REGULAMENTUL SENATULUI*
CAPITOLUL I
Secţiunea 1
Art.1.- (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem
al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.
(2) Parlamentul este alcătuit din Camera
Deputaţilor şi Senat.
Art.2.- (1) Senatul este ales pentru un mandat de 4 ani
care se prelungeşte, de drept, numai în condiţiile excepţionale
prevăzute de Constituţie.
(2) Senatul se organizează şi
funcţionează potrivit dispoziţiilor Constituţiei, ale Legii
nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
şi ale prezentului regulament.
Art.3.- Senatul
nou-ales se întruneşte în locul, ziua şi la ora stabilite prin
decretul de convocare emis de Preşedintele României, în conformitate cu prevederile art.63 alin.(3)
din Constituţia României, republicată.
Art.4.- (1) Senatul legal constituit
alege Biroul permanent.
(2)
Până la alegerea Biroului permanent, lucrările Senatului sunt conduse
de senatorul cu cel mai mare număr de mandate parlamentare exercitate, în
calitate de președinte senior, asistat de cei mai tineri 4 senatori, în calitate
de secretari. În cazul în care doi sau mai mulți senatori au exercitat
același număr de mandate parlamentare, cel mai în vârstă senator
dintre aceștia va conduce lucrările Senatului.
(3) Refuzul sau imposibilitatea
exercitării atribuțiilor de către președinte sau unul ori
mai mulți secretari desemnați potrivit alin.(2) atrage de drept
înlocuirea acestora cu următorul senator care îndeplinește condițiile
prevăzute la alin.(2) din rândul senatorilor prezenți. *(modificat prin Hotărârea Senatului
Nr.126/09 decembrie 2024).
(5) Până la alegerea Biroului permanent pot
avea loc numai dezbateri cu privire la validarea mandatelor de senator, a
procedurilor necesare depunerii
jurământului sau legate de constituirea noului Senat.
Art.5.- (1) Pentru validarea mandatelor, Senatul alege,
în prima sa şedinţă, o comisie compusă din 15 senatori.
(2) Numărul senatorilor care sunt
propuşi în Comisia de validare de fiecare partid, organizaţie a
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale,
alianţă politică sau alianţă electorală trebuie
să reflecte configuraţia politică a Senatului rezultată din
alegeri şi se stabileşte prin negocieri realizate de
reprezentanţii acestora.
(3) Partidele, organizaţiile
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale,
alianţele politice sau alianţele electorale fac propuneri nominale în
limita numărului stabilit potrivit alin.(2).
(4) Propunerile nominale se transmit
secretarilor asistenți. Președintele senior prezintă aceste
propuneri plenului Senatului în ordinea numărului de senatori ai
fiecărui partid, fiecărei organizații a cetățenilor
aparținând minorităților naționale, fiecărei alianțe
politice sau alianțe electorale. Senatul hotărăște asupra
propunerilor cu votul majorității senatorilor prezenți. *(modificat prin Hotărârea Senatului
Nr.126/09 decembrie 2024).
(5) Nu pot să facă parte din comisia de
validare senatorii împotriva cărora au fost înregistrate, la Senat,
sesizări motivate de invalidare a mandatului, anterior constituirii
comisiei.
Art.6.- (1) Comisia de validare îşi începe de
îndată activitatea, alegându-şi un preşedinte şi 2
vicepreşedinţi, care alcătuiesc biroul comisiei şi se
organizează în 4 grupe de lucru cuprinzând fiecare câte 3 membri. Alegerea
acestora se face prin votul deschis al membrilor comisiei.
(2) Desemnarea preşedintelui şi a
vicepreşedinţilor se face prin negociere, potrivit configuraţiei
politice rezultate din alegeri.
Art.7.- (1) Secretarul
general al Senatului preia dosarele privind alegerea senatorilor de la Biroul
Electoral Central şi le predă preşedintelui Comisiei de
validare, după constituirea acesteia.
(2) Preşedintele
Comisiei de validare, împreună cu vicepreşedinţii, repartizează grupelor de lucru dosarele
privind alegerea senatorilor primite de la Biroul Electoral Central, în ordinea
circumscripţiilor electorale, cu excepţia celor referitoare la
membrii comisiei.
(3) Verificarea
legalităţii alegerii senatorilor se face de către grupele de
lucru. Verificarea legalităţii alegerii senatorilor care compun
grupele de lucru se face de către biroul Comisiei de validare, iar a
membrilor biroului, de către cei 12
membri ai grupelor de lucru.
(4) Grupele
de lucru, respectiv biroul Comisiei de validare, sunt obligate să prezinte, în
scris, în plenul comisiei, propunerile
de validare sau invalidare privind
dosarele repartizate în termen de cel
mult 3 zile de la constituirea comisiei. Propunerile grupelor de lucru şi
a biroului Comisiei de validare se adoptă cu votul majorităţii
membrilor acestora.
(5) După
expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesoluţionate, precum
şi a dosarelor membrilor biroului Comisiei de validare se face în plenul comisiei.
(6) Comisia de validare se pronunţă
prin votul majorităţii membrilor săi asupra propunerilor referitoare la validarea
sau invalidarea alegerii senatorilor, precum şi asupra contestaţiilor
primite în termen de 4 zile de la constituirea sa.
(7) Contestaţiile pot fi formulate de
cetăţeni români cu drept de vot.
Art.8.- (1) Comisia de validare poate propune invalidarea
alegerii unui senator în cazul în care constată că alegerea acestuia
s-a făcut prin încălcarea dispoziţiilor legii electorale privind
candidatura sau obţinerea mandatului, precum şi în cazul în care
există o hotărâre definitivă şi irevocabilă privind
săvârşirea de către senatorul în cauză a unei
infracţiuni legate de derularea procesului electoral.
(2) Audierea senatorilor pentru care s-a propus
invalidarea alegerii este obligatorie
atât în cadrul Comisiei de validare, cât şi în plenul Senatului. În faţa Comisiei de validare cel în
cauză îşi poate alege un apărător dintre membrii Senatului
sau poate fi asistat de un avocat cu drept de a pune concluzii la Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie.
Art.9.- Comisia
de validare întocmeşte un raport în care nominalizează senatorii
pentru care propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea
propunerilor de invalidare.
Art.10.- Raportul este aprobat de Comisia de validare, cu votul
majorităţii membrilor acesteia. Opiniile diferite se consemnează
şi fac parte din raport.
Art.11.- Senatul se întruneşte, de drept, în a 5-a zi de
la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului prezentat de
preşedintele acesteia.
Art.12.- (1) Senatul hotărăşte prin vot
asupra listei cuprinzând numele şi prenumele senatorilor propuşi
pentru validarea alegerii, ordonaţi pe circumscripţii electorale.
(2) Senatul dezbate şi
hotărăşte prin vot cu privire la fiecare senator propus pentru
invalidare.
(3) Hotărârea
privind validarea sau invalidarea alegerii senatorilor se adoptă cu votul
majorităţii senatorilor prezenţi.
Art.13.- (1) Senatorii a
căror alegere a fost validată depun jurământul de
credinţă faţă de ţară şi popor, în
condiţiile prevăzute de lege.
(2) Refuzul de a depune jurământul atrage
pierderea mandatului.
Art.14.- (1) Senatul este legal
constituit după validarea mandatelor a trei pătrimi din numărul
total de senatori.
(2) Validarea mandatului de senator presupune
validarea alegerii senatorului, precum şi depunerea jurământului de
către acesta.
Art.15.- Atribuţiile Comisiei de validare revin Comisiei juridice, de
numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Odată
cu constituirea acesteia, activitatea Comisiei de validare încetează.
Secţiunea a 2-a
Art.16.- (1) După
validare şi depunerea jurământului, senatorii se constituie în
grupuri parlamentare care sunt structuri interne ale Senatului. Un senator
poate face parte dintr-un singur grup parlamentar.
(2) Un
grup parlamentar poate fi constituit şi poate funcţiona numai
dacă cuprinde cel puţin 7 senatori, care au fost aleşi pe
listele aceluiaşi partid, ale aceleiaşi organizaţii a
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţe politice sau alianţe
electorale.
(3) Senatorii membri ai unui partid politic sau ai unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale nu pot constitui decât un singur grup parlamentar.
(4) Senatorii
care au fost aleşi pe listele unei alianţe electorale sau ale unei
alianţe politice pot constitui fie grupuri parlamentare ale partidelor sau
organizaţiilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale componente, fie un singur grup
parlamentar al alianţei. Partidele sau organizaţiile
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pot constitui şi grupuri comune.
(5) Senatorii
aparţinând partidelor sau organizaţiilor cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale care nu întrunesc
numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar se pot afilia altor
grupuri parlamentare sau pot constitui grupul parlamentar mixt.
(6) Dispoziţiile
alin.(5) se aplică în mod corespunzător şi senatorilor
aleşi sau deveniţi independenţi.
(7) Este
interzisă constituirea unui grup parlamentar care să reprezinte sau
să poarte denumirea unui partid, a unei organizaţii a
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, a
unei alianţe electorale sau alianţe politice care nu a obţinut
mandate de senator în alegeri.
Art.17.- Grupurile parlamentare îşi aleg un lider, un număr de
2 până la 4 vicelideri, în funcţie de caz, şi un secretar. La
începutul fiecărei sesiuni ordinare, conducerea grupurilor parlamentare
este anunţată în plenul Senatului.
Art.18.- (1) Liderul grupului parlamentar are
următoarele atribuţii:
a) prezintă Senatului, la începutul
fiecărei sesiuni parlamentare, denumirea grupului, precum şi
componenţa sa numerică;
b) prezintă Senatului
reprezentanţii grupului pentru negocierile privind compunerea Biroului
permanent, precum şi pentru compunerea comisiilor Senatului şi a
birourilor comisiilor Senatului;
c) prezintă Senatului
candidaţii grupului pentru funcţiile din Biroul permanent;
d) participă, fără drept
de vot, la şedinţele Biroului permanent;
e) poate cere continuarea, întreruperea sau
încheierea dezbaterilor, cu respectarea prevederilor prezentului regulament;
f) poate solicita lista nominală a
voturilor exprimate cu prilejul dezbaterilor în plenul Senatului;
g) poate contesta rezultatul votului exprimat
în plenul Senatului;
h) poate cere pauză pentru consultări
în grupul parlamentar al cărui lider este
sau, după caz, cu ceilalţi lideri ai grupurilor parlamentare;
i) poate propune modalitatea de vot;
j) poate propune, în numele grupului
parlamentar, retrimiterea proiectului de lege la comisia sesizată în fond;
k) poate propune completarea sau modificarea
ordinii de zi;
l) anunţă modificările privind
participarea membrilor grupului la comisiile Senatului;
m) cere, în numele grupului parlamentar,
revocarea membrilor Biroului permanent sau a membrilor birourilor comisiilor
propuşi de grupul pe care îl reprezintă;
n) informează membrii grupului asupra
activităţilor Senatului şi ale comisiilor Senatului;
o) reprezintă grupul ori de câte ori este
nevoie în activitatea Senatului;
p) îndeplineşte orice alte atribuţii
stabilite prin regulamentul grupului sau decise prin votul grupului.
(2) Unul dintre viceliderii grupului îl
înlocuieşte pe lider în lipsa acestuia sau ori de câte ori este nevoie, în
baza mandatului dat de acesta.
(3) Secretarul grupului asigură întocmirea documentelor necesare grupului.
Art.19.- (1) Orice modificare intervenită în
conducerea sau în componenţa unui grup parlamentar se aduce la
cunoştinţă, în scris, preşedintelui Senatului, sub
semnătura liderului de grup.
(2) Preşedintele
de şedinţă informează senatorii, în prima
şedinţă publică, asupra modificărilor intervenite în
componenţa sau în conducerea grupurilor parlamentare.
Art.20.- (1) Grupurile parlamentare îşi
constituie un secretariat tehnic ale cărui mărime şi
structură se stabilesc de către Biroul permanent, în funcţie de
mărimea grupurilor.
(2) Persoanele
care compun secretariatele tehnice ale grupurilor parlamentare sunt angajate
potrivit legii.
(3) Numirea şi eliberarea din funcţie a
personalului secretariatelor tehnice ale grupurilor parlamentare se fac prin
ordin al Secretarului general al Senatului, la propunerea grupului parlamentar
respectiv, prin liderul acestuia.
Art.21.- (1) Grupurile
parlamentare au dreptul la mijloacele de transport şi la logistica
necesare în vederea desfăşurării activităţii stabilite
de Biroul permanent, în funcţie de mărimea grupurilor.
(2) În funcţie de posibilităţi,
Biroul permanent asigură logistică şi senatorilor care nu sunt
afiliaţi la niciun grup parlamentar.
Secţiunea a 3-a
Biroul permanent al Senatului şi Comitetul liderilor
grupurilor parlamentare
Art.22.- (1) După
constituirea legală a Senatului se aleg preşedintele Senatului
şi ceilalţi membri ai Biroului
permanent.
(2) Biroul
permanent al Senatului se compune din: preşedintele Senatului, 4
vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori. Preşedintele
Senatului este şi preşedintele Biroului permanent.
(3) Apartenenţa politică a membrilor
Biroului permanent, în care se include şi preşedintele Senatului,
trebuie să reflecte
configuraţia politică
rezultată din alegeri, cu
observarea principiului consacrat de art.16 alin.(3) teza a doua din
Constituţia României, republicată.
(4) Senatorul care a fost ales independent se
poate autopropune.
Art.23.- (1) Preşedintele
Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise,
în ordinea descrescătoare a mărimii grupului parlamentar, numele
şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de liderii grupurilor
parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.
(2) Este
declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a întrunit, la
primul tur de scrutin, votul majorităţii
senatorilor prezenţi.
(3) Dacă
niciun candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar se
organizează noi tururi de scrutin, la care participă primii 2
candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi sau,
după caz, toţi candidaţii care s-au clasat pe primul loc, la
egalitate de voturi, ori primul clasat şi toţi candidaţii care
s-au clasat pe locul al doilea, cu un număr egal de voturi. Este declarat
ales preşedinte al Senatului candidatul care a obţinut votul
majorităţii senatorilor prezenţi.
(4)
Constatarea rezultatelor votului şi întocmirea procesului-verbal se fac de
către o comisie constituită din câte un reprezentant al fiecărui
grup parlamentar.
Art.24.- (1) Preşedintele este ales pe durata mandatului Senatului.
(2) Odată cu alegerea președintelui
Senatului, activitatea președintelui senior încetează.
*(modificat
prin Hotărârea Senatului Nr.126/09 decembrie 2024).
Art.25.- (1) Propunerea de repartizare a celorlalte
funcţii din Biroul permanent se stabileşte, după alegerea
preşedintelui, pentru toate sesiunile legislaturii, respectând
configuraţia politică a Senatului rezultată din alegeri, prin
negocieri între reprezentanţii grupurilor parlamentare.
(2) Numărul
de reprezentanţi în Biroul permanent al fiecărui grup parlamentar, în
care se include şi preşedintele Senatului, trebuie să respecte
ponderea numărului de senatori ai fiecărui grup faţă de
numărul total de senatori, la începutul fiecărei sesiuni ordinare.
(3) În
cazul în care nu se ajunge la un acord în cel mult 3 zile, problemele
rămase în divergenţă se supun plenului Senatului, care decide
prin votul majorităţii senatorilor prezenţi.
(4) Constatarea
rezultatelor votului şi întocmirea procesului-verbal se fac de către
comisia prevăzută la art.23 alin.(4).
Art.26.- (1) Alegerea vicepreşedinţilor,
secretarilor şi chestorilor se
face la începutul
fiecărei sesiuni ordinare,
conform art.25 alin.(1) şi (2).
(2) Propunerile nominale pentru
funcţiile de vicepreşedinte, secretar şi chestor repartizate se
anunţă în plenul Senatului de către liderii grupurilor
parlamentare respective. Lista candidaţilor propuşi pentru
funcţiile din Biroul permanent se supune în întregime votului Senatului
şi se aprobă cu votul majorităţii senatorilor
prezenţi.
Art.27.- (1) Odată cu alegerea
celorlalţi membri ai Biroului permanent, activitatea secretarilor
asistenţi desemnaţi în condiţiile art.4 încetează.
(2) În locul secretarilor asistenţi a
căror activitate a încetat, preşedintele Senatului va nominaliza 2
dintre secretarii aleşi, în calitate de secretari de
şedinţă, cu respectarea următoarelor reguli: un secretar de
la majoritate, unul de la opoziţie şi cu observarea art.16 alin.(3)
teza a doua din Constituţia României, republicată.
Art.28.- Calitatea de preşedinte al Senatului, de
vicepreşedinte, secretar sau chestor încetează, înainte de expirarea
mandatului, ca urmare a pierderii calităţii de senator, potrivit
art.70 alin.(2) din Constituţia României, republicată, a demisiei din funcţie sau a
revocării în condiţiile prezentului regulament.
Art.29.- (1) Revocarea din funcţie a
preşedintelui Senatului poate fi propusă la cererea a minimum o
treime din numărul total al senatorilor, în cel puţin una dintre
următoarele împrejurări:*
a) încalcă prevederile Constituţiei;
b) încalcă grav sau în mod repetat
prevederile Regulamentului Senatului ori ale Regulamentului
activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
(2) Revocarea
din funcţia de preşedinte al Senatului poate fi propusă şi
de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor.**
(3) Propunerea
de revocare prevăzută la alin.(1) sau (2) se face în scris, sub
semnătura iniţiatorilor, o singură dată într-o sesiune.
(4) Propunerea
de revocare se depune la Biroul permanent care analizează, în prima sa
şedinţă, îndeplinirea condiţiilor prevăzute la
alin.(1) sau (2) şi decide, prin vot, introducerea acesteia în proiectul
de ordine de zi a următoarei şedinţe de plen.
Art.30.-
(1) Preşedintele Senatului căruia i s-a
cerut revocarea nu poate conduce şedinţa Biroului permanent
sau pe cea de plen în care se discută revocarea sa.
(2) La
conducerea şedinţelor prevăzute la alin.(1), preşedintele
Senatului va fi înlocuit de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de
Biroul permanent.
Art.31.- (1) Propunerea de revocare se prezintă în
plenul Senatului. Dacă propunerea de revocare este aprobată prin
votul secret al majorităţii senatorilor, funcţia de
preşedinte devine vacantă şi, imediat, se organizează alegeri,
în conformitate cu prevederile art.23.***
(2) Pe perioada vacanţei funcţiei de
preşedinte al Senatului, atribuţiile acestuia vor fi îndeplinite de
unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de Biroul permanent.
(3) După alegerea unui nou preşedinte al
Senatului se renegociază, dacă este cazul, de îndată,
repartizarea celorlalte funcţii din Biroul permanent, procedându-se
potrivit dispoziţiilor prezentului regulament, astfel încât noul Birou
permanent să reflecte configuraţia politică rezultată din
alegeri.
