Constituire
Organizare
Funcţionare
Senatul, împreună cu Camera Deputaţilor, alcătuiesc Parlamentul României. Ambele Camere sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Mandatul acestora este de patru ani şi se prelungeşte, de drept, în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
 
Senatul se organizează şi funcţionează potrivit dispoziţiilor Constituţiei, Regulamentului Senatului, Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului şi Legii privind statutul deputaţilor şi senatorilor.
 
Constituire
 
Senatul nou ales se întruneşte în cel mult 20 de zile de la alegeri, conform decretului de convocare emis de Preşedintele României.
 
Până la alegerea Biroului permanent, în plen au loc numai dezbateri cu privire la validarea mandatelor de senator, a procedurilor necesare  depunerii jurământului sau legate de constituirea noului Senat. Lucrările sunt conduse de cel mai în vârstă senator, în calitate de preşedinte decan de vârstă, asistat de cei mai tineri patru senatori.
 
Pentru validarea mandatelor, Senatul alege, în prima sa şedinţă, o comisie compusă din 15 senatori. Comisia este se organizează în patru grupe de lucru, fiind condusă de preşedinte, care, împreună cu cei doi vicepreşedinţi, alcătuiesc biroul comisiei.
 
În cel mult cinci zile de la constituire, Comisia de validare întocmeşte un raport în care nominalizează senatorii pentru care propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare.
 
Senatul este legal constituit după validarea mandatelor a trei pătrimi din numărul total de senatori. Validarea mandatului presupune validarea alegerii senatorului, precum şi depunerea jurământului de către acesta.
 
La constituirea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, Comisia de validare îşi încetează activitatea.
sus
 
Organizare
 
Senatul României este alcătuit din 137 senatori, fiecare având vârsta de cel puţin 33 de ani şi reprezentând aproximativ 160.000 de cetăţeni din cele 42 de circumscripţii electorale.
 
După validarea mandatului şi depunerea jurământului, senatorii se constituie în grupuri parlamentare care cuprind cel puţin şapte senatori, aleşi pe listele aceluiaşi partid, ale aceleiaşi organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţe politice sau alianţe electorale.
 
Senatul este condus de un organism colectiv, Biroul permanent, compus din: preşedinte, patru vicepreşedinţi, patru secretari şi patru chestori.
 
Senatul îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă, comisii speciale, inclusiv comisii paritare de mediere, sau comisii comune cu Camera Deputaţilor.
sus
 
Funcţionare
 
Senatul se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an, care au loc în perioada februarie – iunie, respectiv septembrie - decembrie. Senatul se întruneşte şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a Biroului permanent ori a cel puţin o treime din numărul senatorilor.
 
Senatul îşi desfăşoară activitatea „în plen” şi „pe comisii”, îndeplinind următoarele funcţii principale:
 

• Funcţia legislativă.

Conform Constituţiei, “Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării”. Orice proiect de lege trebuie să fie adoptat de ambele Camere legiuitoare pentru a deveni lege. În exercitarea funcţiei legislative, Parlamentul colaborează cu Guvernul, care iniţiază proiecte de lege, Curtea Constituţională, care se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, Preşedintele României, care promulgă legile, având şi dreptul de a cere reexaminarea unei legi de către Parlament.

• Funcţia de stabilire a principalelor direcţii ale activităţii economice, sociale, culturale, statale şi juridice.

Această funcţie se concretizează prin aprobarea componenţei şi a programului Guvernului, adoptarea bugetului, reglementarea partidelor politice şi a sistemului electoral, stabilirea regimului juridic al situaţiilor excepţionale şi mobilizarea forţelor armate, reglementarea învăţământului, a raporturilor de muncă şi a impozitelor etc.

• Funcţia de control parlamentar.

Senatul are dreptul de a controla modul în care autorităţile publice îşi îndeplinesc atribuţiile conferite prin Constituţie şi prin legi. Controlul parlamentar se exercită prin procedura moţiunilor şi a moţiunilor de cenzură, a întrebărilor şi interpelărilor. Preşedintele Senatului şi preşedinţii comisiilor permanente pot cere Guvernului şi altor organe ale administraţiei publice informaţii şi documente asupra unor probleme de interes public.

• Atribuţii în domeniul politicii externe.

Parlamentul este învestit cu atribuţia de a ratifica sau denunţa tratatele internaţionale, de a aproba mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. De asemenea, comisiile de politică externă ale celor două Camere îşi dau avizul consultativ cu privire la persoanele care vor fi numite ca reprezentanţi diplomatici ai României.

• Funcţia de a alege, numi şi revoca unele autorităţi publice.

În baza acestei funcţii, Parlamentul în întregul său - iar în unele cazuri doar una dintre Camere - alege şi revocă autorităţi publice sau înalţi funcţionari. Astfel, Parlamentul este împuternicit să acorde Guvernului votul de încredere sau să-i retragă încrederea prin moţiune de cenzură. De asemenea, Senatul are dreptul de a numi trei judecători la Curtea Constituţională, de a valida 14 membri ai Consiliul Superior al Magistraturii, care au fost aleşi în adunările generale ale magistraţilor, şi de a alege alţi doi membri ai aceluiaşi organism, ca reprezentanţi ai societăţii civile. În acelaşi timp, Senatul şi Camera Deputaţilor aleg împreună Avocatul Poporului, membrii Curţii de Conturi, persoanele care alcătuiesc Consiliul Naţional al Audiovizualului, Consiliul de Administraţie al Societăţilor Naţionale de Radio şi Televiziune şi alte autorităţi.

 
Pentru exercitarea mandatului în circumscripţiile electorale, pentru fiecare senator se organizează câte un birou senatorial