfășurare a tuturor alegerilor. În acest moment, avem vreo 6-7 legi electorale, fiecare rundă electorală s-a desfășurat după alte reguli, nimeni nu știa unde votează, cum și de ce.“.
În ceea ce privește desfășurarea ședințelor Senatului, Anca Dana Dragu a declarat:
“Deja am început demersurile pentru a introduce mijloace electronice de vot. Sper că noua sesiune să ne prindă pregătiți pentru vot electronic. În acest moment, din păcate, votul se face prin apel telefonic.
Nu în ultimul rând, mă preocupă proiectele privind apropierea de cetățean, transparența. Aceasta înseamnă de exemplu să facem publică ordinea de zi a plenului, să redeschidem pagina de Facebook a Senatului, dar și alte măsuri ”.

Publicat in data de 25.01.2021 14:19:00
Go to top