Art.32.- (1) Revocarea oricăruia dintre ceilalţi membri ai Biroului permanent poate fi solicitată de grupul parlamentar care l-a propus.
(2) Propunerea
de revocare se depune la Biroul permanent, care decide introducerea ei în
proiectul de ordine de zi a următoarei şedinţe de plen.
Art.33.- Vicepreşedintele
sau secretarul căruia i s-a propus revocarea nu poate participa, după
caz, la conducerea şedinţei
Biroului permanent sau la conducerea celei de plen, în care se discută
această cerere, dar îşi poate exercita dreptul de vot.
Art.34.- Propunerea
de revocare se prezintă în plenul Senatului. Dacă propunerea de
revocare este aprobată cu votul secret al majorităţii
senatorilor, funcţia respectivă din Biroul permanent devine
vacantă şi, în aceeaşi
şedinţă, liderul grupului parlamentar anunţă
nominalizarea altui candidat care este supus votului plenului Senatului.
Art.35.- (1) Biroul permanent al Senatului are
următoarele atribuţii:
a) propune datele de începere şi de
terminare ale fiecărei sesiuni a Senatului, cu respectarea art.66 alin.(1)
din Constituţia României, republicată;
b) cere preşedintelui Senatului convocarea
în sesiune extraordinară, conform art.66 alin.(2) din Constituţia
României, republicată;
c) propune înscrierea pe ordinea de zi a
aprobării Regulamentului Senatului sau a modificărilor acestuia;
d) pregăteşte şi asigură
desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor Senatului;
e) primeşte
proiectele de lege sau propunerile legislative şi decide: - reţinerea
proiectului
-
transmiterea proiectelor de lege sau a propunerilor legislative Camerei
Deputaţilor, în cazul în care aceasta este competentă să le
dezbată şi să le adopte ca primă Cameră sesizată,
ca urmare a hotărârii plenului Senatului şi cu avizul Comisiei pentru
constituţionalitate;
f) dispune difuzarea proiectelor de lege, a
propunerilor legislative sau a rapoartelor comisiilor tuturor senatorilor,
după îndeplinirea cerinţei
prevăzute la lit.e) şi
publicarea acestora pe site-ul Senatului;
g) stabileşte, cu consultarea
preşedinţilor comisiilor, repartizarea proiectelor de lege şi a
iniţiativelor legislative către comisii pentru amendamente, avize
şi întocmirea rapoartelor, precum şi termenul pentru fiecare dintre
acestea;
h) întocmeşte proiectul ordinii de zi a
şedinţelor Senatului şi programul de activitate;
i) organizează relaţiile Senatului
cu parlamentele altor state sau cu organizaţiile parlamentare
internaţionale;
j) supune aprobării Senatului proiectul
de buget al acestuia şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
k) aprobă regulamentele de organizare și
funcționare ale comisiilor permanente, pe baza raportului Comisiei pentru
regulament;
l) exercită controlul financiar-contabil
intern, prin intermediul chestorilor,
şi ia hotărârile ce se impun în acest domeniu;
m) supune aprobării Senatului structura
serviciilor acestuia;
n) propune Senatului numirea sau revocarea
secretarului general şi a secretarilor generali adjuncţi;
o) aprobă statul de funcţii şi
regulamentele de organizare şi funcţionare a serviciilor
Senatului, la propunerea secretarului general;
p) controlează activitatea serviciilor
Senatului;
q) aprobă Regulamentul privind paza
şi accesul în sediul Senatului;
r) adoptă hotărâri care sunt
obligatorii pentru senatori şi aparatul tehnic;
s) îndeplineşte
orice alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament sau
hotărâte de Senat.
(2) Dezbaterile
Biroului permanent al Senatului se consemnează în stenograme şi
procese-verbale şi se înregistrează audio. La decizia Biroului
permanent, se pot realiza şi înregistrări video ale
şedinţelor.
(3) Senatorii
pot obţine, de îndată, copii de pe stenogramele Biroului permanent,
cu excepţia părţilor declarate confidenţiale prin votul
Biroului permanent, care pot fi numai consultate.
Art.36.- (1) Biroul permanent se convoacă de
preşedintele Senatului sau la solicitarea a cel puţin 5 dintre
ceilalţi membri ai săi ori a unui grup parlamentar.
(2) Convocarea
trebuie însoţită de o propunere de ordine de zi şi, eventual, de
o propunere privind invitarea altor persoane la anumite puncte de pe ordinea de
zi.
(3) Biroul
permanent invită la lucrările sale liderii grupurilor parlamentare,
preşedinţii comisiilor parlamentare sau alte persoane, ori de câte
ori consideră necesar.
Art.37.- (1) Biroul
permanent lucrează în prezenţa majorităţii membrilor
săi şi adoptă hotărârile cu votul deschis al
majorităţii membrilor prezenţi. Hotărârile importante se
publică pe site-ul Senatului.
(2) Oricare
membru al Biroului permanent poate cere consemnarea în stenogramă sau în
procesul-verbal a rezultatului nominal al votului.
Art.38.- (1) Preşedintele
Senatului are următoarele atribuţii:
a) convoacă Senatul în sesiuni ordinare
şi extraordinare;
b) conduce lucrările Senatului şi
asigură respectarea programului orar şi a ordinii de zi;
c) acordă cuvântul, moderează
discuţiile, sintetizează problemele supuse dezbaterii,
stabileşte ordinea votării, explică semnificaţia votului
şi anunţă rezultatul votului;
d) asigură menţinerea ordinii în
timpul dezbaterilor şi respectarea Constituţiei şi a
Regulamentului Senatului;
e) convoacă şi conduce lucrările Biroului permanent;
f) reprezintă Senatul în relaţiile cu
Preşedintele României, Camera Deputaţilor, Guvernul, Curtea
Constituţională, precum şi cu alte autorităţi şi
instituţii interne ori internaţionale;
g) poate sesiza Curtea Constituţională,
în condiţiile prevăzute la art.146 lit.a),
b), c) şi e) din Constituţia României,
republicată;
h) dispune de fondul preşedintelui,
conform legii şi în limitele prevederilor bugetare;
i) aprobă decontarea cheltuielilor pentru
deplasările în străinătate;
j) aprobă indemnizaţiile persoanelor
utilizate în cadrul Senatului în calitate de colaboratori, precum şi
decontarea cheltuielilor suportate de persoanele invitate la Senat, potrivit
legii;
k) prezintă Biroului permanent rapoarte
anuale privind utilizarea fondului preşedintelui;
l) îndeplineşte
orice alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament sau
hotărâte de Senat.
(2) Preşedintele
Senatului asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al
României, conform art.98 din Constituţia României, republicată.
Art.39.- (1) Vicepreşedinţii îndeplinesc
atribuţiile stabilite de Biroul permanent sau încredinţate de
preşedintele Senatului.
(2) Vicepreşedinţii
conduc activitatea Biroului permanent şi a Senatului, la solicitarea
preşedintelui sau, în absenţa acestuia, prin decizie.
(3) În
perioada în care preşedintele Senatului asigură interimatul
funcţiei de Preşedinte al României, atribuţiile
preşedintelui Senatului se exercită de unul dintre
vicepreşedinţi, desemnat de preşedintele Senatului.
(4) Fiecare vicepreşedinte coordonează
şi activitatea unor comisii permanente stabilite de Biroul permanent.
(5) În îndeplinirea atribuţiilor
prevăzute la alin.(4), vicepreşedintele coordonator poate participa
la lucrările comisiilor, fără drept de vot, prezentând
informări Biroului permanent.
Art.40.- (1) Secretarii Senatului au următoarele
atribuţii:
a) participă la conducerea şedinţelor de plen,
asistându-l pe preşedintele Senatului, în ordinea hotărâtă de
Biroul permanent, aparţinând, de regulă, unul majorităţii
şi celălalt opoziţiei;
b) semnalează preşedintelui
înscrierile la cuvânt, în ordinea în care acestea au fost făcute;
c) prezintă preşedintelui
propunerile, amendamentele şi orice alte comunicări adresate
Senatului;
d) urmăresc prezenţa senatorilor la
lucrări;
e) verifică cvorumul de
şedinţă şi efectuează apelul nominal, din
dispoziţia preşedintelui;
f) consemnează rezultatul votului atunci
când acest lucru se impune;
g) răspund de evidenţa
hotărârilor adoptate;
h) urmăresc întocmirea stenogramelor
şi verifică transmiterea lor
spre publicare în Monitorul
Oficial al României, Partea a II-a;
i) urmăresc evidenţa situaţiei proiectelor de lege
şi a propunerilor legislative înregistrate la Senat şi ţin
legătura cu autorităţile publice implicate în procedura de
legiferare, potrivit repartizării Biroului permanent;
j) urmăresc avizele preliminare, necesare
pentru propunerile legislative;
k) urmăresc evidenţa proiectelor de
lege şi a propunerilor legislative transmise de la Camera Deputaţilor
pentru care Senatul decide în mod definitiv;
l) îndeplinesc
orice alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament,
hotărâte de Biroul permanent sau de Senat.
(2) Atribuţiile
prevăzute la alin.(1) lit.g)-k) se îndeplinesc
prin serviciile Senatului.
Art.41.- (1) Chestorii Senatului
au următoarele atribuţii:
a) prezintă Senatului proiectul de buget
şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar anual;
b) verifică modul de gestionare a
patrimoniului şi exercită controlul financiar intern asupra
cheltuielilor efectuate;
c) verifică funcţionarea şi
calitatea serviciilor Senatului, potrivit repartizării Biroului permanent;
d) asigură menţinerea ordinii în
timpul şedinţelor de plen şi în întregul sediu al Senatului;
e) îndeplinesc
orice alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament,
hotărâte de Biroul permanent sau de Senat.
(2) Chestorii
prezintă informări Biroului permanent, iar la sfârşitul
fiecărei sesiuni ordinare prezintă Senatului un raport cu privire la
rezultatele controalelor efectuate.
Art.42.- Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, denumit în
continuare Comitetul liderilor, este
alcătuit din liderii grupurilor parlamentare, constituite potrivit
configuraţiei politice a Senatului.
Art.43.- Comitetul liderilor are următoarele atribuţii:
a)
aprobă proiectul ordinii de zi a şedinţelor şi programul de
activitate al Senatului, cu consultarea reprezentantului Guvernului pentru
relaţia cu Parlamentul şi dispune publicarea acestora pe pagina de
internet a Senatului; şedinţa Comitetului liderilor este
programată ulterior şedinţei Biroului permanent prin care se
întocmeşte proiectul ordinii de zi;
b)
stabileşte algoritmul de reprezentare a grupurilor parlamentare în
organele de lucru ale Senatului sau, după caz, ale Parlamentului, precum
şi componenţa nominală a acestora;
c)
stabileşte componenţa numerică şi nominală a
delegaţiilor la organizaţiile parlamentare internaţionale;
d)
stabilește timpul total de dezbatere și alocarea acestuia pentru
luări de cuvânt la dezbaterile politice, la lucrările plenului
Senatului, precum și timpul total necesar și alocarea acestuia pentru
luări de cuvânt la declarațiile politice, întrebări și
interpelări; *(modificat prin
Hotărârea Senatului Nr.126/09 decembrie 2024).
e)
stabileşte algoritmul de reprezentare a grupurilor parlamentare în cadrul
conducerii autorităţilor publice a căror numire este în
competenţa Senatului sau, după caz, a Parlamentului;
f)
înaintează Biroului permanent propuneri privind diferite aspecte de ordin
administrativ sau financiar care au legătură cu activitatea
grupurilor parlamentare;
g)
stabileşte modul de repartizare a locurilor în sala de
şedinţă pentru grupurile parlamentare, pentru senatorii
aleşi ca independenţi sau deveniţi independenţi, la
începutul legislaturii sau pe parcursul acesteia;
h)
îndeplineşte orice alte atribuţii din însărcinarea Biroului
permanent sau a plenului Senatului.
Art.44.- (1) Comitetul liderilor hotărăşte cu majoritatea
rezultată din ponderea votului fiecărui membru prezent. Ponderea este
dată de proporţia grupului parlamentar în numărul total al
senatorilor, potrivit configuraţiei politice a Senatului.
(2)
La lucrările Comitetului liderilor din Senat participă,
fără drept de vot, preşedintele Senatului şi, după
caz, reprezentantul Guvernului pentru relaţia cu Parlamentul.
(3)
Comitetul liderilor se întruneşte săptămânal şi ori de câte
ori este nevoie, la cererea unui lider de grup parlamentar, a
preşedintelui Senatului sau a Biroului permanent.
(4)
Comitetul liderilor grupurilor parlamentare se întrunește și
lucrează în mod regulamentar dacă membrii prezenți
reprezintă majoritatea senatorilor. La ședința Comitetului
liderilor grupurilor parlamentare poate participa președintele Senatului,
care, în acest caz, prezidează ședința. În absența președintelui
Senatului, ședința va fi prezidată de liderul celui mai mare
grup parlamentar. *(modificat prin
Hotărârea Senatului Nr.126/09 decembrie 2024).
(5)
În situaţia în care liderul grupului parlamentar absentează la
şedinţa Comitetului liderilor, acesta este înlocuit, cu drepturi
depline, de un vicelider sau de un alt membru al grupului parlamentar desemnat
de către liderul de grup.
(6)
Ședințele Comitetului liderilor grupurilor parlamentare se
înregistrează de către Senat prin mijloace electronice și se
stenografiază.
Secţiunea a 4-a
Art.45.- Comisiile
sunt structuri interne de lucru ale Senatului, constituite pentru
pregătirea activităţii de legiferare, precum şi pentru
realizarea funcţiei de control parlamentar.
Art.46.- (1) Senatul îşi
constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă,
comisii speciale, inclusiv comisii paritare de mediere sau comisii comune cu
Camera Deputaţilor.
(2) Numărul
comisiilor de anchetă, speciale sau comune, denumirea şi
competenţa fiecărei astfel de comisii, precum şi numărul
membrilor acestora se hotărăsc de către Senat, la propunerea
Biroului permanent sau a Comitetului liderilor, după caz.
Art.47.- (1) Numărul locurilor în comisii ce revine
fiecărui grup parlamentar se stabileşte de Comitetul liderilor, în
termenul hotărât de Biroul permanent, astfel încât să se respecte
configuraţia politică a Senatului la începutul fiecărei sesiuni
parlamentare. În cazul în care unul dintre membri comisiei demisionează
sau este exclus din grupul parlamentar care l-a propus, grupul parlamentar
respectiv poate propune un alt reprezentant. Propunerea se supune la vot în
plenul Senatului.
(2) Problemele
rămase în divergenţă după termenul stabilit la alin.(1) se supun direct votului
Senatului.
Art.48.- (1) Propunerile nominale se anunţă de
către liderii grupurilor parlamentare în termenul stabilit de Biroul
permanent, cu observarea principiului consacrat de art.16 alin.(3) teza a doua
din Constituţia României, republicată.
(2) Toţi
senatorii, cu excepţia preşedintelui Senatului, sunt obligaţi
să facă parte din cel puţin o comisie permanentă.
(3) Un
senator nu poate face parte din mai mult de trei comisii permanente, cu
excepţia Comisiei pentru regulament.
(4) Senatul
aprobă componenţa nominală a fiecărei comisii cu votul
deschis al majorităţii senatorilor prezenţi.
Art.49.- Liderii
grupurilor parlamentare pot anunţa oricând decizia grupului de a opera
schimbări între membrii grupului privind apartenenţa la comisii, cu
respectarea numărului total al membrilor comisiei, a numărului de
reprezentanţi ai grupului respectiv şi a prevederilor art.48
alin.(3). Schimbările se supun votului Senatului.
Art.50.- (1) Comisiile sunt conduse de un birou compus
din: un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar.
(2) Un senator poate face parte din biroul de
conducere al unei singure comisii permanente.
Art.51.- Componenţa
membrilor birourilor comisiilor pe grupuri parlamentare se stabileşte de
Comitetul liderilor, astfel încât să se respecte configuraţia
politică a Senatului rezultată din alegeri, precum şi principiul
consacrat de art.16 alin.(3) teza a doua din Constituţia României,
republicată. Componenţa astfel stabilită se supune votului
plenului Senatului.
Art.52.- (1) Propunerile
nominale pentru funcţiile din birourile comisiilor se fac prin lider, de
grupurile parlamentare cărora le-au fost atribuite, cu observarea
principiului prevăzut de art.16 alin.(3) teza a doua din Constituţia
României, republicată.
(2) În
prima şedinţă a comisiilor, convocată de preşedintele
Senatului, se aduce la cunoştinţa membrilor acestora componenţa
birourilor, negociată potrivit alin.(1).
Art.53.- (1) Revocarea
unui membru al biroului comisiei se face de către grupul care l-a
desemnat.
(2) Funcţia respectivă devine
vacantă, iar grupul parlamentar, prin liderul său, face o nouă
desemnare.
(3) Pierderea calităţii de membru al
unui grup parlamentar atrage încetarea de drept a funcţiei de conducere în
cadrul unei comisii parlamentare.
Art.54.- Locurile
vacante din birourile comisiilor sunt ocupate numai de către senatori
aparţinând grupului parlamentar căruia i-a fost atribuită
funcţia respectivă, nominalizaţi de liderul grupului, potrivit
art.51.
Art.55.- (1) Comisiile
adoptă propriul regulament de organizare şi funcţionare care se
transmite pentru întocmirea raportului Comisiei pentru regulament şi spre
aprobare Biroului permanent.
(2)
Comisiile îşi modifică şi completează propriul regulament
de organizare şi funcţionare, ori de câte ori este necesar.
Art.56.- Biroul fiecărei comisii întocmeşte propuneri pe care
le supune votului comisiei privind:
a) ordinea de zi a fiecărei
şedinţe;
b) atribuţiile ce revin fiecărui
senator în cadrul comisiei;
c) constituirea de subcomisii, precum şi
sarcinile şi competenţa acestora;
d) organizarea de şedinţe, de
consultări sau audieri pe diverse teme din domeniul de activitate a
comisiei;
e) alte măsuri ce interesează bunul
mers al activităţilor comisiei.
Art.57.- Preşedintele comisiei are următoarele atribuţii:
a) asigură reprezentarea comisiei în
raporturile cu Biroul permanent, cu Comitetul liderilor şi cu celelalte
comisii;
b) conduce şedinţele comisiei,
conform normelor stabilite în Regulamentul Senatului şi în regulamentul
comisiei;
c) invită, din proprie
iniţiativă sau la solicitarea membrilor comisiei, să participe
la lucrările comisiei persoane din afara acesteia;
d) are acces sau poate desemna un alt
reprezentant al comisiei la şedinţele altor comisii care
examinează lucrări ce prezintă importanţă pentru
comisia pe care o conduce;
e) semnează rapoartele şi celelalte
acte elaborate de comisie;
f) îndeplineşte alte atribuţii
prevăzute de regulamentul comisiei sau stabilite prin votul
majorităţii membrilor acesteia.
