PARLAMENTUL EUROPEAN
Componenţă: În prezent, Parlamentul European are 720 de membri din cele 27 de state membre UE, după ieșirea Regatulului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Prin numărul de mandate este repartizat pe ţări, în funcție de mărimea acestora. Astfel, Germania are cel mai mare număr de membri (96), iar Malta pe cel mai mic (6).
Statul/Statele - Număr de mandate/stat
Germania - 96; Franţa - 81; Italia - 76; Spania - 60; Polonia - 53; România – 33; Regatul Țărilor de Jos - 31; Belgia – 22; Grecia, Republica Cehă, Portugalia, Suedia, Ungaria – 21; Austria - 20, Bulgaria – 17; Danemarca, Finlanda, Slovacia – 15; Irlanda - 14; Croația - 12; Lituania – 11; Letonia, Slovenia – 9; Estonia - 7; Cipru, Luxemburg, Malta – 6.
Organizarea Parlamentului European
Parlamentul European este singura instituţie supranaţională ai cărei membri sunt aleşi în mod democratic, prin vot universal direct. Este ales o dată la cinci ani şi reprezintă cetăţenii statelor membre.
Parlamentul se reuneşte în plen de 12 ori pe an la Strasbourg, în cursul unei perioade de sesiune de patru zile (de luni până joi). La Bruxelles au loc perioade de sesiune suplimentare.
Activitatea din şedinţele plenare este consacrată în special dezbaterilor şi voturilor. Doar textele votate în şedinţă plenară reprezintă, în mod oficial, acte ale Parlamentului European.
Acestea se împart în mai multe categorii, în funcţie de subiectul abordat şi procedura aplicabilă:
- Rapoartele legislative: acestea sunt textele examinate de Parlamentul European în cadrul diferitelor proceduri legislative ale UE: procedura legislativă ordinară, avizul conform şi consultarea. Procedura legislativă ordinară conferă Parlamentului rolul de legislator, pe picior de egalitate cu Consiliul Uniunii Europene. Astfel, unele rapoarte parlamentare au mai multă „greutate” decât altele.
- Rapoartele din cadrul procedurii bugetare: Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene reprezintă autoritate bugetară a UE, care stabileşte în fiecare an cheltuielile şi veniturile Uniunii.
- Rapoartele nelegislative și rezoluțiile: acestea sunt elaborate de Parlament, din proprie iniţiativă, în cadrul comisiei parlamentare competente. Adoptând aceste texte, Parlamentul se adresează celorlalte instituţii şi organe europene, guvernelor naţionale sau ţărilor și organizațiilor terţe, pentru a atrage atenţia asupra unui anumit subiect. Deşi nu au valoare legislativă, aceste texte sunt esențiale pentru exercitarea rolului Parlamentului de control democratic și de supraveghere a altor instituții, precum și pentru a face presiune politică în vederea obținerii unor răspunsuri concrete în chestiunea respectivă.
În cursul sesiunilor plenare, Parlamentul poate decide să se exprime cu privire la orice chestiune pe care o consideră importantă. De asemenea, Parlamentul poate solicita Comisiei să prezinte o propunere adecvată cu privire la chestiunile pentru care acesta consideră necesară elaborarea unui act legislativ.
O şedinţă plenară cuprinde, de asemenea, timpul afectat întrebărilor pe subiecte specifice adresate reprezentanților Consiliului şi/sau Comisiei. În plus, o dată în fiecare săptămână de plen, Președintele Comisiei sau anumiți comisari pot fi invitați să răspundă întrebărilor din partea deputaților europeni, fără o temă predefinită, în cadrul unei sesiuni speciale de examinare.
Organe politice
În Parlamentul European există diverse organisme politice responsabile de organizarea activității și a planificării legislative a Parlamentului, precum și de chestiunile administrative, financiare, de personal și de organizare.
Conferinţa preşedinţilor
Conferinţa preşedinţilor este organul politic al Parlamentului European responsabil de
- organizarea lucrărilor Parlamentului şi programarea legislativă,
- stabilirea competenţelor şi a componenţei comisiilor şi delegaţiilor,
- relaţiile cu celelalte instituţii ale UE, cu parlamentele naţionale şi cu ţările terţe.
Conferinţa preşedinţilor pregăteşte calendarul Parlamentului şi ordinea de zi a şedinţelor plenare şi repartizează locurile în hemiciclu.
Conferinţa preşedinţilor se compune din Preşedintele Parlamentului şi preşedinţii grupurilor politice. Din Conferinţa preşedinţilor face parte, de asemenea, un reprezentant al deputaţilor neafiliaţi, care însă nu are drept de vot.
Biroul
Biroul este organul de reglementare al Parlamentului. Acesta stabileşte proiectul preliminar de estimare bugetară şi decide cu privire la toate chestiunile administrative, de personal şi de organizare.
Biroul este compus din Preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori aleşi de către Parlament pentru o perioadă de doi ani şi jumătate, care se poate reînnoi. În cadrul deliberărilor Biroului, în caz de egalitate de voturi, Preşedintele are votul decisiv. Chestorii au doar rol consultativ.
Colegiul chestorilor
Colegiul chestorilor este organul Parlamentului European responsabil de problemele administrative şi financiare care îi privesc în mod direct pe deputaţi şi de condiţiile de muncă ale acestora.
Colegiul chestorilor este compus din cinci chestori. Aceştia sunt, de asemenea, membri ai Biroului. Parlamentul European alege chestorii după alegerea Preşedintelui şi a celor 14 vicepreşedinţi. Chestorii sunt aleşi prin vot secret majoritar, în trei tururi: în primele două este nevoie de o majoritate absolută a voturilor exprimate, în ultimul tur fiind suficientă o majoritate relativă. Mandatul chestorilor este de doi ani şi jumătate. Aceştia au un rol consultativ în cadrul Biroului.
Conferinţa preşedinţilor de comisie
Conferinţa preşedinţilor de comisie este organul politic al Parlamentului care asigură o mai bună cooperare între diferitele comisii parlamentare.
Conferinţa preşedinţilor de comisie se compune din preşedinţii tuturor comisiilor permanente şi temporare; aceasta îşi alege preşedintele. În general, Conferinţa preşedinţilor de comisie se reuneşte o dată pe lună, la Strasbourg, în timpul şedinţelor perioadelor de sesiune.
Conferinţa preşedinţilor de delegaţie
Conferința președinților de delegație (CDC) este organul politic din Parlamentul European care asigură coordonarea lucrărilor celor 45 de delegații permanente.
CDC asigură că delegațiile funcționează în mod eficient și în coordonare cu alte structuri ale Parlamentului. Reuniunile sale regulate oferă un forum pentru a discuta probleme și provocări comune tuturor delegațiilor.
Membrii Parlamentului European (MEPs)
Parlamentul European este alcătuit din 720 deputați aleși în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene extinse. Din 1979, deputații sunt aleși prin vot universal direct pentru o perioadă de cinci ani.
Locurile în Parlament sunt distribuite în mod proporţional cu populaţia fiecărui stat membru dar în limita a maxim 96 şi minimum 6. Deputaţii în Parlamentul European nu se grupează în funcţie de naţionalitate, ci în funcţie de afinităţile lor politice.
Grupuri politice
Deputaţii se constituie în grupuri politice. În prezent există şapte grupuri politice în cadrul Parlamentului European:

