Discursul președintelui Senatului, Florin-Vasile Cîțu, la ședința solemnă comună dedicată aniversării a 30 de ani de la adoptarea Constituției în vigoare de către Adunarea Constituantă
Bună ziua,
Doamnelor și domnilor parlamentari,
Stimați invitați,
Distinsă asistență,
Se împlinesc trei decenii de la intrarea în vigoare în urma aprobării prin referendum național din decembrie 1991 a Constituției României. Atunci, din punct de vedere constituțional, ne-am despărțit de o epocă sumbră a istoriei țării noastre, în care regimul comunist totalitar a încălcat sistematic cele mai elementare drepturi ale românilor. Reacția poporului nostru a fost reprezentată de evenimentele care s-au desfășurat în perioada 16-22 decembrie 1989, care au început la Timișoara, şi pe care eu vreau să le amintesc în mod special, pentru că am această datorie. A fost deschisă calea către democratizarea României și către statul de drept. Am înaintat greu, dar pe o traiectorie ireversibilă, pe care românii au dovedit că sunt gata să o apere prin vot, dar și prin proteste democratice.
Stimați colegi,
Pentru mine este o mare onoare să reprezint astăzi PNL la o dezbatere care nu poate ocoli tradiția democratică a acestei țări. Ideea unei guvernări democratice face parte din gena PNL. Constituția din 1866 a purtat amprenta gândirii police liberale, apoi, după fondarea PNL, reforme democratice esențiale, precum lărgirea dreptului de vot, au fost inițiate de partidul nostru.
În perioada interbelică Constituția din 1923, promovată de PNL, a dus mai departe tradiția constituțională românească. Revenit pe scena politică, după ce a fost înregistrat ca parte politică în ianuarie 1990, PNL a avut permanent pe agenda sa instaurarea unui regim democratic autentic în România și nu a unui model ipotetic de democrație originală.
Probabil că în acești 30 de ani nici PNL nu s-a comportat fără greșeală, dar am fost mereu partidul dedicat sută la sută integrării europene și euroatlantice a României, protejării valorilor statului de drept și dezvoltării unei societăți democratice.
Doamnelor și domnilor,
Acesta nu este moment de sărbătoare, ci unul de bilanț pentru Constituție și pentru tot ce înseamnă organizarea instituțională a statului român. Reformele sunt inevitabile, pentru că asta doresc cetățenii. În timp, cu profesionalism, fără patimă politică și interes ascuns va trebui să modernizăm structurile sale, modul în care ele funcționează și cum îl servesc pe cetățean. Normele constituționale vor trebui ajustate la realitatea pe care o trăim.
Salut faptul că în programul de guvernare al actualului guvern este avută în vedere eventualitatea ca în cazul în care va apărea un moment constituțional autentic executiv să susțină o reformă în sensul apropierii între stat și cetățean și al creșterii gradului de protecție al drepturilor și libertăților în acord cu jurisprudența CEDO.
De asemenea, coaliția de guvernare susține ca inițiativă cetățenească de revizuire a Constituției înregistrată la Parlament, în mai 2019, și aflată în prezent la vot final la Senat să-și găsească cea mai bună formă de transparență la nivel normativ, atunci când situația pandemică va permite acest lucru. În același timp, trebuie să fim foarte atenți la marile opțiuni pe care cetățenii români le-au exprimați și conțină să le exprime în ultimele trei decenii. PNL are o agendă liberală de măsuri necesar a fi avut în vedere la o eventuală revizuire a Constituției. De 30 de ani există un aspect care a rămas netranșat, așa cum ar fi trebuit, proprietatea privată. O măsura pe care trebuie să o abordăm este reducerea la 16 ani a vârstei la care se va putea vota așa cum este tendința multe țări europene. Multe alte subiecte trebuie abordate cu maturitate.
Reforma administrativă este un subiect care trebuie să stea în atenția Parlamentului. Ultimii ani au adus pe tapet și numeroase conflicte juridice de natură constituțională, iar normele constituționale pot fi clarificate. Problema traseismului politic al parlamentarilor a rămas deschisă de atât de mulți ani, deși în fiecare legislatură e influențată de aritmetica parlamentară. Și nu trebuie să uităm că există o restanță în ceea ce privește implementarea în Constituție a rezultatelor referendumului din 2019 pe tema justiției. Nu cred că numai Parlamentul sau numai partidele pot aborda un proces de reflecție privire la o eventuală revizuire a Constituției. Rolul societății civile va fi fundamental. Referitor acum la modul cum va arăta revizuirea viitoare vă pot spune de pe acum un lucru: îmi doresc să fie cel puțin la fel de liberală cum au fost constituțiile din 1866 și 1923, ba chiar să aibă o doză și mai mare de liberalism.
La mulți ani, români!
La mulți ani, România!
Citește mai departe