Art.58.- Vicepreşedintele îndeplineşte, în lipsa sau la cererea
preşedintelui, atribuţiile acestuia, precum şi alte
atribuţii prevăzute de regulamentul comisiei sau stabilite prin votul
comisiei.
Art.59.- Secretarul comisiei are
următoarele atribuţii:
a) ţine evidenţa prezenţei
senatorilor la şedinţele comisiei;
b) urmăreşte primirea avizelor de la
celelalte comisii permanente şi a punctului de vedere al Guvernului;
c) asigură redactarea tuturor actelor
comisiei;
d) numără voturile exprimate în
şedinţele comisiei;
e) urmăreşte întocmirea
proceselor-verbale ale şedinţelor comisiei;
f) contrasemnează toate actele comisiei;
g) îndeplineşte
orice alte atribuţii prevăzute de regulamentul comisiei sau stabilite
prin votul acesteia.
Art.60.- (1) Convocarea şedinţelor comisiei se
face, potrivit programului de lucru al Senatului, de preşedintele acesteia
sau, în lipsa sa, de vicepreşedintele care îl înlocuieşte, pe baza
hotărârii biroului comisiei.
(2) Şedinţele
comisiilor pot avea loc în acelaşi timp cu cele ale plenului, numai cu
aprobarea Senatului.
(3) În
afara programului de lucru, comisiile pot fi convocate şi pot ţine
şedinţe cu aprobarea sau din dispoziţia Comitetului liderilor.
Aceste şedinţe trebuie anunţate tuturor membrilor comisiei cu
cel puţin 24 de ore înainte de ora programată pentru
desfăşurare.
Art.61.- (1) Comisiile pot
adopta avize şi rapoarte numai în prezenţa majorităţii
membrilor.
(2) Avizele şi rapoartele comisiilor se
adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(3) Votul în comisie este deschis. La
propunerea oricărui membru, comisia
poate decide prin vot ca anumite avize şi rapoarte să fie supuse
votului secret.
(4) La
propunerea oricărui membru, votul se va consemna nominal în
procesul-verbal sau în stenogramă.
Art.62.- (1) Senatorul care absentează nemotivat la
3 şedinţe ale unei comisii speciale, de anchetă sau de mediere
va fi înlocuit de drept de grupul parlamentar respectiv.
(2) La
şedinţele comisiilor pot participa şi senatori din alte comisii
sau deputaţi care au legătură cu materialele aflate în
dezbatere, fără a avea drept de vot.
(3) Biroul
comisiei hotărăşte condiţiile şi limitele
participării la şedinţele comisiei a unor persoane interesate,
care au înaintat acesteia o cerere scrisă şi motivată, sau a
personalului de specialitate al Senatului.
(4) Senatorul care absentează motivat de
la lucrările comisiei din care face parte poate fi înlocuit, pentru acea
şedinţă, de un alt senator, cu drept de vot, din acelaşi
grup parlamentar, pe baza împuternicirii semnate de liderul grupului
parlamentar respectiv.
Art.63.- (1) Membrii Guvernului sau reprezentanţii mandataţi ai acestora au acces la
lucrările comisiilor.
(2) În
cazul în care comisiile solicită participarea la lucrările lor a unor
membri ai Guvernului sau a conducătorilor unor instituţii publice,
prezenţa acestora este obligatorie.
(3) Data la care are loc şedinţa
comisiei şi subiectul în legătură cu care sunt convocaţi
vor fi aduse la cunoştinţă acestora, cu minimum 48 de ore
înainte.
(4) În cazul propunerilor legislative, la
dezbateri în comisii sunt invitaţi, în scris şi cu cel puţin 3
zile înainte, iniţiatorii.
Art.64.- (1) La şedinţele comisiilor pot
asista reprezentanţii presei.
(2) Comisia, cu majoritate de voturi, decide,
în funcţie de ordinea de zi, asupra caracterului dezbaterilor.
Art.65.- (1) În cadrul dezbaterilor din comisii, nimeni
nu poate lua cuvântul decât dacă îi este acordat de preşedinte.
(2) Vorbitorii
sunt obligaţi să se refere strict la subiectul aflat în
discuţie. În caz contrar, preşedintele le retrage cuvântul.
(3) La
propunerea oricărui membru, comisia poate hotărî limitarea duratei
unor dezbateri sau a luărilor de cuvânt, cu votul a două treimi din
numărul membrilor comisiei.
Art.66.- (1) În prima şedinţă
după primirea proiectului de lege sau a propunerii legislative, comisia
poate desemna, dintre membrii care îşi exprimă dorinţa sau la
propunerea preşedintelui, unul sau mai mulţi raportori.
(2) Rapoartele
şi avizele vor cuprinde opinia majorităţii membrilor comisiei,
opinii separate, motivate, ale altor senatori din comisie, la cererea acestora,
precum şi rezultatul voturilor şi menţionarea amendamentelor
admise sau respinse, în anexe distincte.
Art.67.- (1) Lucrările
comisiei, prin decizia acesteia, vor fi fie consemnate în procese-verbale, fie
stenografiate sau înregistrate audiovideo.
(2) Lucrările
comisiei, prin decizia acesteia, pot fi transmise în direct sau înregistrate de
către mass-media acreditată la Senat.
(3) Actele şi documentele comisiei pot fi
consultate de membrii acesteia, precum şi de alţi senatori. Alte
persoane interesate le pot consulta cu aprobarea unui membru al biroului
comisiei.
(4) Toate actele şi documentele emise de
comisie se semnează de preşedintele de şedinţă şi
de secretarul comisiei.
(5) Secretarul comisiei supraveghează
personalul de specialitate al acesteia, însărcinat cu evidenţa
şi păstrarea tuturor actelor şi documentelor comisiei.
Art.68.- (1) Comisiile permanente funcţionează
pe toată durata mandatului Senatului.
(2) Comisiile permanente sunt următoarele: *(modificat prin Hotărârea Senatului
Nr.130/16 decembrie 2024).
I.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și
validări;
II.
Comisia pentru constituționalitate;
III.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață
de capital;
IV.
Comisia pentru politică externă;
V.
Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională;
VI.
Comisia pentru afaceri europene;
VII.
Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat;
VIII.
Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare
rurală;
IX.
Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic;
X.
Comisia pentru administrație publică;
XI.
Comisia pentru muncă, familie și protecție socială;
XII.
Comisia pentru învățământ, știință și
inovare;
XIII.
Comisia pentru sănătate;
XIV.
Comisia pentru cultură și media;
XV.
Comisia pentru transporturi și infrastructură;
XVI.
Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse
minerale;
XVII.
Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență
artificială;
XVIII.
Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și
minorități;
XIX.
Comisia pentru românii de pretutindeni;
XX.
Comisia pentru mediu;
XXI.
Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții;
XXII.
Comisia pentru regulament;
XXIII.
Comisia pentru tineret și sport.
(3) Regulamentul
comisiilor permanente va cuprinde, în detaliu, domeniul lor specific de
activitate.
(4) Comisia
pentru regulament este o comisie permanentă specială formată din
câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar. Membrii comisiei pentru
regulament nu pot face parte din Biroul permanent.
Art.69.- În domeniul lor de activitate, comisiile permanente au
următoarele atribuţii:
a) examinează proiecte şi propuneri
legislative, în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor;
b) solicită rapoarte, informaţii sau
documente de la autorităţile publice;
c) efectuează anchete parlamentare şi
prezintă rapoarte Biroului permanent;
d) dezbat şi hotărăsc asupra
altor probleme transmise de Biroul permanent;
e) îndeplinesc alte atribuţii
prevăzute în regulamentul propriu sau hotărâte de Senat.
Art.70.- Biroul
permanent trimite proiectele de lege, propunerile legislative sau amendamentele
comisiilor în competenţa cărora intră materia reglementată
prin acestea, spre dezbatere şi elaborarea rapoartelor sau avizelor.
Art.71.- (1) Orice
comisie permanentă care se consideră competentă cu privire la un
proiect de lege sau o propunere legislativă, trimisă de Biroul
permanent altei comisii, poate solicita acestuia, cu cel puţin 5 zile
înainte de termenul stabilit pentru depunerea raportului, să-i fie
transmise spre avizare sau pentru întocmirea unui raport comun.
(2) În
caz de refuz din partea Biroului permanent, Senatul hotărăşte
asupra solicitării comisiei, prin votul majorităţii senatorilor
prezenţi.
Art.72.- (1) Dacă o comisie permanentă
consideră că un proiect de lege sau o propunere legislativă este
de competenţa în fond a altei comisii, poate cere Biroului permanent
transmiterea proiectului de lege sau a propunerii legislative către acea
comisie, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea la comisie.
(2) În
caz de refuz din partea Biroului permanent sau în cazul unui conflict de
competenţă între comisii, se procedează potrivit art.71
alin.(2).
Art.73.- (1) Comisia permanentă sesizată în
fond primeşte şi analizează avizele celorlalte comisii care
examinează proiectul de lege sau propunerea legislativă, în termenul
stabilit de Biroul permanent.
(2) În
cazul nerespectării acestui termen, comisia sesizată în fond poate
redacta raportul fără a mai aştepta avizul sau avizele
respective.
Art.74.- (1) În raportul comisiilor sesizate
în fond se fac referiri motivate la avizele celorlalte comisii care au examinat
proiectul, la avizul Consiliului Legislativ şi al altor instituţii
sau organisme care, potrivit legii, sunt competente să avizeze un proiect
de lege sau o propunere legislativă, precum şi la toate
amendamentele, inclusiv cele prevăzute în punctul de vedere al Guvernului.
În cazul amendamentelor respinse se menţionează motivele avute în
vedere.
(2) Raportul care se înaintează
Biroului permanent va cuprinde propuneri motivate privind admiterea
fără modificări a actului examinat, respingerea acestuia sau
admiterea lui cu modificări.
(3) În toate cazurile, raportul va
cuprinde, în anexe distincte, amendamentele admise şi cele respinse de
comisie, cu motivarea corespunzătoare, precizând Camera decizională
pentru fiecare amendament admis sau respins.
(4) În cazul în care o comisie
examinează în fond mai multe proiecte de lege şi propuneri
legislative care au acelaşi obiect de reglementare, aceasta va întocmi un
singur raport de admitere, cu respectarea prevederilor alin.(1)-(3).
(5) Pentru fiecare dintre celelalte
proiecte de lege sau propuneri legislative se întocmeşte raport de
respingere.
(6) Prevederile alineatelor precedente
se aplică şi ordonanţelor Guvernului, cu obligaţia de a fi
prevăzute în raport şi măsurile necesare cu privire la efectele
juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţelor
respective.
Art.75.- Raportul comisiei sesizate în fond se depune la Biroul permanent
în termenul stabilit de acesta. Termenul poate fi modificat, la cererea
motivată a comisiei, fără a depăşi 15 zile de la data
sesizării de către Biroul permanent, în cazul ordonanţelor de
urgenţă şi în cazul în care Senatul este prima Cameră
sesizată.
Art.76.- (1) Avizarea amendamentelor scrise, depuse de
senatori, se face de către comisia sesizată în fond şi, numai
dacă aceasta consideră necesar, avizarea se va face şi de
către o altă comisie.
(2) Pentru
observaţiile formulate în plen cu privire la probleme de redactare,
avizarea se face oral de către raportorul comisiei sesizate în fond.
(3) Data
amendamentului este data înregistrării sale la comisie, care va ţine
o evidenţă specială a tuturor amendamentelor depuse.
Art.77.- Comisiile permanente pot ţine şedinţe comune prin
decizia Biroului permanent. În asemenea situaţii, comisiile dezbat şi
adoptă un raport sau aviz comun.
Art.78.- (1) Orice comisie permanentă poate
iniţia o anchetă parlamentară, în limitele competenţelor
sale materiale, cu aprobarea Senatului.
(2) Pentru
a obţine încuviinţarea, comisia permanentă va prezenta o cerere
scrisă, temeinic motivată, adoptată cu votul
majorităţii membrilor săi, în care vor fi enunţate
obiectivele şi scopul anchetei, mijloacele necesare de realizare şi
termenul de depunere a raportului.
(3) Biroul
permanent al Senatului va decide asupra cererii, precum şi dacă
raportul se supune dezbaterii sau aprobării Senatului.
(4) În vederea desfăşurării
anchetei, comisia permanentă poate invita, pentru a da relaţii, orice
demnitar, funcţionar sau angajat al Guvernului şi al celorlalte
organe ale administraţiei publice.
(5) Persoanele
invitate pentru audiere vor fi înştiinţate despre subiectul, data
şi condiţiile audierii cu cel puţin 5 zile înainte. Cheltuielile
de deplasare şi, eventual, de cazare,
vor fi suportate din bugetul Senatului, la solicitarea persoanelor
invitate, în condiţiile aprobate de Biroul permanent.
(6) Procedura
audierii este cea prevăzută în regulamentele comisiilor permanente.
Art.79.- (1) La propunerea
Biroului permanent, Senatul poate hotărî constituirea unor comisii
speciale pentru elaborarea sau avizarea
unor propuneri legislative, pentru evaluarea
legislaţiei dintr-un anumit domeniu sau pentru alte scopuri, indicate în
hotărârea de înfiinţare a comisiei.
(2)
Prin hotărârea de înfiinţare se vor preciza, la propunerea Biroului
permanent cu consultarea Comitetului liderilor, senatorii ce compun comisia
şi biroul acesteia, precum şi termenul la care va fi depus raportul
comisiei.
(3)
Propunerile legislative elaborate sau avizate de comisia specială se
distribuie senatorilor pentru formularea de amendamente, în termenul stabilit
de Biroul permanent. Pe baza amendamentelor, comisia va întocmi raportul în
conformitate cu regulamentul propriu de organizare şi funcţionare.
(4) Raportul
comisiei este depus la Biroul permanent, care va asigura includerea lui în
proiectul ordinii de zi, în termen de cel mult 10 zile de la data depunerii.
(5) La
cererea motivată a comisiei, Senatul poate aproba prelungirea termenului
stabilit pentru depunerea raportului. În acest caz, comisia poate prezenta la
termen un raport preliminar.
(6) Membrii
comisiilor speciale îşi păstrează şi calitatea de membri ai
comisiilor permanente.
(7) Celelalte
probleme legate de organizarea şi funcţionarea comisiilor speciale
vor fi reglementate de birourile acestora, în măsura în care prevederile
art.45-67 nu sunt îndestulătoare.
Art.80.- Procedura de lucru şi mecanismul decizional aplicabile în
domeniul afacerilor europene se realizează în conformitate cu normele
procedurale prevăzute în anexa, care face parte integrantă din
prezentul regulament.
Art.81.- (1) La cererea unei treimi din numărul
membrilor săi, Senatul poate hotărî înfiinţarea unei comisii de
anchetă, fiind aplicabile
prevederile art.45-67, art.78 şi ale art.79 alin.(2)-(7). Raportul
comisiei se depune la Biroul permanent, care îl include pe ordinea de zi a
plenului Senatului în cel mult 15 zile.
(2) După
dezbaterea raportului, Senatul adoptă o hotărâre cu privire la
acesta.
Art.82.- Când, pentru lămurirea unor fapte sau
împrejurări în vederea aflării adevărului, sunt necesare
cunoştinţele unor experţi, comisia de anchetă poate dispune
efectuarea de expertize.
CAPITOLUL II
DESFĂŞURAREA
LUCRĂRILOR SENATULUI
Secţiunea 1
Art.83.- Senatul îşi desfăşoară activitatea în
două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie
şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune
începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul
lunii decembrie.
Art.84.- (1) Senatul se întruneşte şi în sesiuni
extraordinare la cererea Preşedintelui României, a Biroului permanent ori
a cel puţin o treime din numărul total al senatorilor.
(2) Cererea
de convocare a unei sesiuni extraordinare se face în scris şi va cuprinde
motivul, ordinea de zi propusă şi durata de desfăşurare a
sesiunii extraordinare.
(3) Convocarea
se face de preşedintele Senatului. Preşedintele poate să nu ia
în considerare cererile de convocare a unei sesiuni extraordinare, care nu
îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin.(1) şi (2).
(4) Respingerea
de către Senat a ordinii de zi propuse împiedică ţinerea
sesiunii extraordinare.
Art.85.- (1) În timpul sesiunilor, senatorii
lucrează în şedinţe în plen, în comisii, în grupuri
parlamentare, în circumscripţiile electorale ori îndeplinesc alte
activităţi dispuse de Biroul permanent.
(2) În
afara sesiunilor, senatorii îşi pot desfăşura activitatea din
dispoziţia sau cu aprobarea Biroului permanent, în comisii permanente,
speciale sau de anchetă, în grupuri parlamentare, în circumscripţiile
electorale sau îndeplinesc alte sarcini hotărâte de acesta.
Art.86.- (1) Proiectul ordinii de zi este săptămânal şi se
aprobă de Comitetul liderilor în prima zi de lucru a fiecărei
săptămâni. Proiectul programului de lucru este săptămânal
şi se aprobă de Comitetul liderilor în prima zi de lucru a
fiecărei săptămâni pentru săptămâna următoare.
(2)
În cazuri excepţionale, modificarea ordinii de zi sau a programului de
lucru se aprobă de Comitetul liderilor, în condiţiile art.90.
Art.87.- (1) Senatul adoptă legi, hotărâri
şi moţiuni simple.
(2) De
asemenea, Senatul poate adopta mesaje, declaraţii, rezoluţii şi
alte acte cu caracter politic.
Secţiunea a 2-a
Ordinea de zi şi programul de activitate
Art.88.- (1) Proiectul programului
de activitate pentru săptămâna următoare este supus spre
aprobare Senatului şi se adoptă, cu votul majorităţii
senatorilor prezenţi, în ultima zi de activitate în plen a
săptămânii; acesta se distribuie senatorilor, se afişează
la sediu şi se publică pe site-ul Senatului.
(2) Materialele supuse
dezbaterii Senatului sunt cuprinse în proiectul ordinii de zi şi în
programul de activitate a Senatului, întocmite de către Biroul permanent
cu aprobarea Comitetului liderilor.
(3) Propunerile
legislative se comunică Guvernului în termen de 3 zile de la prezentarea
în Biroul permanent, pentru a se pronunţa şi în ceea ce priveşte
aplicarea art.111 din Constituţia României, republicată.
Art.89.- (1) Proiectul ordinii de zi cuprinde proiecte
de lege, propuneri legislative, rapoarte, informări şi alte acte
prevăzute de lege pentru a fi dezbătute de Senat, precum şi,
după caz, întrebări, interpelări, declaraţii sau alte
probleme propuse de către Comitetul liderilor sau de către Biroul
permanent, după caz, de senatori ori de către Guvern.