PPE: Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat)

S&D: Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European

Grupul „Patrioți pentru Europa”

ECR: Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni

Grupul Renew Europe

Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană

GUE/NGL: Grupul Stângii din Parlamentul European

Grupul „Europa Națiunilor Suverane”
Comisii parlamentare
În vederea pregătirii şedinţelor plenare ale Parlamentului, deputaţii se constituie în comisii permanente specializate pe anumite domenii. Există 22 de comisii permanente.
Parlamentul poate constitui subcomisii şi comisii temporare pentru gestionarea unor probleme specifice, precum şi comisii de anchetă în cadrul competenţelor sale de control.
AFET: Afaceri externe
DEVE: Dezvoltare
SEDE: Securitate şi apărare
INTA: Comerţ internaţional
BUDG: Bugete
CONT: Control bugetar
ECON: Afaceri economice şi monetare
EMPL: Ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale
ENVI: Mediu, climă şi siguranţă alimentară
SANT: Sănătate publică
ITRE: Industrie, cercetare şi energie
IMCO: Piaţa internă şi protecţia consumatorilor
TRAN: Transport şi turism
REGI: Dezvoltare regională
AGRI: Agricultură şi dezvoltare rurală
PECH: Pescuit
CULT: Cultură şi educaţie
JURI: Afaceri juridice
LIBE: Libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne
AFCO: Afaceri constituţionale
FEMM: Drepturile femeii şi egalitatea de gen
PETI: Petiţii
Comisii speciale
EUDS: Scutul democrației europene
HOUS: Criza locuințelor în UE
Delegaţii
Delegaţiile PE colaborează cu parlamentele ţărilor care nu fac parte din UE.
Se disting 4 categorii de delegaţii:
- Delegaţii interparlamentare – menţinerea relaţiilor cu parlamentele ţărilor din afara UE care nu şi-au depus candidatura pentru aderare
- Comisii parlamentare mixte – menţinerea relaţiilor cu parlamentele ţărilor candidate la aderare şi cu statele care au semnat acorduri de asociere cu Comunitatea
- Delegaţia Parlamentului la Adunarea Parlamentară Paritară APC-UE – reuneşte deputaţi din PE şi parlamentari din Africa, Caraibe şi Pacific
- Delegaţia Parlamentului European la Adunarea Parlamentară Euro-Mediteraneană
Alegeri europene
Primele alegeri prin vot universal direct au avut loc în iunie 1979. Membrii Parlamentului sunt aleşi pe o durată de 5 ani. Orice cetăţean al Uniunii Europene poate vota sau candida la alegerile europene în ţara în care locuieşte, indiferent de naţionalitatea sa.
Cetăţenia europeană
Nu înlocuieşte cetăţenia naţională, ci o completează. Cetăţenia europeană o deţine orice persoană care are cetăţenia unuia din statele membre ale UE. Aceasta acordă printre altele dreptul de şedere pe întreg teritoriul UE, dreptul de vot pasiv şi activ la alegerile locale precum şi dreptul de a alege deputaţii din Parlamentul European, indiferent de domiciliul avut pe teritoriul UE.
Parlamentul European şi cetăţeanul
Poşta cetăţeanului este un serviciu care permite cetăţenilor să intre în contact cu Parlamentul European.
Orice cetăţean al Uniunii Europene sau rezident al unui stat membru are dreptul, în mod individual sau în asociere cu alte persoane, să adreseze petiţii Parlamentului European în legătură cu un subiect care face parte din domeniile de activitate ale Uniunii Europene şi care îl priveşte în mod direct.
Pentru a contribui la formarea profesională a cetăţenilor şi a le permite să se familiarizeze cu modul de funcţionare al Parlamentului European, acesta le oferă mai multe posibilităţi de a efectua stagii şi vizite de studiu în cadrul Secretariatului său General.