Site-ul Senatului României folosește href="#">cookie. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosiri cookie-urilor conform
OUG 13/24.04.2012
și REGULAMENTUL (UE) 2016/679.
OK
Servicii Online Senat
RO
EN
Senatul României
Organizare şi funcţionare
Preşedintele Senatului
Biroul permanent
Grupuri parlamentare
Comisii permanente
Serviciile Senatului
Legislaţie
Constituţia României
Regulamentul Senatului
Regulamentul Şedinţelor Comune
Statutul deputaţilor şi senatorilor
Codul de conduită al deputaților și senatorilor
Ordinea de precădere în cadrul ceremoniilor oficiale a demnităţilor şi funcţiilor publice
Legislaţie Internă
Legea privind statutul funcţionarului public parlamentar republicată
Regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciilor Senatului
Regulamentul Intern al funcţionarilor publici parlamentari din structurile de specialitate ale Senatului
Regulamentul intern al personalului din serviciile Senatului
Repere istorice
Senatul in istoria României
Constitutii
Constituţia din 1991
Constituţia din 1965
Constituţia din 1952
Constituţia din 1948
Constituţia din 1938
Constituţia din 1923
Constituţia din 1866
Informații economice
Bugetul Senatului
Cheltuieli lunare senatori
Transparenţa veniturilor salariale
Internship la Senat
Structuri parlamentare
Procesul legislativ
Actualitatea parlamentară
Programul săptămânal
Ordinea de zi în plen
Programul activităţilor externe la Senat
Resurse parlamentare
Controlul parlamentar
Moțiuni
Întrebări / Interpelări / Declaraţii politice
Autoritati si Institutii aflate sub controlul Parlamentului
Stenogramele şedinţelor plenului
Votul în plen
Buletin legislativ
Şedinţele plenului în direct și arhiva video
Urmărirea procesului legislativ
Proiecte de lege și propuneri legislative primite pentru dezbatere și adoptare la Senat
Agenda comisiilor
Lista priorităților legislative ale Guvernului
Afaceri europene
Consultări interparlamentare la nivelul UE
Reuniuni
Adunări parlamentare
APUpM
Controlul Parlamentar (scrutiny)
Documentele transmise de către Comisia Comunităţilor Europene
IPEX
Parlamentul European
Parlamentul European
Parlamentarii români aleşi ca membri ai P.E.
Comunicate de presă ale Europarlamentarilor
Instituţiile UE
Comisia Europeana
Consiliul European
Consiliul de Miniştri
Ombudsman
Curtea de Justiţie
Banca Centrală Europeană
Comitetul Economic şi Social
Comitetul Regiunilor
Curtea Europeană de Conturi
Tratatul de la Lisabona
Relaţii internaţionale
Activităţi multilaterale
Activităţi bilaterale
Activităţi bilaterale
Acorduri bilaterale de cooperare
Grupuri de prietenie
Grupul Pro-America
Proiecte europene
Mențiune juridică
Consiliul Uniunii Europene
Legislativul Uniunii Europene este constituit din Consiliul Uniunii Europene (uneori denumit și Consiliul sau Consiliul de Miniștri), care reprezintă guvernele statelor membre, și Parlamentul European. Consiliul este format în diferite componențe din 27 de miniștri naționali (unul din fiecare stat).
Componența exactă depinde de domeniile în discuție, de exemplu, atunci când se discută politici referitoare la agricultură, Consiliul este format din cei 27 de miniștri care au în portofoliu și domeniul agriculturii. Președinția Consiliului este rotativă între fiecare stat membru; mandatul fiecărei președinții durează 6 luni și este deținut de ministerul relevant pentru fiecare întâlnire în parte.
Continuitatea dintre președinții este asigurată de un acord între cele trei președinții consecutive, cunoscută ca trio-ul prezidențial și împărțirea programelor politice. Consiliul Afacerilor Externe (format din miniștrii de externe a statelor membre) este totuși condus de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. Consiliul este administrat de un Secretariat General al Consiliului.
Deciziile sunt luate cu majoritate calificată în cele mai multe domenii, cu unanimitate în altele. De obicei, atunci când operează unanimitatea este necesară și consultarea Parlamentului European. Cu toate acestea, în majoritatea domeniilor se aplică procedura legislativă ordinară, prin care Parlamentul European și Consiliul împart în mod egal puterile legislative și bugetare, însemnând că ambele trebuie să își dea acordul pentru ca o propunere legislativă să fie adoptată. În anumite domenii limitate, Consiliul poate iniția legislație europeană de unul singur.
Consiliul Uniunii Europene își are ca prim loc de întâlnire sediul de la Bruxelles, iar ca al doilea loc, Strasbourg.
Începând cu 1 iulie 2013 pragul majorității calificate este atins odată ce sunt îndeplinite trei condiții:
cel puțin 15 (sau 18, dacă propunerea nu a fost făcută de către comisie) țări se pronunță în favoarea adoptării propunerii
cel puțin 260 de voturi sunt pentru adoptarea propunerii, din 352 de voturi
cel puțin 313,6 milioane de oameni sunt reprezentați de țările care au votat pentru adoptarea propunerii.