(2)
La întocmirea şi aprobarea ordinii de zi se va asigura prioritate
dezbaterii ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, proiectelor
de lege sau propunerilor legislative în procedură de urgenţă,
proiectelor de lege sau propunerilor legislative care sunt în competenţa
Senatului, ca primă Cameră sesizată.
(3)
Alte propuneri sau documente decât cele din domeniul legislativ se transmit
Comitetului liderilor pentru a fi incluse în proiectul ordinii de zi, cu cel
puţin două zile înainte de şedinţa Comitetului liderilor,
dacă prin lege, prin prezentul regulament sau prin hotărâre a
Senatului nu se prevede alt termen.
(4)
Comitetul liderilor poate include în proiectul ordinii de zi dezbaterea unui
proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a
raportului a fost depăşit, cu încadrarea pentru dezbatere şi
aprobare în termenul prevăzut de Constituţie.
Art.90.- Proiectele de lege pentru ratificarea
tratatelor internaţionale, precum şi rapoartele sau declaraţiile
prim-ministrului cu privire la politica Guvernului se înscriu în proiectul
ordinii de zi şi se dezbat cu prioritate.
Art.91.- (1) Ordinea de zi poate fi modificată
numai la propunerea Comitetului liderilor, a unui grup parlamentar sau a unei
comisii a Senatului pentru motive bine întemeiate şi urgente.
(2) Motivarea cererii de modificare a ordinii
de zi se face printr-o singură luare de cuvânt, limitată în timp. În
cazul în care există opoziţie, se va da cuvântul unui singur vorbitor
pentru fiecare grup parlamentar, după care se va trece la vot.
Secţiunea a 3-a
Art.92.- (1) Iniţiativa legislativă
aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau
unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de
vot, în conformitate cu art.74 din Constituţia României, republicată.
(2) Proiectele
de lege iniţiate de Guvern şi propunerile legislative iniţiate
de senatori, de deputaţi sau de cetăţenii care exercită
dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să fie
însoţite de expunere de motive, să fie redactate în forma proprie
unui act normativ, pe articole şi, după caz, pe capitole şi
secţiuni.
(3) Guvernul
îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea
către Senat a proiectului de lege ce intră în competenţa
acestuia de adoptare, ca primă Cameră sesizată.
(4) Senatorii,
deputaţii şi cetăţenii îşi exercită dreptul la
iniţiativă legislativă prin transmiterea către Camera
competentă a propunerii legislative, în scopul de a o dezbate şi de a
o adopta ca primă Cameră sesizată.
(5) Legile
constituţionale pot fi iniţiate în condiţiile art.150 şi 151 din Constituţia României,
republicată.
(6) Propunerile
legislative formulate de senatori şi deputaţi, care implică
modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de
stat, trebuie să fie însoţite de dovada solicitării
informării Guvernului, înaintată prin preşedintele Senatului, în
conformitate cu dispoziţiile art.111 din Constituţia României,
republicată.
(7) Senatul,
ca primă Cameră sesizată, are în competenţă, spre
dezbatere şi adoptare, proiectele de lege şi propunerile legislative
în domeniile stabilite de art.75 din Constituţia României,
republicată, după cum urmează:
1. proiectele de lege şi propunerile
legislative de nivelul legilor ordinare;
2. proiectele legilor organice prevăzute
la:
-
art.3 alin.(2) - Teritoriul;
-
art.5 alin.(1) - Cetăţenia;
-
art.12 alin.(4) - Simboluri naţionale;
-
art.16 alin.(4) - Egalitatea în drepturi;
-
art.44 alin.(2) - Dreptul de proprietate privată;
-art.70
alin.(1) - Jurământul deputaţilor şi senatorilor;
-
art.73 alin.(3) - Categorii de legi:
· lit.a) - sistemul electoral, organizarea
şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
· lit.b) -
organizarea, funcţionarea şi
finanţarea partidelor politice;
· lit.d) -
organizarea şi desfăşurarea
referendumului;
· lit.f) - regimul
stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor
armate şi al stării de război;
· lit.g) - regimul stării de asediu şi al
stării de urgenţă;
· lit.h) - infracţiunile,
pedepsele şi regimul executării acestora;
· lit.i) - acordarea amnistiei sau a graţierii
colective;
· lit.j) - statutul funcţionarilor
publici;
· lit.m) - regimul juridic general al proprietăţii
şi al moştenirii;
· lit.p) - regimul general privind raporturile de muncă,
sindicatele, patronatele şi protecţia socială;
· lit.r) - statutul minorităţilor
naţionale din România;
· lit.s) - regimul general al cultelor;
- art.83 alin.(3) - Preşedintele României
- prelungirea mandatului;
- art.136 alin.(3), (4) şi (5) - Proprietatea;
- art.141 - Consiliul Economic şi Social.
(8) Senatul
ia în dezbatere şi adoptare, în calitate de Cameră decizională,
proiectele de lege şi propunerile legislative adoptate de Camera
Deputaţilor, la sesizarea acesteia, în domeniile stabilite la art.75 din
Constituţia României, republicată, după cum urmează:
1. proiectele de lege şi propunerile
legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri
internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din
aplicarea acestor tratate ori acorduri;
2. proiectele legilor organice prevăzute
la:
- art.31 alin.(5) - Organizarea şi
funcţionarea serviciilor publice de radio şi televiziune şi
controlul parlamentar al acestora ;
- art.40 alin.(3) - Dreptul de asociere;
- art.52 alin.(2) - Dreptul persoanei
vătămate de o autoritate publică, respectiv art.73 alin.(3) lit.k) - Contenciosul administrativ;
- art.55 alin.(2) şi (3) - Apărarea
ţării;
- art.58 alin.(3) - Organizarea şi
funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului;
- art.73 alin.(3) - Categorii de legi:
· lit.e) -
organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a
Ţării;
· lit.l) -
organizarea şi funcţionarea Consiliului
Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a
Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
· lit.n) -
organizarea generală a învăţământului;
· lit.o) - organizarea administraţiei
publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind
autonomia locală;
- art.79 alin.(2) - Consiliul Legislativ;
- art.102 alin.(3) - Guvernul - rolul şi
structura;
- art.105 alin.(2) - Guvernul -
incompatibilităţi;
- art.117 alin.(3) - Înfiinţarea de
autorităţi administrative autonome;
- art.118 alin.(2) şi (3) - Sistemul de
apărare;
- art.120 alin.(2) - Administraţia
publică locală - principii de bază;
- art.123 alin.(3) - Prefectul;*
- art.125 alin.(2) - Statutul
judecătorilor;
- art.126 alin.(4) şi (5) -
Instanţele judecătoreşti;
- art.128 alin.(2) - Folosirea limbii materne
şi a interpretului în justiţie;
- art.134 alin.(2) şi (4) - Consiliul
Superior al Magistraturii - atribuţii;
- art.140 alin.(1) - Curtea de Conturi;
- art.142 alin.(5) - Curtea Constituţională - structura.
Art.93.- (1) Proiectele de lege şi propunerile
legislative se supun spre dezbatere şi adoptare Senatului, ca primă
Cameră sesizată, în condiţiile prevăzute la art.75 din
Constituţia României, republicată. În cazul propunerilor legislative
care sunt depuse la Senat, ca primă Cameră sesizată, acestea se
înregistrează şi se ţin în evidenţă. Ele vor intra în
procesul legislativ numai după primirea avizelor legale de la Consiliul
Legislativ, Guvern, Consiliul Economic şi Social.
(2) Pentru
celelalte proiecte de lege şi propuneri legislative care se dezbat şi
se adoptă, potrivit art.75 alin.(1) din Constituţia României,
republicată, mai întâi de Camera Deputaţilor, ca primă
Cameră sesizată, competenţa decizională aparţine
Senatului.
(3) Senatul,
ca primă Cameră sesizată, se pronunţă asupra
proiectelor de lege şi propunerilor legislative cu care este sesizat, în
termen de 45 de zile de la data prezentării acestora în Biroul permanent.
Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită, termenul este de
60 de zile de la data prezentării în Biroul permanent.
(4) Caracterul complex al legii se
stabileşte prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului
permanent, avându-se în vedere elemente precum: întinderea reglementării,
importanţa domeniului de
reglementare, implicaţiile
deosebite într-un anumit domeniu şi necesitatea aplicării unor norme
comunitare.
(5) În
situaţia ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, termenul
este de 30 de zile, potrivit art.115 alin.(5) din Constituţia României,
republicată.
(6) După
adoptarea ori respingerea de către Senat, ca primă Cameră
sesizată, a proiectului de lege sau a propunerii legislative, acestea se
trimit Camerei Deputaţilor, care va decide definitiv.
(7) În
cazul depăşirii termenelor prevăzute la alin.(3), proiectul de
lege sau propunerea legislativă se consideră că a fost
adoptată şi se înaintează Camerei Deputaţilor, care va
decide definitiv.
(8) Termenele prevăzute la alin.(3)
şi (5) se calculează potrivit art.120.
Art.94.- (1) În vederea
încadrării în termenele prevăzute la art.93 alin.(3)
şi la art.113-115 din prezentul regulament, precum şi la art.115
alin.(5) din Constituţia României, republicată, proiectele de lege
şi propunerile legislative se înaintează Biroului permanent al Senatului,
care dispune:
a) sesizarea comisiilor permanente competente
pentru întocmirea avizelor sau a raportului, stabilind şi termenele de
depunere a acestora;
b) transmiterea proiectului de lege sau a
propunerii legislative Camerei Deputaţilor, în cazul în care o comisie
permanentă apreciază că Senatul nu este competent să
dezbată şi să adopte proiectul, ca primă Cameră
sesizată. În aceste cazuri, avizul Comisiei pentru
constituţionalitate este obligatoriu;
c) solicitarea avizului Consiliului Legislativ,
al Consiliului Economic şi Social şi al altor instituţii sau
organisme care, potrivit legii, au competenţa de avizare, dacă acesta
nu a fost dat;
d) distribuirea către senatori a
proiectelor sau propunerilor legislative, a avizului Consiliului Legislativ, al
Consiliului Economic şi Social şi al altor instituţii ori
organisme care, potrivit legii, au competenţa de avizare, a hotărârii
Curţii Constituţionale, în cazurile prevăzute de
Constituţie, şi a punctului de vedere al Guvernului, în cazurile
cerute de lege, pentru propunerile legislative, stabilind şi termenul de
depunere a amendamentelor de către senatori, sub sancţiunea
decăderii.
(2) Măsurile
hotărâte de Biroul permanent şi de Comitetul liderilor se duc la
îndeplinire de secretarul general, prin serviciile Senatului. Termenele
prevăzute pentru toate operaţiunile reglementate în acest articol se
stabilesc de către Biroul permanent, în funcţie de procedura
ordinară sau procedura de urgenţă.
(3) Propunerile
legislative făcute de cetăţeni se distribuie senatorilor şi
sunt transmise comisiilor permanente competente, împreună cu
hotărârea Curţii Constituţionale privind îndeplinirea
condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni.
(4) Termenele
prevăzute la alin.(1) şi (2), precum şi cele prevăzute la
art.93, pentru avize, rapoarte şi amendamente nu pot fi mai scurte de 5
zile calendaristice, pentru procedura ordinară, şi de 3 zile
calendaristice, pentru procedura de urgenţă.
Art.95.- (1) Proiectele şi propunerile legislative se depun
(2)
Depunerea de proiecte şi propuneri legislative prin intermediul AGIPL se
face folosind interfaţa privată. Interfaţa privată va fi
accesibilă doar senatorilor, deputaţilor, respectiv Guvernului.
(3)
Interfaţa privată are două secţiuni: una dedicată
depunerii propunerilor legislative de către senatori şi
deputaţi, respectiv una dedicată depunerii proiectelor legislative de
către Guvern.
(4)
Pentru accesul în interfaţa privată a AGIPL, fiecare senator,
deputat, respectiv prim-ministrul va primi nume de utilizator şi
parolă pentru identificarea în aplicaţie.
(5)
Toate propunerile legislative înaintate prin AGIPL vor fi semnate cu
semnătură electronică extinsă. După înregistrarea
(6)
Toate proiectele şi propunerile legislative se înregistrează
Art.96.- (1) Proiectele
şi propunerile legislative se trimit, sub semnătura
preşedintelui Senatului, spre dezbatere şi avizare, comisiilor
permanente competente.
(2) Examinarea
proiectelor şi propunerilor legislative se poate face şi la cererea
altei comisii care se consideră competentă, în condiţiile
art.71.
Art.97.- (1) Iniţiatorul proiectului de lege sau al propunerii
legislative poate să-şi retragă proiectul sau propunerea
până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului.
(2) În cazul în care proiectul sau propunerea
legislativă a fost adoptată de Camera Deputaţilor, retragerea nu
mai poate fi făcută din momentul sesizării Senatului.
Art.98.- (1) După examinarea proiectului de lege
sau a propunerii legislative, comisia permanentă sesizată în fond
întocmeşte un raport, care va cuprinde propuneri motivate cu privire la
adoptarea sau, după caz, modificarea ori respingerea proiectului de lege
sau a propunerii legislative examinate.
(2) Raportul se transmite Biroului
permanent, care dispune şi asigură, prin secretarul general al
Senatului, difuzarea acestuia senatorilor, Guvernului şi
iniţiatorului, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data
dezbaterii în plen.
Art.99.- Proiectele de lege sau propunerile legislative, avizate potrivit
art.96 şi 98, se supun dezbaterii Senatului în succesiunea
prevăzută pe ordinea de zi aprobată de acesta. Înscrierea pe
ordinea de zi a proiectelor de lege şi a propunerilor legislative se face
în cel mult 5 zile de la depunerea raportului comisiei permanente sesizate în
fond, în cazul în care Senatul este prima Cameră sesizată, şi în
cel mult 10 zile, în celelalte situaţii prevăzute la art.75 din
Constituţia României, republicată.
Art.100.- (1) Amendamentele care implică modificarea
bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale
de stat se trimit de
preşedintele comisiei sesizate în fond la Guvern, solicitându-se punctul
de vedere al acestuia. În cazul în care Guvernul nu transmite un punct de
vedere până la data stabilită de comisie, se consideră că
amendamentul a fost acceptat.
(2) Concluziile
examinării amendamentelor se includ în raportul comisiei, iar
amendamentele se anexează la acesta.
Art.101.- (1) Dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii
legislative începe cu prezentarea, de către iniţiator sau, după
caz, de către reprezentantul acestuia, a motivelor care au condus la
promovarea proiectului sau a propunerii. Guvernul este reprezentat în mod
obligatoriu de un membru al său sau de un secretar de stat.
(2) Dezbaterea continuă cu
prezentarea raportului comisiei permanente sesizate în fond, de
preşedintele, vicepreşedintele sau secretarul acesteia sau de un
raportor desemnat de comisie.
Art.102.- (1) Înainte de
prezentarea punctului de vedere al grupului parlamentar, senatorii pot adresa
întrebări iniţiatorului proiectului de lege sau al propunerii
legislative.
(2) Pentru
dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative,
fiecare grup parlamentar îşi desemnează un singur reprezentant.
(3) În
cazuri justificate, la cererea oricărui senator, Senatul poate aproba, cu
votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi, să se
dea cuvântul la dezbaterile generale şi altor senatori.
(4) Preşedintele
Senatului dă cuvântul reprezentanţilor grupurilor parlamentare
şi apoi, după caz, celorlalţi senatori, în ordinea înscrierii
lor la cuvânt. Preşedintele poate propune Senatului limitarea timpului
destinat dezbaterilor generale, iar aceasta se hotărăşte cu
votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi.
Art.103.- Iniţiatorul proiectului
de lege sau al propunerii legislative şi raportorul comisiei sesizate în fond au dreptul să ia cuvântul
înainte de încheierea dezbaterii generale.
Art.104.- (1) În faza dezbaterii
generale în plen a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse
amendamente.
(2) În cazuri deosebite, prin votul
majorităţii senatorilor, se poate aproba depunerea de amendamente
şi în timpul dezbaterii în plen a proiectului de lege sau a propunerii
legislative.
Art.105.- (1) Dacă prin raportul comisiei sesizate în
fond se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative, după
încheierea dezbaterii generale preşedintele cere Senatului să se
pronunţe prin vot.
(2) Dacă
prin raportul comisiei se propun dezbaterea şi adoptarea proiectului de
lege, iar în dezbaterile generale se cere respingerea proiectului de lege,
după încheierea acestora se supune votului Senatului mai întâi cererea de
respingere.
Art.106.- (1) După dezbaterile generale, dacă
proiectul de lege nu a fost respins şi se constată că prin
raportul comisiei sesizate în fond nu s-au operat modificări ori
completări la textele proiectului de lege sau propunerii legislative,
raportul şi proiectul de lege sau propunerea legislativă se supun în
întregime votului final.
(2) În
cazurile în care comisia sesizată în fond a operat modificări sau
completări la textele proiectului de lege sau propunerii legislative,
cuprinse în raportul acesteia, preşedintele consultă Senatul
dacă sunt observaţii la acestea şi dezbaterile se fac numai
asupra textelor la care se referă aceste observaţii şi se
rezolvă prin vot.
(3) În
cazurile în care sunt şi amendamente respinse de comisie, se dezbat numai
cele pentru care senatorul care le-a propus cere susţinerea în plen
şi se rezolvă prin votul majorităţii senatorilor
prezenţi.
(4) După
terminarea dezbaterilor asupra modificărilor şi completărilor
operate de comisie, raportul, în întregime, se supune votului şi, după aceasta, proiectul de lege
în întregime se supune votului final.
(5) Raportul
comisiei sesizate în fond se aprobă sau se respinge de Senat cu acelaşi
cvorum cu care se aprobă sau se respinge legea pentru care este întocmit.
Art.107.- (1) La dezbaterile care au loc în condiţiile
art.106, senatorii pot lua cuvântul pentru a exprima punctul de vedere al
grupului parlamentar din care fac parte sau punctul lor de vedere.
(2) De
asemenea, pot lua cuvântul reprezentantul Guvernului sau iniţiatorul,
precum şi reprezentanţii comisiei sesizate în fond.
(3) Preşedintele
poate supune spre aprobare Senatului sistarea discuţiilor la textele
aflate în dezbatere.
Art.108.- În cursul dezbaterilor, senatorii, grupurile parlamentare sau
Guvernul pot pune în discuţie numai amendamentele depuse în termen la
comisie, în condiţiile procedurii prevăzute la art.104 şi
art.106.
Art.109.- Dacă din dezbaterile desfășurate în condițiile
art.106 rezultă necesitatea reexaminării de către comisia
sesizată în fond a unor texte, liderul de grup sau viceliderul poate
propune, iar plenul decide, prin votul deschis al majorității
senatorilor prezenți, suspendarea dezbaterilor și trimiterea spre
reexaminare a textelor în discuție, comisia pronunțându-se, de urgență,
prin raport suplimentar.
Art.110.- (1) Discutarea textelor în condiţiile
art.106 începe cu cele prin care se propune eliminarea şi continuă cu
cele privind modificarea sau completarea acestora. În cazul în care există
mai multe amendamente de acelaşi fel, ele se supun la vot în ordinea în
care au fost prezentate.
(2) Senatul
se va pronunţa prin vot distinct asupra fiecărui amendament, în
afară de cazul în care prin adoptarea unuia se exclude acceptarea
celorlalte. *(modificat prin
Hotărârea Senatului Nr.126/09 decembrie 2024).
Art.1101.-
Timpul pentru luările de cuvânt în
plenul Senatului este de 3 minute pentru fiecare grup parlamentar, respectiv un
minut pentru senatorii neafiliați, în cazul în care Comitetul liderilor nu
stabilește altfel.
Art.111.- În
situații excepționale prevăzute la art.136, procedura
legislativă aplicabilă proiectelor de legi sau propunerilor
legislative înscrise pe ordinea de zi este următoarea:
a)
președintele de ședință anunță titlul inițiativei
legislative supusă dezbaterii;
b)
în cadrul dezbaterilor generale poate lua cuvântul câte un singur reprezentant
al fiecărui grup parlamentar pentru maximum două minute;
reprezentatul senatorilor neafiliați poate interveni pentru maximum un
minut;
c)
după încheierea dezbaterilor generale asupra fiecărei inițiative
legislative înscrisă pe ordinea de zi urmează votul final. Se vor
supune unui singur vot raportul, în întregime, și inițiativa
legislativă. Această procedură de desfășurare a
votului final poate fi modificată de Comitetul liderilor grupurilor
parlamentare. *(modificat prin
Hotărârea Senatului Nr.126/09 decembrie 2024).
Art.1111.- Durata intervențiilor este
limitată automat prin mijloace tehnice.
Secțiunea a 4-a
Respectarea principiului bicameralismului
Art.112.- (1) După adoptare sau respingere de către Senat în
calitate de primă Cameră sesizată, proiectul sau propunerea
legislativă se trimite Camerei Deputaților, care va decide definitiv.
(2)
În cazul în care Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră
sesizată, adoptă o prevedere care, potrivit alin.(1), intră în
competența sa decizională, prevederea este definitiv adoptată
dacă și Senatul este de acord. În caz contrar, numai pentru
prevederea respectivă, legea se întoarce la Camera Deputaților, care
va decide definitiv în procedură de urgență.
(3)
Dispozițiile alin.(2) referitoare la întoarcerea legii se aplică în
mod corespunzător și în cazul în care Senatul, în calitate de
Cameră decizională, adoptă o prevedere pentru care competența
decizională aparține Camerei Deputaților.
(4)
În situația în care Senatul, în calitate de Cameră decizională,
adoptă o prevedere care produce cumulativ existența unor deosebiri
majore de conținut juridic și existența unei configurații
deosebite, semnificativ diferite, între formele adoptate de cele două
Camere ale Parlamentului, încălcând cele două criterii esențiale
cumulative stabilite prin Decizia Curții Constituționale nr.1/2012,
numai pentru prevederea respectivă, legea
se întoarce la
Camera Deputaților, care
se pronunță în
procedură de urgență, alin.(2) și (3) aplicându-se
corespunzător.
Secţiunea a 5-a
Art.113.- (1) La cererea
iniţiatorului, la propunerea Biroului permanent sau a unui grup
parlamentar, Senatul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative în
procedură de urgenţă.
(2)
Cererea iniţiatorului, propunerea Biroului permanent sau a grupurilor
parlamentare se supune aprobării Comitetului liderilor grupurilor
parlamentare.
Art.114.- Proiectele
de lege şi propunerile legislative se dezbat şi se adoptă cu
procedură de urgenţă, de drept, în următoarele
situaţii:
a) ordonanţe de urgenţă;
b) Senatul a adoptat, ca primă Cameră
sesizată, o prevedere care intră în competenţa sa
decizională, prevedere neînsuşită de Camera Deputaţilor,
care a retrimis proiectul pentru o nouă dezbatere;
c) Camera Deputaţilor a adoptat, în
calitate de Cameră decizională, un proiect de lege ce conţine
anumite prevederi care sunt de competenţa decizională a Senatului;
d) proiectele de lege referitoare la
armonizarea legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene sau a
Consiliului Europei;
e)
proiectele de lege necesare îndeplinirii obligaţiei României în calitate
de membră NATO.
Art.115.- (1) Senatorii,
grupurile parlamentare, comisiile permanente sau Guvernul pot prezenta
amendamente în scris, motivate, care se trimit comisiei sesizate în fond, în
termenele stabilite de Biroul permanent. În acelaşi interval de timp,
avizul Consiliului Legislativ sau al altor autorităţi ori organisme
care, potrivit legii, au competenţe de avizare, se va trimite comisiei
sesizate în fond.
(2) Comisia
sesizată în fond este obligată să depună raportul în
termenul stabilit de Biroul permanent.
(3) Biroul
permanent, cu aprobarea Comitetului liderilor, după primirea raportului
comisiei sesizate în fond, înscrie cu prioritate în proiectul ordinii de zi
proiectul de lege sau propunerea legislativă.
(4) Senatul
va limita durata dezbaterilor generale, după care va trece la dezbaterea
proiectului, în condiţiile art.106.
Art.116.- Senatul
se pronunţă în termen de 30 de zile asupra proiectelor de lege sau
propunerilor legislative prevăzute la art.114.
Art.117.- În cazul proiectului de lege privind aprobarea ordonanţei
de urgenţă, dacă Senatul nu se pronunţă în termen de
cel mult 30 de zile de la depunere, aceasta este considerată adoptată
şi se trimite Camerei Deputaţilor.
Art.118.- În cazul proiectelor de lege şi al propunerilor
legislative primite de la Camera Deputaţilor, dacă au fost operate
modificări substanţiale faţă de proiectul iniţial,
preşedintele comisiei permanente sesizate în fond poate cere Biroului
permanent solicitarea unui nou aviz al Consiliului Legislativ.
Secţiunea a 6-a
Art.119.- În
perioadele de vacanţă parlamentară a Senatului proiectele de
lege şi propunerile legislative se înregistrează la data depunerii
lor, iar termenele procedurale de legiferare încep să curgă de la
data reluării activităţii Senatului în sesiune.
Art.120.- Pentru
propunerile legislative, termenele de legiferare curg de la data înregistrării
acestora la Biroul permanent, însoţite de avizele necesare.
Art.121.- Termenele
procedurale ale procesului legislativ se calculează pe zile
calendaristice.
Secţiunea a 7-a
Desfăşurarea şedinţelor Senatului
Art.122.- Şedinţele
Senatului sunt publice, în afara cazurilor în care, la cererea
preşedintelui, a unui grup parlamentar sau a cel puţin 20 de senatori
se hotărăşte, cu votul majorităţii senatorilor
prezenţi, ca acestea să fie secrete.
Art.123.- (1) La lucrările Senatului au acces
deputaţii, în calitate de iniţiatori ai propunerilor legislative
aflate pe ordinea de zi, precum şi membrii Guvernului sau
reprezentanţii acestora, însoţiţi de specialişti ori de
consilieri. Dacă li se solicită participarea, prezenţa
iniţiatorilor şi a membrilor
Guvernului este obligatorie.
(2) La
şedinţele publice ale Senatului pot asista diplomaţi,
reprezentanţi ai presei, radioului şi televiziunii, precum şi
alţi invitaţi, pe baza acreditării sau a invitaţiei semnate
de secretarul general al Senatului, în condiţiile stabilite de Biroul
permanent. Cetăţenii pot asista la lucrările Senatului pe baza
unor permise de acces distribuite la cerere, în ordinea solicitării de
către cei interesaţi, în limita locurilor disponibile în spaţiul
destinat publicului.
(3) Persoanele
care asistă la şedinţă trebuie să păstreze
liniştea şi să se abţină de la orice manifestare de
aprobare sau dezaprobare, în caz contrar putând fi evacuate din sală.
Art.124.- (1) Senatorii sunt obligaţi să fie prezenţi
la lucrările Senatului. Prezenţa este urmărită de un
secretar al Biroului permanent al Senatului şi, după caz, de
secretarul comisiei permanente.
(2) Senatorul
care nu poate lua parte la şedinţă din motive independente de
voinţa sa va anunţa Biroul permanent, menţionând cauzele care îl
împiedică să participe.
Art.125.- Senatul îşi desfăşoară activitatea în plen,
pe comisii şi pe grupuri parlamentare, conform programului de activitate
propus de Biroul permanent şi aprobat de Senat.
Art.126.- (1) Şedinţa Senatului este
deschisă de preşedinte sau de vicepreşedintele care îl
înlocuieşte.
(2) Preşedintele
este asistat de 2 secretari aparţinând, de regulă, unul
majorităţii şi celălalt opoziţiei.
(3) Înainte
de începerea dezbaterilor, preşedintele de şedinţă este
obligat să anunţe numărul senatorilor care şi-au
înregistrat prezenţa şi să supună spre aprobare plenului
Senatului proiectul ordinii de zi şi programul de activitate.
Art.127.- (1) Senatul adoptă legi, hotărâri,
moţiuni şi alte acte cu caracter politic, în prezenţa
majorităţii senatorilor.
(2) Înainte
de votare, liderii grupurilor parlamentare pot cere preşedintelui
Senatului verificarea întrunirii cvorumului de şedinţă.
(3) În
cazul în care cvorumul legal nu este întrunit, preşedintele Senatului
suspendă şedinţa şi anunţă ziua şi ora de
reluare a lucrărilor.
Art.128.- Preşedintele Senatului conduce dezbaterile, veghează
la respectarea regulamentului şi la menţinerea ordinii în sala de
şedinţe.
Art.129.- (1) Înainte de începerea dezbaterilor generale,
secretarii întocmesc lista cu senatorii care s-au înscris la cuvânt.
(2) Senatorii
iau cuvântul în ordinea înscrierii pe listă, numai atunci când le este dat
de preşedintele Senatului.
(3) Reprezentanţilor
Guvernului li se dă cuvântul în orice fază a dezbaterii şi ori
de câte ori solicită acest lucru. Acelaşi drept îl au şi
reprezentanţii comisiilor sesizate pentru raport de fond.
Art.130.- Persoanele care iau cuvântul în Senat vorbesc numai de la
tribuna acestuia sau de la microfoanele special instalate; nicio persoană
nu poate lua cuvântul decât dacă îi este dat de preşedinte.
Art.131.- (1) Preşedintele de şedinţă sau liderul unui grup parlamentar are dreptul să propună Senatului
limitarea duratei luărilor de cuvânt sau sistarea discuţiilor, în
funcţie de desfăşurarea dezbaterilor.
(2) Propunerile
prevăzute la alin.(1) se adoptă cu votul deschis al senatorilor
prezenţi.
Art.132.- (1) Un senator poate cere dreptul la replică în situația
în care, la adresa sa, în acel moment al dezbaterilor, s-au făcut afirmații
incorecte sau ofensatoare de la microfonul Senatului, în limita a maxim
două minute. Dreptul la replică va fi formulat într-un mod care
să nu genereze un nou drept la replică.
(2)
Președintele de ședință va acorda cuvântul liderilor sau
viceliderului grupurilor parlamentare pentru aspecte de procedură. *(modificat prin Hotărârea Senatului
Nr.126/09 decembrie 2024).
Art.133.- (1) Senatorii şi celelalte persoane care iau
cuvântul sunt obligaţi să se
refere exclusiv la chestiunea în dezbatere pentru care s-au înscris la
cuvânt şi să respecte regulile deontologiei parlamentare. În caz
contrar, preşedintele le atrage atenţia şi, dacă nu se
conformează, le retrage cuvântul.
(2) Nu
se admite dialogul dintre persoana înscrisă la cuvânt şi
ceilalţi senatori.
Art.134.- Preşedintele îi cheamă la ordine pe senatorii care
tulbură dezbaterile. El poate întrerupe şedinţa când tulburarea
persistă şi poate dispune evacuarea din sală, prin intermediul
chestorilor, a persoanelor care împiedică în orice mod
desfăşurarea normală a lucrărilor Senatului.
Art.135.- (1) Dezbaterile
din ședințele Senatului se înregistrează pe bandă
magnetică, sau în format digital, se difuzează prin mijloace
electronice şi se stenografiază.
(2) Stenogramele
se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, cu
excepţia celor privitoare la şedinţele secrete, care
urmează regimul legii speciale.
(3) Senatorii
au dreptul să verifice exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu
banda magnetică, în cel mult 3 zile de la data şedinţei, înainte
de publicarea stenogramei în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a.
(4) Ședințele Senatului pot fi
transmise în direct sau înregistrate de către mass-media acreditată
la Senat.
Art.136.- (1)
În situații excepționale, constatate de către autoritățile
abilitate, precum epidemiile, pandemiile, fenomenele naturale extreme,
cutremure, acte de terorism și alte situații care fac imposibilă
prezența parlamentarilor la sediul Senatului, ședințele biroului
permanent al Senatului, ședințele Comitetului liderilor, ședințele
comisiilor permanente, precum și ședințele plenului Senatului se
vor desfășura prin mijloace electronice, printr-o procedură care
va fi stabilită prin hotărâre a Biroului permanent al Senatului.
Rezultatul votului va fi consemnat de către secretarul general al
Senatului și transmis,
de îndată, senatorilor
care au participat la vot și mass-mediei.
(2) Decizia declarării unei
asemenea situații excepționale îi revine Biroului permanent al
Senatului, după consultarea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.
Art.137.-
Procedura prevăzută la art.136 alin.(1) se poate aplica şi în alte situaţii,
pentru o perioadă limitată, stabilită prin hotărârea
Biroului permanent al Senatului și adoptată cu acordul prealabil al
Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.
Secţiunea a 8-a
Art.138.- Legile,
hotărârile, moţiunile simple, precum şi celelalte acte se
adoptă de către Senat prin vot.
Art.139.- (1) Votul deschis se
exprimă public prin ridicarea mâinii, ridicare în picioare, apel nominal
sau electronic. În cazul legilor constituţionale, votul deschis se poate
exprima şi prin corespondenţă, în condiţiile stabilite de
Regulamentul Comisiei de revizuire a Constituţiei.
(2) Votul prin ridicarea mâinii sau prin
ridicare în picioare poate avea una dintre următoarele semnificaţii:
pentru, contra sau abţinere. Constatarea rezultatelor se face de secretari
şi se comunică de preşedinte. Preşedintele Senatului sau
liderul oricărui grup parlamentar poate cere renumărarea voturilor.
(3) Votul prin apel nominal se
desfăşoară astfel: preşedintele explică obiectul
votării şi sensul cuvintelor „pentru”,
„contra” şi „abţinere”,
după care unul dintre secretari dă citire numelui şi prenumelui
fiecărui senator care răspunde „pentru”, „contra”
sau „abţinere”. După
terminarea apelului se repetă numele şi prenumele senatorilor care nu
au răspuns la primul apel.
(4) Suma numărului senatorilor care și-au
exprimat una dintre cele trei opțiuni de mai sus, plus senatorii prezenți
care nu și-au exprimat opțiunea de vot, reprezintă prezența
senatorilor la ședință.
Art.140.- (1) Votul prin mijloace
electronice se realizează prin introducerea cardului de vot în
consolă, urmată de apăsarea uneia dintre tastele „pentru”,
„contra”, „abţinere” sau „prezent„. Rezultatul votului electronic se
afişează automat pe ecranul consolei şi pe ecranele din sala de şedinţă. În cazul
unei defecțiuni tehnice, votul se repetă. Dacă defecțiunea
persistă, se recurge, după caz, la celelalte modalități de
vot.
(2)
Cardul de vot electronic care permite senatorului accesul la mijloacele
electronice de vot este personal. Utilizarea acestuia de către o altă
persoană este interzisă. Nerespectarea interdicţiei atrage
aplicarea sancţiunii prevăzute de prezentul regulament.
(3)
Votul prin mijloace electronice se desfăşoară astfel:
preşedintele de şedinţă explică obiectul votării
şi iniţiază procedura de vot. Exprimarea votului prin mijloace
electronice se face în intervalul de timp alocat votării. Senatorul are
următoarele posibilităţi:
a)
apăsarea tastei „pentru” - caz în care senatorul va fi înregistrat
prezent, cu opţiunea de vot „pentru”;
b)
apăsarea tastei „contra” - caz în care senatorul va fi înregistrat
prezent, cu opţiunea de vot „contra”;
c)
apăsarea tastei „abţinere” - caz în care senatorul va fi înregistrat
prezent, cu opţiunea de vot „abţinere”.
În
cazul în care senatorul va apăsa exclusiv tasta „prezent”, fără
apăsarea vreuneia dintre opţiunile „pentru”, „contra” sau
„abţinere”, acesta va fi înregistrat prezent, în categoria celor care nu şi-au exprimat nicio opţiune
de vot.
(4)
În timpul şedinţei de vot exprimat prin mijloace electronice, în
cazul în care senatorul nu are cardul de vot introdus corect în consolă
sau, având cardul corect introdus în consolă, nu apasă nicio
tastă, acesta figurează absent la votul respectiv. Introducerea
cardului de vot în consolă, în intervalul de timp alocat votării,
permite senatorului să-şi exprime poziţia în problema
supusă votului. Scoaterea cardului de vot din consolă, după
exprimarea poziţiei în problema supusă votului, dar înainte de
expirarea timpului alocat votării, nu invalidează opţiunea
exprimată.
(5)
Ori de câte ori votul prin mijloace electronice este deschis, acesta se
introduce pentru fiecare senator pe site-ul Senatului, în cazul votului final,
sau atunci când plenul Senatului hotărăşte în mod expres.
(6)
Dacă votul electronic este deschis, la solicitarea oricărui grup
parlamentar se eliberează câte o listă cuprinzând rezultatele
votului. În acest caz, lista se publică pe site-ul Senatului.
(7)
Afişarea şi interpretarea rezultatului votului prin mijloace
electronice se fac după cum urmează: pe ecranele din sala de ședință
şi pe consolele individuale de vot, după exprimarea votului
electronic se vor afişa următoarele informaţii: „prezenți”;
„pentru”; „contra”; „abţinere”; „nu votez”.
(8)
Prezenţa în cazul votului prin mijloace electronice reprezintă suma
tuturor senatorilor care
au apăsat una dintre cele 4 taste afişate pe
ecranul consolei de vot.
Art.141. - (1) Votul
secret poate fi exprimat prin buletine de vot, pentru alegerea sau numirea în
unele funcţii, ori prin bile sau electronic, în cazul votării
legilor, hotărârilor sau moţiunilor.
(2) Procedura
votului secret pe buletine de vot se face în cabine de vot, amenajate prin
grija secretarului general al Senatului.
(3) În
cazul votului, pe buletinul de vot se trec numărul de ordine, numele
şi prenumele candidatului, funcţia pentru care acesta candidează
şi, după caz, grupul parlamentar din care face parte.
(4) Senatorul
votează „pentru”, lăsând
neatinse pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei dorite sau
votează „contra”, ştergând numele şi prenumele persoanei
respective. Buletinele de vot se introduc în urne.
(5) Sunt
nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu
poartă ştampila de control şi cele pe care au fost lăsate neatinse numele şi prenumele unor
candidaţi care, în acest mod, depăşesc numărul
funcţiilor pentru care se face alegerea sau numirea.
(6) Votul
prin bile se
desfăşoară astfel: în sala de şedinţă se
aşează două urne, una albă şi una neagră. Înainte
de a începe votarea, preşedintele Senatului explică procedura şi
semnificaţia votului. După citirea numelui de către un secretar
al Senatului, fiecare senator primeşte de la chestori două bile, una
albă şi una neagră, pe care le introduce în cele două urne.
Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră
introdusă în urna neagră înseamnă vot „pentru”, iar bila
albă introdusă în urna neagră şi bila neagră
introdusă în urna albă înseamnă vot „contra”. Ambele bile
introduse în urna neagră înseamnă „abţinere”.
Art.142.- În
cazul în care prin prezentul regulament nu se stabileşte o anumită
procedură de vot obligatorie, procedura de vot se va hotărî de Senat,
la propunerea preşedintelui sau a oricărui senator.
Art.143.- (1) Dacă la alegerea sau numirea în anumite
funcţii nu se obţine numărul necesar de voturi, votul se reia
conform reglementărilor specifice. În caz de paritate de voturi, procedura
de votare se repetă.
(2) În
situaţiile în care votul este deschis, preşedintele votează
numai după ce restul senatorilor şi-a
exprimat votul.
(3) În
cursul votării nu se acordă dreptul de a lua cuvântul.
(4) După
anunţarea rezultatului votării, grupurile parlamentare pot să
explice felul în care au votat, printr-o singură intervenţie de
maximum 3 minute.
Art.144.- (1) În cazul votului secret exprimat prin buletine
de vot sau bile se constituie o comisie de numărare şi validare a
votului, formată din câte un reprezentant al fiecărui grup
parlamentar.
(2) Constatarea
rezultatului în cazul votului cu bile sau cu buletine de vot se face prin
proces-verbal, încheiat de către comisia de numărare şi
validare.
Art.145.- (1) Legile constituţionale
se adoptă cu votul unei majorităţi de cel puţin două
treimi din numărul senatorilor.
(2) Legile
organice şi hotărârile privind Regulamentul Senatului se adoptă
cu votul majorităţii senatorilor.
(3) Legile
ordinare şi hotărârile luate în procesul legiferării se
adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.
(4) În
cazul legilor constituţionale şi al legilor organice, când
preşedintele constată, înainte de vot, că prezenţa
senatorilor nu este asiguratorie pentru cvorumul de vot, amână votul,
stabilind ziua şi ora desfăşurării acestuia. O nouă
amânare a votului nu poate depăşi termenul prevăzut de
Constituţie, republicată, pentru adoptarea legii.
(5) Dacă
prezentul regulament nu dispune altfel, celelalte acte ale Senatului sau
măsurile luate de acesta, inclusiv raportul comisiei sesizate în fond, se
adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.
(6) Înainte
de votare, preşedintele de şedinţă poate cere, din proprie
iniţiativă sau la cererea unui grup parlamentar, verificarea
cvorumului prin apel nominal sau prin numărare de către secretari.
Senatorii care nu-şi exercită dreptul de vot, dar care au fost prezenţi
în sala de şedinţă, intră în numărul regulamentar de
stabilire a cvorumului.
(7) Dacă
în sala de şedinţă nu se află majoritatea senatorilor,
preşedintele amână votarea până la întrunirea cvorumului legal.
Art.146.- (1) Votul final priveşte ansamblul
reglementării în forma rezultată din dezbaterea pe articole de
către Senat a proiectului de lege sau a propunerii legislative.
(2) Votul final poate avea loc într-o
şedinţă consacrată acestui scop, conform programului de
lucru aprobat. În cazul în care, până la data şedinţei de vot final,
stabilită prin ordinea de zi, dezbaterea pe articole nu s-a încheiat,
votul final se amână de drept.
Art.147.- (1) Votul poate fi contestat numai de liderul
unui grup parlamentar, imediat după anunţarea rezultatului votului de
către preşedintele Senatului. Asupra contestaţiei, Senatul se
pronunţă prin votul majorităţii senatorilor prezenţi.
Contestaţia poate fi susţinută de un singur vorbitor, într-un
interval de timp rezonabil şi, în caz de opoziţie, poate lua
cuvântul, într-un interval de timp egal, de asemenea, un singur vorbitor din
partea fiecărui grup parlamentar.
(2) Admiterea
contestaţiei are drept consecinţă repetarea votului.
Art.148.- (1) Numirile, confirmările sau avizele
pentru numiri în funcţii care, potrivit Constituţiei şi legii,
se fac de către Senat, se supun dezbaterii Senatului pe baza raportului
Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi
şi validări.
(2) În
vederea întocmirii raportului, comisia va examina propunerile de numiri,
confirmări sau avize, având dreptul de a chema pentru audiere
candidaţii.
(3) Candidaţii
vor fi invitaţi şi la dezbaterea în plen a raportului, iar Senatul
poate hotărî audierea lor şi în plen.
Secţiunea a 9-a
Procedura pentru respingerea, reexaminarea şi
promulgarea legii
Art.149.- Proiectele de lege şi propunerile legislative adoptate sau
respinse de Senat, ca primă Cameră sesizată, se semnează de
preşedintele Senatului şi se înaintează Camerei
Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională. Guvernul va fi
înştiinţat despre aceasta.
Art.150.- (1) Senatul se pronunţă asupra
proiectelor de lege şi propunerilor legislative ce intră în
competenţa sa, ca primă Cameră sesizată, în termen de 45 de
zile. Pentru coduri sau alte legi de complexitate deosebită termenul este
de 60 de zile. Asupra ordonanţelor de urgenţă Senatul se
pronunţă în termen de 30 de zile de la depunere.
(2) În
cazul depăşirii termenelor prevăzute la alin.(1) se
consideră că proiectul de lege sau propunerea legislativă a fost
adoptată în forma înaintată de iniţiator. În acest caz,
adoptarea se anunţă în plenul Senatului, iar proiectul de lege sau
propunerea legislativă se transmite, sub semnătura preşedintelui
Senatului, către Camera Deputaţilor, care va decide definitiv.
(3) În
cazurile prevăzute la alin.(2), dacă s-a adoptat raport şi s-au
dat avize ori amendamente, acestea se înaintează anexat proiectului de
lege sau propunerii legislative, ca material documentar.
Art.151.- (1) În cazul în care Senatul, în calitate de
Cameră decizională, a adoptat fără modificări un
proiect de lege sau o propunere legislativă primită de la Camera
Deputaţilor, aceasta va fi semnată de preşedintele Senatului, va
fi depusă la secretarul general al Senatului în vederea exercitării
dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale şi va fi
transmisă Camerei Deputaţilor pentru îndeplinirea
formalităţilor de promulgare.
(2) Depunerea
legii la secretarul general al Senatului se face numai în zilele în care
Senatul lucrează în plen şi se aduce la cunoştinţă
senatorilor în aceeaşi zi, prin prezentare în şedinţa de plen
şi prin afişare datată şi certificată la avizierul
general de la sala de şedinţă. Senatorii îşi pot exercita
dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale,
potrivit legii.
Art.152.- (1) În cazul în care Senatul, ca primă
Cameră sesizată, adoptă o prevedere care, potrivit
dispoziţiilor Constituţiei, intră în competenţa sa
decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi Camera
Deputaţilor este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea
respectivă legea se întoarce la Senat, care va decide definitiv, în
procedură de urgenţă.
(2) Dispoziţiile
alin.(1) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod
corespunzător şi în cazul în care Senatul, în calitate de Cameră
decizională, adoptă o prevedere pentru care competenţa
decizională aparţine Camerei Deputaţilor, ca primă
Cameră sesizată.
Art.153.- În cazul în care Senatul respinge un proiect de lege sau o
propunere legislativă, respinsă anterior de Camera Deputaţilor,
respingerea este definitivă, iar proiectul de lege sau propunerea
legislativă nu mai poate fi readusă în discuţia acestuia în
cursul aceleiaşi sesiuni parlamentare.
Art.154.- (1) În cazurile de neconstituţionalitate
constatate potrivit art.146 lit.a) din Constituţia României, republicată, Senatul
reexaminează prevederile respective pentru punerea lor de acord cu decizia
Curţii Constituţionale. Senatul dezbate pe baza raportului Comisiei
pentru constituţionalitate.
(2) Raportul Comisiei pentru
constituţionalitate va cuprinde propuneri pentru punerea de acord a
prevederilor declarate neconstituţionale cu decizia Curţii
Constituţionale. Raportul Comisiei se dezbate conform prevederilor
art.105-110. Cu aprobarea Senatului, în urma dezbaterii raportului, în
cuprinsul legii se operează şi corelările tehnico-legislative
necesare.
(3)
În cazul unei obiecţii de neconstituţionalitate asupra tratatelor sau
altor acorduri internaţionale, invocate potrivit art.146 lit.b) din Constituţia
României, republicată, procedura parlamentară se suspendă
şi se reia după publicarea deciziei Curţii Constituţionale.
(4)
În cazurile de neconstituţionalitate constatate potrivit art.146 lit.b) din Constituţia
României, republicată, Senatul nu poate ratifica tratatul sau acordul
internaţional declarat ca fiind neconstituţional.
(5)
În cazurile excepţiilor ridicate în faţa instanţelor
judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind
neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei
dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care
are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a
litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia, preşedintele
Curţii Constituţionale va comunica preşedintelui Senatului, în
temeiul art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu
modificările și completările ulteriore, încheierea prin care a
fost sesizată Curtea Constituţională, indicându-i data până
la care poate să trimită punctul său de vedere.* Încheierile pronunţate în
dosare se transmit, spre informare, Comisiei pentru constituţionalitate.
(6)
La solicitarea preşedintelui Senatului, Comisia pentru
constituţionalitate întocmeşte un aviz consultativ referitor la
excepţia ridicată în faţa instanţelor
judecătoreşti sau de arbitraj comercial.
(7)
În cazurile de neconstituţionalitate constatate potrivit art.147 alin.(1)
din Constituţia României, republicată, dispoziţiile declarate
neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile
de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial
al României, Partea I, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul,
după caz, nu pune de acord prevederile declarate neconstituţionale cu
prevederile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile
constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
(8) La sesizarea preşedintelui Senatului sau
a Biroului permanent, în cazurile prevăzute la alin.(5), Comisia pentru
constituţionalitate întocmeşte un raport prin care înaintează
plenului Senatului, sub forma unei iniţiative legislative, prevederile
care au fost puse în acord cu dispoziţiile constituţionale. Procedura
poate fi declanşată şi la solicitarea a cel puţin unei treimi
din numărul membrilor Comisiei pentru constituţionalitate. În
această situaţie, precum şi în cazul sesizării de
către preşedintele Senatului, Comisia pentru constituţionalitate
informează Biroul permanent în vederea solicitării grupurilor parlamentare
să formuleze amendamente, în termenul stabilit de către acesta,
pentru a putea fi luate în dezbatere cu ocazia întocmirii raportului. *
(9) Pentru dispoziţiile din Regulamentul
Senatului constatate, prin decizie a Curţii Constituţionale, ca fiind
neconstituţionale, Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia
pentru regulament întocmesc un raport comun.
(10)
Dispoziţiile alin.(5) se aplică în mod corespunzător şi în
cazul în care a fost declarată neconstituţionalitatea prevederilor
din Regulamentul Senatului.**
(11)
Reexaminarea textelor declarate neconstituţionale se face întâi de prima
Cameră sesizată.***
Art.155.- (1) În
cazul în care Preşedintele României cere, înainte de promulgare,
reexaminarea unei legi adoptate prima dată de către Senat, cererea va
fi înscrisă în termen de cel mult 30 de zile în proiectul ordinii de zi a
Senatului.
(2) Reexaminarea
legii pe baza cererii Preşedintelui României se face cu respectarea
procedurii legislative.
Art.156.- Pentru legile adoptate, potrivit Constituţiei, în
şedinţa comună a celor două Camere, noua deliberare se face
tot în şedinţă comună, conform Regulamentului
activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Art.157.- Camera Deputaţilor face
numerotarea legilor adoptate de Parlament, în ordinea promulgării lor,
trimiţându-le spre publicare la
Monitorul Oficial al României.
Secţiunea a 10-a
Procedura aplicabilă iniţiativelor de revizuire a
Constituţiei României
Art.158.- (1) Iniţiativele
de revizuire a Constituţiei României se depun, în vederea dezbaterii
şi adoptării, la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor.
(2) Iniţiativa de revizuire adoptată de
Camera Deputaţilor se transmite Senatului, în vederea dezbaterii şi
adoptării.****
Art.159.- (1) Iniţiativa
de revizuire se prezintă Biroului permanent care o înaintează
comisiilor competente, în vederea avizării, stabilind şi termene
pentru depunerea amendamentelor şi a raportului sau, după caz, a
avizului.
(2) Comisiile stabilite de Biroul permanent
analizează iniţiativa de revizuire şi întocmesc un raport prin
care propun adoptarea - cu sau fără modificări - ori respingerea
propunerii.
(3) După depunerea raportului, Biroul
permanent înscrie iniţiativa de revizuire pe ordinea de zi a Senatului.
(4) Senatul dezbate iniţiativa de revizuire,
pe baza raportului întocmit de comisia sesizată şi o adoptă cu o
majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor
săi.
(5) În cazul în care Senatul adoptă
iniţiativa de revizuire în aceeaşi formă cu Camera Deputaţilor,
Legea de revizuire se transmite, de îndată, Curţii
Constituţionale în vederea verificării
constituţionalităţii acesteia.
(6) În cazul în care Senatul respinge
iniţiativa de revizuire adoptată anterior de Camera Deputaţilor, procedura legislativă
încetează.*
Art.160.- (1) În cazul în care cele două Camere
adoptă iniţiativa de revizuire în redactări diferite,
preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor
vor iniţia procedura de mediere.
(2) În acest scop, Biroul permanent va propune
Senatului, după consultarea liderilor grupurilor parlamentare, un
număr de 7 senatori care vor face parte din comisia de mediere,
urmărindu-se respectarea configuraţiei politice a Senatului.
(3) Senatorii
aprobaţi de plenul
Senatului, împreună cu 7
deputaţi desemnaţi de Camera Deputaţilor, formează comisia
de mediere. **
Art.161.- (1) Comisia de mediere
se reuneşte la sediul uneia dintre Camere la convocarea preşedintelui
comisiei sesizate în fond la Senat şi stabileşte regulile după
care îşi va desfăşura activitatea, inclusiv termenul în care
urmează să prezinte raportul.
(2) Conducerea lucrărilor se realizează
prin rotaţie de către un senator sau un deputat, stabilit de comisie.
(3) Hotărârile comisiei se iau cu votul
majorităţii membrilor prezenţi ai acesteia, în condiţii de
cvorum.
(4) Raportul comisiei de mediere se dezbate în
fiecare Cameră.
(5) Se supun la vot numai soluţiile propuse
de comisia de mediere care sunt diferite de cele adoptate iniţial de
Senat. Raportul comisiei de mediere se adoptă, în fiecare dintre cele
două Camere, cu votul a cel puţin două treimi din numărul
membrilor fiecărei Camere.
(6) În cazul în care comisia de mediere nu ajunge
la un acord cu privire la textele aflate în divergenţă, în termenul
stabilit potrivit alin.(1), sau dacă una dintre Camere nu aprobă
raportul comisiei de mediere, textele rămase în divergenţă se
supun dezbaterii în şedinţă comună a celor două Camere, potrivit
Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și
Senatului.
(7) Camera Deputaţilor şi Senatul, în
şedinţă comună, hotărăsc cu votul a cel
puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor
şi senatorilor.*
Art.162.- (1) Legea de revizuire,
în forma adoptată de cele două Camere, se transmite, de îndată,
Curţii Constituţionale în vederea verificării
constituţionalităţii.
(2) În cazul în care Curtea
Constituţională constată că prevederile Legii de revizuire
sunt constituţionale, aceasta se transmite Monitorului Oficial al
României, în vederea publicării.
(3) În cazul în care Curtea
Constituţională constată că nu au fost respectate
dispoziţiile constituţionale referitoare la revizuire, Senatul
reexaminează Legea de revizuire a Constituţiei, cu respectarea
prevederilor art.159-161.
Art.163.- Revizuirea este definitivă după aprobarea acesteia
prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării
propunerii de revizuire de către Parlament.
Secţiunea a 11-a
Procedura privind punerea sub urmărire penală a
membrilor Guvernului
Art.164. - Senatul are dreptul să
ceară doar urmărirea penală a senatorilor care sunt sau au fost
membri ai Guvernului.
Art.165. - (1) Dezbaterea cererii prevăzute la art.164 se poate face pe
baza raportului întocmit de o comisie de anchetă sau pe baza unui raport
întocmit de o comisie permanentă în condiţiile art.78.
(2) În
cazul în care preşedintele Senatului primeşte o solicitare a
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie de a aproba o cerere de urmărire penală a unui
senator care este membru al Guvernului, respectiva solicitare este adusă
la cunoştinţa Biroului permanent al Senatului, de îndată. Biroul
permanent al Senatului are obligaţia să ceară Comisiei juridice,
de numiri, disciplină, imunităţi şi validări să
prezinte, în cel mult 5 zile, o primă evaluare a respectivei
solicitări şi o estimare a timpului necesar pentru a realiza audierea
senatorului şi pentru a studia documentele înaintate de procurorul
general. Pe baza evaluării preliminare, Biroul permanent al Senatului va
fixa un termen de depunere a raportului de către Comisia juridică, de
numiri, disciplină, imunităţi şi validări, termen care
nu poate fi mai mare de 14 zile.
(3) Raportul va cuprinde
toate argumentele, atât în favoarea aprobării cererii, cât și pe cele
împotriva aprobării acesteia. Argumentele în favoarea aprobării
cererii sunt cele formulate de senatori, precum și cele cuprinse în
solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casație și Justiție. Argumentele împotriva aprobării
cererii sunt cele formulate de senatori, precum și cele formulate de
ministrul în cauză și de apărătorii acestuia. Toate
argumentele vor fi raportate la îndeplinirea criteriilor și liniilor
directoare pentru ridicarea imunității parlamentare cuprinse în
capitolul V din «Raportul Comisiei de la Veneția privind scopul și
ridicarea imunității parlamentare CDL-AD (2014)011».
(4) Audierea senatorului
care este membru al Guvernului este obligatorie, iar în cazul în care acesta
refuză sau se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta
în faţa comisiei, acest fapt trebuie consemnat în raportul Comisiei
juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi
validări. În situaţia în care senatorul în cauză se află în
imposibilitate obiectivă de a se prezenta la audiere, se va fixa un nou
termen.
(5) Raportul
comisiei se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor
prezenţi.
(6) Rapoartele cu
privire la cererea de începere a urmării penale se dezbat în plenul
Senatului în cel mult 5 zile de la depunerea lor
(7) La dezbaterea
asupra cererii de începere a urmăririi penale vor lua cuvântul
preşedintele comisiei care a întocmit raportul, senatorul la care se
referă cererea respectivă şi, după caz, câte un
reprezentant al fiecărui grup parlamentar, după care se trece la vot.
(8) Hotărârea
privind cererea de urmărire penală, al cărei proiect este
întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină,
imunităţi şi validări, se adoptă cu votul
majorităţii senatorilor prezenţi, cu respectarea prevederilor
art.67 din Constituţia României, republicată. Votul este secret
şi se exprimă prin bile. Hotărârea prin care Senatul cere sau nu
cere urmărirea penală se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
(9) În
condiţiile în care Senatul nu este în sesiune, preşedintele Senatului
convoacă o sesiune extraordinară şi ia măsurile necesare
respectării termenelor prevăzute în prezentul articol.
Art.166. - (1) În cazul în care Senatul decide să ceară
urmărirea penală, preşedintele Senatului va comunica acest lucru
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie. Hotărârea Senatului va fi
transmisă şi Preşedintelui României, pentru eventuala suspendare
din funcţie a membrului Guvernului a cărui urmărire penală
a fost cerută.
(2)
Prevederile alin.(1) şi ale art.164 şi 165 sunt aplicabile, după
caz, şi senatorilor care au fost membri ai Guvernului.
Art.167.- În
cazul prevăzut la art.166, dispoziţiile
art.122-144 se aplică corespunzător.
CAPITOLUL III
MOŢIUNI,
ÎNTREBĂRI, INTERPELĂRI, INFORMĂRI, PETIŢII
Secţiunea 1
Art.168.- (1) Moţiunea simplă exprimă poziţia
Senatului într-o anumită problemă de politică internă sau
externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut
obiectul unei interpelări.
(2) Moţiunea
simplă poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din
numărul senatorilor.
(3) Moţiunea
simplă trebuie să fie întocmită corespunzător actelor
juridice ale Senatului şi să cuprindă motivarea şi
dispozitivul. Moţiunea se depune la preşedintele
de şedinţă, în plenul Senatului.
Art.169.- (1) Până la încheierea dezbaterii unei
moţiuni simple, semnatarii nu mai pot promova o altă moţiune în
aceeaşi problemă.
(2) După
primirea moţiunilor simple care au îndeplinit condiţiile
prevăzute la art.168, preşedintele
Senatului le comunică de îndată Guvernului şi le aduce la
cunoştinţă plenului, după care dispune afişarea lor la
sediul Senatului şi distribuirea lor senatorilor.
Art.170.- (1) Preşedintele
Senatului stabileşte data dezbaterii
moţiunii simple, care nu poate depăşi 6 zile de la depunerea
acesteia, înştiinţând Guvernul asupra datei stabilite.
(2) Preşedintele
Senatului nu va supune dezbaterii moţiunile simple care nu îndeplinesc cerinţele prevăzute la art.168 şi nici pe
cele care vizează finalităţi specifice moţiunii de
cenzură, prezentând Senatului motivele deciziei sale.
(3) Moţiunile
simple privind probleme de politică
externă se supun dezbaterii numai însoţite de avizul Comisiei pentru
politică externă şi cu consultarea Ministerului Afacerilor
Externe. Această condiţie trebuie îndeplinită în termen de 3
zile de la depunerea moţiunii simple.
Art.171.- (1) După
începerea dezbaterii moţiunii simple, senatorii semnatari nu-şi pot
retrage adeziunea la moţiune.
(2) La
moţiunile simple prezentate nu pot
fi propuse amendamente.
(3) Dezbaterea
se încheie prin supunerea la vot a moţiunii simple în plenul Senatului.
(4) Nicio
moţiune simplă nu poate fi
supusă votului înainte de dezbaterea ei.
Art.172.- (1) Dezbaterea
moţiunii simple se face cu respectarea dispoziţiilor
cuprinse la art.122-144 şi se adoptă cu votul secret al
majorităţii senatorilor prezenţi.
(2) Moţiunile
simple adoptate de Senat se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I, şi sunt obligatorii pentru Guvern şi membrii săi,
precum şi pentru celelalte persoane vizate.
Secţiunea a 2-a
Art.173.- Comitetul
liderilor stabileşte zilele din
săptămână consacrate prezentării şi dezbaterii
interpelărilor şi întrebărilor.
Art.174.- (1) Senatorii
pot adresa întrebări Guvernului, miniştrilor sau altor
conducători ai organelor administraţiei publice.
(2) Întrebarea
constă într-o simplă cerere de a răspunde dacă un fapt este
adevărat, dacă o informaţie este exactă, dacă Guvernul
sau celelalte organe ale administraţiei publice înţeleg să comunice
Senatului informaţiile sau documentele solicitate ori dacă Guvernul
are intenţia de a lua o hotărâre într-o problemă
determinată.
Art.175.- În
plenul Senatului nu pot fi formulate întrebări care privesc probleme de
interes personal sau particular, întrebări care se referă la procese
aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti sau care pot afecta
soluţionarea unor cauze aflate în curs de judecată, care
urmăresc în exclusivitate obţinerea unei consultaţii juridice
sau tehnice ori care privesc activitatea unor persoane care nu îndeplinesc
funcţii publice.
Art.176.- (1) Senatorii
pot adresa întrebări orale sau scrise şi au dreptul să
ceară ca răspunsul să le fie dat oral în plenul Senatului sau în
scris.
(2) Întrebările
scrise sau orale se depun în scris, prin grupul parlamentar, în forma
fizică sau în format electronic, semnat cu semnătură
electronică extinsă, la secretarul desemnat al Senatului, cel mai
târziu până la ora
(3) Întrebările se
înregistrează la secretarul desemnat al Senatului, în ordinea în care au
fost depuse.
(4) Întrebările
trebuie să aibă un singur autor.
(5) În cursul zilei de joi, întrebările sunt transmise ministrului
delegat pentru relaţia cu Parlamentul, menţionându-se tipul
întrebării şi ce fel de răspuns a solicitat senatorul.
(6) În situaţia apariţiei unor
urgenţe, senatorul poate pune o întrebare şi în cadrul
şedinţei destinate acestei activităţi, urmând ca
răspunsul să fie dat în şedinţa specială de
săptămâna următoare.
Art.177.- (1) Întrebările orale
se prezintă în plenul Senatului de către autor, într-un
interval de timp de cel mult un minut. Răspunsurile orale se dau imediat
după ce a fost adresată întrebarea şi nu pot depăşi 3
minute. Autorul întrebării poate interveni cu precizări sau
comentarii, fără a depăşi două minute, iar
răspunsul la replică va fi dat
în acelaşi interval de timp. Nicio altă intervenţie pe
marginea întrebării respective nu mai poate avea loc. Răspunsul la
întrebarea orală poate fi amânat pentru săptămâna următoare
numai în cazuri temeinic justificate.
(2) În
situaţia în care cel căruia îi este adresată întrebarea
orală nu este prezent, răspunsul va fi dat în
şedinţa din săptămâna următoare. Preşedintele Senatului
informează prim-ministrul cu privire la răspunsurile amânate.
(3) Răspunsurile orale
la întrebările scrise se dau
după ce s-au epuizat întrebările. La întrebările la care s-a
cerut răspuns oral nu se răspunde dacă senatorul care a adresat
întrebarea nu se află în sală.
(4) Guvernul şi fiecare dintre membrii
săi sunt obligaţi să răspundă la întrebări în cel
mult două săptămâni. Pentru motive temeinice, Senatul poate
acorda un termen de cel mult 3
săptămâni.
(5) Întrebările şi răspunsurile se
consemnează în stenograma şedinţei şi
se publică odată
cu aceasta în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a. Întrebările la care nu
s-a răspuns sunt comunicate şi
prim-ministrului şi se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, la sfârşitul fiecărei sesiuni ordinare.
Secţiunea a 3-a
Art.178.- (1) Interpelarea
constă într-o cerere adresată Guvernului sau unui membru al acestuia
de către unul ori mai mulţi senatori sau de un grup parlamentar, prin
care se solicită explicaţii asupra politicii Guvernului în probleme
importante ale activităţii sale interne sau externe.
(2) Interpelările
se fac în scris, arătându-se obiectul şi motivarea acestora,
fără nicio dezvoltare, şi se depun în format fizic sau în format
electronic, semnat cu semnătură electronică extinsă, la
secretarul desemnat al Senatului. În acest sens, secretarul desemnat va pune la
dispoziţia tuturor senatorilor adresa de e-mail dedicată primirii
interpelărilor.
Art.179.- (1) Interpelările se înscriu, în ordinea
prezentării, într-un registru special şi se afişează la
sediul Senatului.
(2) Interpelările
se prezintă în şedinţă publică de către autor,
după care preşedintele Senatului le transmite prim-ministrului.
(3) Guvernul
şi fiecare dintre membrii săi sunt obligaţi să
răspundă la interpelări în cel mult două
săptămâni. Pentru motive temeinice, Senatul poate acorda un termen de cel mult 3 săptămâni.
Art.180.- (1) În
şedinţa consacrată dezbaterii interpelării se dă
cuvântul autorului pentru 3 minute şi apoi celui interpelat pentru 5
minute. Dacă răspunsul la interpelare dă naştere unei
replici, se dă cuvântul în aceeaşi ordine şi pentru
aceleaşi durate de timp. Preşedintele Senatului poate limita
luările de cuvânt.
(2) Răspunsurile
la interpelările adresate Guvernului se prezintă de prim-ministrul
sau de reprezentantul acestuia. Răspunsul la interpelările adresate
membrilor Guvernului se prezintă de ministru sau, după caz, de un
secretar de stat.
(3) Timpul
total afectat interpelărilor se împarte pe grupuri parlamentare, în
conformitate cu ponderea acestora.
Art.181.- Senatul poate adopta o moţiune prin care
să-şi exprime poziţia cu privire
la problema ce a făcut obiectul interpelării, cu respectarea
prevederilor art.168 - 172.
Secţiunea a 4-a
Art.182.- (1) În timpul sesiunilor ordinare, Comitetul liderilor
stabileşte o zi, cu excepţia zilei destinate orei prim-ministrului,
când se desfăşoară dezbateri politice, la care participă
unul sau 2 miniştri, după caz,
pe teme politice de interes major bine definite. Dezbaterile politice se
organizează la solicitarea grupurilor parlamentare din opoziţie
şi a majorităţii parlamentare, alternativ. La
şedinţă participă şi miniştrii care nu au
răspuns, la termen, la 3 întrebări.
(2) Reprezentantul
grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea are la dispoziţie 5
minute pentru a prezenta tema dezbaterii.
(3) Ministrul vizat are
la dispoziţie 5 minute pentru a răspunde. Reprezentantul grupului
care a solicitat dezbaterea are 3 minute pentru lămuriri suplimentare.
Celelalte grupuri au la dispoziţie câte 3 minute pentru a-şi prezenta
punctul de vedere, cu excepţia celui mai mare grup parlamentar din
opoziţie care are la dispoziţie 5 minute. Reprezentantul senatorilor
neafiliaţi are la dispoziţie un minut. La finalul dezbaterii,
ministrul trebuie să răspundă în cel mult 5 minute.
Secţiunea a 5-a
Art.183.- (1) O dată pe lună, de regulă în prima zi când
se desfăşoară dezbateri politice cu participarea
prim-ministrului, Comitetul liderilor stabileşte o zi când se dezbat
probleme de interes major pentru viaţa politică, economică
şi socială. Dezbaterile politice se organizează atât la
solicitarea grupurilor parlamentare, cât şi la solicitarea
prim-ministrului, alternativ.
(2) Solicitarea se
înaintează Biroului permanent al Senatului, în scris, de către unul
sau mai multe grupuri parlamentare, cu precizarea temei de dezbatere propuse,
iar Biroul permanent îl informează de îndată pe prim-ministru.
(3) Prim-ministrul are
obligaţia de a participa la dezbaterea solicitată.
(4) Senatorii aparţinând grupului
care a solicitat prezenţa prim-ministrului au la dispoziţie 5 minute
pentru prezentarea temei de dezbatere. Prim-ministrul are 5 minute pentru a
prezenta punctul de vedere. Reprezentaţii grupurilor parlamentare au câte
5 minute pentru intervenţie, cu excepţia majorităţii parlamentare
care va avea la dispoziţie 15 minute pentru intervenţie.
Reprezentantul senatorilor neafiliaţi are la dispoziţie două
minute. La finalul dezbaterii, prim-ministrul are la dispoziţie 10 minute
pentru a răspunde intervenţiilor.
(5) În cazul
în care dezbaterea
este solicitată de
majoritatea parlamentară,
prim-ministrul are la dispoziţie 15 minute pentru prezentarea temei de
dezbatere. Reprezentanţii grupurilor parlamentare au câte 5 minute pentru
intervenţie, iar reprezentantul senatorilor neafiliaţi are la
dispoziţie două minute. La finalul dezbaterii, prim-ministrul are la
dispoziţie 5 minute pentru a răspunde intervenţiilor.
(6) La finalul
dezbaterii, prim-ministrul trebuie să răspundă interpelărilor
la care ministrul de resort nu a răspuns.
Secţiunea a 6-a
Informarea Senatului şi a senatorilor
Art.184.- (1) Preşedintele Senatului poate solicita Guvernului
şi celorlalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului
parlamentar asupra activităţii acestora, informaţiile şi
documentele necesare.
(2) Preşedinţii
comisiilor permanente pot solicita de la organele prevăzute la alin.(1)
informaţiile şi documentele necesare referitoare la domeniul lor de
activitate.
(3) Fiecare
senator are dreptul de a cere informaţiile şi documentele
menţionate prin intermediul preşedintelui Senatului sau al
preşedinţilor comisiilor.
(4) Solicitarea
informării este obligatorie în cazul în care o iniţiativă
legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau
ale bugetului asigurărilor sociale de stat.
(5) Autorităţile
prevăzute la alin.(1) sunt obligate să răspundă în termen
de cel mult 10 zile. În situaţii excepţionale în care răspunsul
necesită date suplimentare, acestea au obligaţia de a declara în
scris că interesul public nu le permite să răspundă la timp
şi de a cere un termen suplimentar, care nu poate depăşi 30 de
zile. În cazul în care autorităţile nu răspund în termenele
prevăzute, la solicitarea senatorului interesat, preşedintele
Senatului sau preşedintele comisiei, după caz, poate cere invitarea lor în
plenul Senatului.
(6) Refuzul
nejustificat de a răspunde la solicitările prevăzute în
alineatele precedente atrage, după caz, răspunderea juridică
potrivit legii. Preşedintele Senatului poate sesiza autorităţile
competente, la solicitarea senatorului interesat.
Art.185.- (1) În cazul în care informaţiile sau
documentele solicitate privesc, potrivit legii, secrete de stat, Guvernul
informează Senatul despre aceasta, iar Senatul decide în
şedinţă secretă.
(2) Documentele
primite se restituie organului respectiv, după consultare.
Secţiunea a 7-a
Art.186.- (1) Oricine
are dreptul de a se adresa cu petiţii Senatului. Petiţiile vor fi
prezentate în scris şi semnate, precizându-se domiciliul
petiţionarului sau al unuia dintre petiţionari.
(2) Petiţiile
se înscriu în registrul general al Senatului, în ordinea primirii, consemnându-se
numărul de înregistrare, numele, prenumele, domiciliul petiţionarului
şi obiectul cererii.
Art.187.- (1) Petiţiile
înregistrate se repartizează, spre soluţionare, de către unul
dintre vicepreşedinţii Senatului, desemnat de preşedinte, comisiei
permanente competente, potrivit obiectului petiţiei ori senatorilor
cărora le-au fost, personal, adresate.
(2) Orice
membru al Senatului poate lua cunoştinţă de conţinutul unei
petiţii, adresându-se, în acest scop, preşedintelui comisiei
căreia i-a fost repartizată.
(3) Senatorul
căruia îi sunt adresate petiţii le va transmite spre soluţionare
autorităţilor publice competente.
Art.188.- (1) Comisia va decide care sunt petiţiile a
căror rezolvare nu suferă amânare, sesizând, de îndată,
autorităţile publice competente şi va informa, în toate cazurile, petentul, despre soluţia
promovată. Pentru celelalte petiţii, comisia va decide, în cel
mult 10 zile de la înregistrarea lor, dacă le va trimite unei
autorităţi publice competente ori le va clasa. În cazuri deosebite,
problema ce face obiectul petiţiei se prezintă Senatului.
(2) Petiţionarului i se aduce la
cunoştinţă soluţia adoptată.
(3) Comisia
pentru petiții, cercetarea abuzurilor și combaterea corupţiei va
prezenta trimestrial Biroului permanent un raport asupra petiţiilor
primite şi asupra modului de soluţionare a acestora; acelaşi
raport va fi prezentat plenului Senatului, la începutul fiecărei sesiuni.
(4) În
raport se vor face menţiuni cu privire la soluţiile date de
autorităţile publice la
petiţiile care le-au fost trimise spre soluţionare.
Secţiunea a 8-a
Art.189.- (1) În fiecare
săptămână, Comitetul liderilor alocă o anumită
perioadă de timp dintr-o zi de şedinţă pentru
declaraţii politice sau alte intervenţii ale senatorilor.
(2) Declaraţiile politice sau
alte intervenţii ale senatorilor se
fac în nume propriu sau în numele grupului parlamentar.
(3) În raport cu conţinutul
lor, declaraţiile politice sau alte intervenţii ale senatorilor pot da dreptul la replică senatorilor,
grupurilor parlamentare şi autorităţilor vizate.
(4) În cazul în care tematica
şi conţinutul declaraţiilor politice sau ale altor
intervenţii ale senatorilor vizează activitatea şi politica Guvernului,
extrasul respectiv din stenogramă va fi transmis ministrului delegat
pentru relaţia cu Parlamentul.
CAPITOLUL IV
Secţiunea 1
Art.190.- (1) Senatorii se bucură de imunitate
parlamentară pe toată durata exercitării mandatului.
(2) Imunitatea
parlamentară are ca scop garantarea libertăţii de exprimare a
senatorului şi protejarea acestuia împotriva urmăririlor judiciare
respective, abuzive sau şicanatoare.
(3) Senatorii nu
pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru
opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(4) În
temeiul art.72 din Constituţia României, republicată, senatorii pot
fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru
fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice
exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi,
reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea
Senatului, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în
judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine
Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie.
(5) În caz de
infracţiune flagrantă, senatorii pot fi reţinuţi şi
supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa
neîntârziat pe preşedintele Senatului asupra reţinerii şi a
percheziţiei. În cazul în care Senatul constată că nu
există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei
măsuri.
(6) Cererea de
autorizare a trimiterii în judecată, penală ori
contravenţională, precum şi cererea de reţinere, de
arestare sau de percheziţie se adresează preşedintelui
Senatului, de ministrul justiţiei.
(7) Preşedintele
Senatului aduce cererea la cunoştinţă senatorilor în
şedinţă publică, după care o trimite de îndată
Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi
validări spre examinare, care va stabili dacă a fost sau nu a fost
făcută în scopul de a-l abate
pe senator de la exerciţiul funcţiei sale. Hotărârea comisiei se
adoptă prin votul secret al majorităţii
membrilor acesteia.
(8)
Raportul va cuprinde toate argumentele, atât în favoarea aprobării
cererii, cât și pe cele împotriva aprobării acesteia. Argumentele în
favoarea aprobării cererii sunt cele formulate de senatori, precum și
cele cuprinse în cererea ministrului de justiție. Argumentele împotriva
aprobării cererii sunt cele formulate de senatori, precum și cele
formulate de senatorul în cauză și de apărătorul acestuia.
Toate argumentele vor fi raportate la îndeplinirea criteriilor și liniilor
directoare pentru ridicarea imunității parlamentare cuprinse în capitolul V din «Raportul Comisiei de la Veneția
privind scopul și ridicarea imunității parlamentare CDL-AD
(2014)011».
(9) Biroul
permanent al Senatului supune, spre dezbatere şi aprobare, plenului,
raportul comisiei, temeinic motivat, în termen de 15 zile de la data depunerii
lui.
(10) Cererile de reţinere, de arestare şi
de percheziţie se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi.
Art.191.- Senatul hotărăşte asupra
cererii cu votul secret al majorităţii senatorilor prezenţi.
Secţiunea a 2-a
Conflictul de interese, constatarea
incompatibilităţilor şi alte interdicţii
Art.192.- (1) Senatorii depun o declaraţie
de interese, pe propria răspundere, cu privire la funcţiile şi
activităţile pe care le desfăşoară, cu excepţia
celor legate de mandatul sau funcţia publică pe care o exercită.
(2) Prin conflict de interese se înţelege
situaţia în care senatorul are un interes personal de natură patrimonială,
care ar influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care
îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.
(3) Funcţiile
şi activităţile care se includ în declaraţia de interese
sunt:
a) funcţiile
în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii
neguvernamentale ori partide politice;
b) activităţi
profesionale remunerate;
c) calitatea
de acţionar sau asociat la societăţile reglementate de Legea
societăţilor nr.31/1990, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare, inclusiv bănci sau alte
instituţii de credit, societăţi de asigurare şi financiare.
(4) Senatorii care
nu îndeplinesc alte funcţii sau nu desfăşoară alte
activităţi decât cele legate de mandatul ori funcţia pe care o
exercită depun o declaraţie în
acest sens.
Art.193.- (1) Declaraţia de interese se depune în termen de 15 zile
de la data validării mandatului ori, după caz, de la data numirii în
funcţie.
(2) Declaraţia
de interese se actualizează ori de câte ori intervin schimbări care, potrivit
art.192 alin.(3), trebuie înscrise în aceste declaraţii.
Actualizarea se face în termen de 30 de zile de la data începerii,
modificării sau încetării funcţiilor
sau activităţilor.
Art.194.- (1) Declaraţiile de interese sunt publice şi se depun
la secretarul general al Senatului.
(2) Numele
senatorilor care, în mod nejustificat, nu depun declaraţia de interese, se
publică pe pagina de internet a Senatului.
(3) Evidenţa declaraţiilor de
interese se consemnează
într-un registru special, numit
Registrul declaraţiilor de interese, care se păstrează la
secretarul general al Senatului.
Art.195.- (1) Calitatea
de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii
publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului.
(2) Prin
funcţiile publice de autoritate incompatibile cu calitatea de senator se
înţelege funcţii din administraţia publică asimilate celor
de ministru, funcţiile de secretar de stat, subsecretar de stat şi
secretar de stat din cadrul organelor de specialitate din subordinea Guvernului
sau a ministerelor, funcţiile din Administraţia
Prezidenţială, din aparatul de lucru al Parlamentului şi al
Guvernului, funcţii de conducere specifice
ministerelor, celorlalte autorităţi şi instituţii
publice, funcţii de consilieri locali şi consilieri judeţeni, de
prefecţi şi subprefecţi şi celelalte funcţii de
conducere din aparatul propriu al prefecturilor, funcţiile de primar,
viceprimar şi secretar ai unităţilor administrativ-teritoriale,
funcţiile de conducere şi execuţie din serviciile publice
deconcentrate ale ministerelor şi
celorlalte organe din unităţile administrativ-teritoriale
şi din aparatul propriu şi serviciile publice ale consiliilor
judeţene şi consiliilor locale, precum şi funcţiile care,
potrivit legii, nu permit persoanelor care le deţin să candideze în
alegeri.
(3) Calitatea de
senator este, de asemenea, incompatibilă cu:
a) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director
general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie
sau cenzor la societăţile reglementate de Legea nr.31/1990,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
inclusiv la bănci ori la alte instituţii de credit, la societăţi
de asigurare şi la cele financiare, precum şi în instituţii publice;
b) funcţia
de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale
acţionarilor sau asociaţilor la societăţile reglementate de
Legea nr.31/1990, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, prevăzută la lit.a);
c) funcţia
de reprezentant al statului în adunările generale ale
societăţilor reglementate de Legea nr.31/1990, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, prevăzută la lit.a);
d) funcţia
de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor
autonome, companiilor şi societăţilor naţionale;
e) calitatea
de comerciant, persoană fizică;
f) calitatea
de membru al unui grup de interes economic;
g) funcţia
publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia
acelor funcţii prevăzute în acordurile şi convenţiile la
care România este parte.
(4) Calitatea de
senator este incompatibilă cu calitatea de membru cu drepturi depline în
Parlamentul European.
(5) Alte incompatibilităţi
decât cele prevăzute la alin.(1)-(4) sunt
stabilite prin lege organică.
Art.196.- Senatorii
pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, în
domeniul medical, al cercetării științifice și al creației
literar-artistice, precum și în alte domenii prevăzute de lege.
Art.197.- (1) Senatorul care se află în una dintre incompatibilităţile
prevăzute la art.195 sau în alte legi speciale va informa în
scris, în termen de 15 zile, Biroul permanent despre această situaţie.
(2)
În termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin.(1),
senatorul va opta între mandatul de deputat sau de senator şi funcţia
ori funcţiile incompatibile, demisionând potrivit opţiunii sale.
(3) După expirarea termenului prevăzut la alin.(2),
dacă nu şi-a exprimat opţiunea, senatorul este considerat
demisionat de drept. Situaţia se aduce la cunoştinţa plenului
Senatului, care constată demisia de drept. Hotărârea de constatare a
demisiei se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.198.- În cursul termenului prevăzut la
art.197 alin.(1), senatorul trebuie să declare în scris la Biroul
permanent orice activitate care se încadrează în
incompatibilităţile prevăzute de lege.
Art.199.- Orice stare de incompatibilitate
survenită în timpul exercitării mandatului de senator trebuie
adusă la cunoştinţa Biroului permanent, în scris, şi în
termen de 30 de zile de la data intervenirii acesteia.
Art.200.- (1) Cazurile de incompatibilitate vor
fi trimise spre examinare Comisiei juridice, de numiri, disciplină,
imunităţi şi validări a Senatului, care va întocmi un
raport. Propunerile comisiei se aprobă de Senat, cu votul
majorităţii membrilor săi.
(2)
Dacă senatorul a făcut să înceteze cauza de incompatibilitate
după sesizarea comisiei, se va lua act despre aceasta în procesul-verbal
al şedinţei, iar asemenea
cazuri nu se trec în raportul comisiei.
Art.201.- Evidenţa situaţiilor prevăzute la
art.195-200 se ţine la secretarul general al
Senatului.
Art.202.- (1) Se
interzice folosirea de către senatori în interes privat a simbolurilor
care au legătură cu exerciţiul demnităţii sau
funcţiei acestora.
(2) Se interzice
folosirea sau permisiunea de a folosi numele însoţit de calitatea de
senator, în orice formă de publicitate a unui operator economic român sau
străin, precum şi a vreunui produs comercial, naţional sau
străin.
(3) Se interzice
folosirea sau permisiunea de a folosi imaginea publică, numele,
semnătura senatorului pentru orice formă de publicitate privitoare la
o activitate care aduce profit, cu excepţia publicităţii
gratuite pentru scopuri caritabile.
(4) Se interzice
senatorilor folosirea sau exploatarea directă ori indirectă a
informaţiilor care nu sunt publice, obţinute în legătură cu
exercitarea atribuţiilor, în scopul obţinerii de avantaje pentru ei
sau pentru alţii.
(5) Senatorii au
obligaţia să-şi declare averea, în termen de 15 zile, potrivit
legii.
Secţiunea a 3-a
Exercitarea mandatului de senator
Art.203.- (1) Senatorii
intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Senatului,
sub condiţia validării şi a depunerii jurământului.
(2) După
constituirea legală a Senatului, fiecare senator va depune, în faţa
plenului Senatului, întrunit în şedinţă solemnă,
jurământul de credinţă faţă de ţară şi
popor:
„Jur credinţă
patriei mele, România;
Jur să respect Constituţia şi
legile ţării;
Jur să apăr democraţia,
drepturile şi libertăţile fundamentale ale
cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi
integritatea teritorială a României;
Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi
fidelitate mandatul încredinţat de popor;
Aşa să mă ajute Dumnezeu.”
Jurământul de credinţă
se poate depune şi fără formula religioasă, aceasta putând
fi înlocuită cu formula: „Jur pe
onoare şi conştiinţă”, care prefaţează
jurământul.
Art.204.- (1) După
validare, pe durata exercitării mandatului, senatorilor li se
eliberează legitimaţia de membru al Senatului, semnată de
preşedintele acestuia.
(2)
În termen de 15 zile de la validare, tuturor senatorilor li se pune la
dispoziţie de către Senat câte un certificat digital calificat, care
să le permită semnarea documentelor cu semnătură
electronică extinsă. La expirarea certificatului digital calificat,
acestuia i se prelungeşte valabilitatea, astfel încât toţi senatorii
să poată semna cu semnătură digitală extinsă pe
durata întregului mandat.
(3) De asemenea, senatorii
vor avea un însemn distinctiv al calităţii lor de reprezentanţi
ai poporului, cu dreptul de a-l purta pe toată durata exercitării
mandatului. Modelul însemnului se stabileşte de către Biroul
permanent, iar cheltuielile pentru confecţionarea acestuia se suportă
din bugetul Senatului.
(4) Legitimaţia
şi însemnul se pot păstra de senator după încetarea mandatului,
cu titlu evocativ.
(5) Pe durata
exercitării mandatului, senatorii
şi membrii lor de familie beneficiază de paşaport
diplomatic.
Art.205.- (1) Calitatea
de senator încetează la data întrunirii legale a Senatului nou ales,
precum şi în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de
incompatibilitate ori de deces.
(2) În cazul
în care un senator demisionează, el poate reveni asupra demisiei,
până la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a
hotărârii Senatului de vacantare a mandatului,
dacă următorul propus pe lista formaţiunii din partea
căreia a candidat nu a fost validat în plen.
Secţiunea a 4-a
Art.206.- Niciun
senator nu poate lipsi nemotivat de la
şedinţele Senatului sau ale comisiei din care face parte ori de la celelalte activităţi
specifice îndeplinirii mandatului de senator.
Art.207.- (1) Senatorii
pot demisiona prin cerere scrisă, adresată preşedintelui.
(2) Preşedintele Senatului, în
şedinţă publică, întreabă senatorul dacă
stăruie în cererea de demisie şi, dacă răspunsul este
afirmativ, ori dacă senatorul nu se prezintă pentru a răspunde, cu toate că a fost înştiinţat, declară locul vacant.
Secţiunea a 5-a
Deontologia parlamentară; abateri şi sancţiuni
Art.208.- Constituie abateri disciplinare săvârşite de senatori
următoarele fapte, dacă, potrivit legii,* nu constituie infracţiuni:
a) încălcarea
dispoziţiilor privind îndatoririle senatorului prevăzute de
Constituţie, şi de Legea privind statutul deputaţilor şi al
senatorilor;
b) încălcarea
jurământului de credinţă;
c) nerespectarea
prevederilor Regulamentului Senatului;
d) exercitarea
abuzivă a mandatului de senator;
e) comportamentul
injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori a altui demnitar în
şedinţele de plen, de comisii sau de birou ori în afara acestora, dar
cu privire la exercitarea mandatului de senator;
f)
tulburarea ordinii parlamentare prin utilizarea oricăror forme de
agresivitate directă de natură fizică sau verbală la adresa
unui alt parlamentar sau a oricărei alte persoane prezente la
activitățile parlamentare;
g)
utilizarea cardului de vot electronic de
către orice altă persoană în scopul folosirii acestuia în cadrul
sistemului de vot electronic;
h)
transmiterea în direct sau înregistrarea ședințelor Senatului,
Biroului permanent, Comitetului liderilor grupurilor parlamentare sau ale
comisiilor, prin alte mijloace decât cele prevăzute în Regulamentul
Senatului. Prin excepție, senatorii pot transmite sau înregistra ședința
Senatului și ședințele comisiilor numai în perimetrul din sala
de ședințe alocat grupului parlamentar ai căror membri sunt sau,
în cazul parlamentarilor neafiliați, în perimetrul alocat acestora;
i)
desfășurarea unui material vizual cu caracter ofensator, inclusiv
banner, în sala de ședințe în
plen sau în sălile comisiilor Senatului;
j)
difuzarea unor materiale audio înregistrate cu caracter ofensator și
utilizarea de mijloace de amplificare audio care, prin volumul sunetului sau
prin conținutul lor, pot perturba desfășurarea ședințelor
în plen sau în sălile comisiilor Senatului;
k) absentarea, nemotivată şi în mod repetat, de la
lucrările Senatului.
Art.209.- Abaterile
de la deontologia parlamentară se sancţionează cu:
a)
atenţionare;
b) chemarea la
ordine;
c) retragerea
cuvântului;
d) îndepărtarea din sală pe durata
şedinţei;
e)
evacuarea imediată din sală a persoanei sau a persoanelor care
săvârșesc faptele prevăzute la art.208 lit.f) - j).
Evacuarea este obligatorie și se dispune de către președintele
de ședință din oficiu sau la solicitarea unui senator, cu
acordul majorității ponderate a liderilor grupurilor parlamentare;
f)
avertisment public-scris;
g)
reținerea unui procent de până la 50%, pentru o perioadă de
până la 6 luni, din indemnizația
lunară brută a senatorului, în cazul abaterilor
disciplinare repetate prevăzute la art.208 lit.e)
- h);
h) limitarea
luării de cuvânt în cadrul ședințelor Senatului la maximum 10 secunde/intervenție pentru
o perioadă de până la 3 luni începând cu ziua aplicării sancțiunii
disciplinare pentru săvârșirea repetată a abaterii disciplinare
de tulburare a ordinii parlamentare, așa cum aceasta este descrisă la
art.208 lit.f);
i) retragerea și punerea la dispoziția
Secretarului general al Senatului pentru o perioadă de până la 6 luni
a tuturor angajaților și a logisticii auto repartizate grupului
parlamentar care, prin acțiunile sale, pune în pericol buna funcționare
și siguranța autorității publice, a demnitarilor sau angajaților
acesteia în incinta Senatului, începând cu data constatării afectării
bunei funcționări a activității Senatului, aplicată
prin decizie a Biroului Permanent conform procedurii prevăzute de art.213
alin.(1), la sesizarea președintelui de ședință, a unui
grup parlamentar ori a unui senator.
Art.210.- (1) Abaterile şi sancţiunile
prevăzute la art.208, respectiv la art.209 lit.a)
- e) se constată şi se aplică de către preşedintele
de şedinţă sau, după caz, de preşedintele comisiei senatoriale.
(2) Sancţiunile prevăzute la art.209 nu pot împiedica
exercitarea dreptului la vot.
Art.211.- (1) Preşedintele Senatului poate, înainte de a chema la
ordine un senator, să îl invite să îşi retragă sau să
explice cuvântul care a generat incidente şi care ar atrage aplicarea
măsurii.
(2) Dacă expresia
întrebuinţată a fost retrasă sau regretată ori dacă
explicaţiile date sunt apreciate de preşedinte sau de senatorul vizat
ca satisfăcătoare, măsura nu se mai aplică.
(3) În
cazul în care, după chemarea la ordine, senatorul continuă să se
abată de la prezentul regulament, preşedintele Senatului îi va putea
retrage cuvântul, iar dacă persistă, îl va îndepărta din
sală.
Art.212.- (1) Pentru
menţinerea ordinii în şedinţele
comisiilor, preşedinţii acestora au aceleaşi drepturi ca şi
preşedintele Senatului şi
pot aplica măsurile prevăzute la art.209 lit. a) - e).
(2) În
cazul în care un senator săvârşeşte abateri deosebit de grave,
preşedintele comisiei va suspenda şedinţa şi va aduce cazul
la cunoştinţa preşedintelui Senatului, care îl va supune
Biroului permanent.
Art.213.- (1) Abaterile care implică aplicarea sancțiunilor
prevăzute la art.209 lit.f) - i) se
constată de către Comisia juridică, de numiri, disciplină,
imunități şi validări, la sesizarea președintelui de ședință,
a unui grup parlamentar ori a unui senator. Sesizarea se adresează președintelui
Senatului în termen de cel mult 30 de zile de la data săvârșirii
faptei.
(2) Comisia
juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi
validări soluţionează sesizarea înaintată de preşedintele
Senatului în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la
comisie. Soluţia comisiei se ia cu votul majorităţii membrilor
prezenţi, în şedinţă secretă.
(3) Raportul
comisiei se înaintează de îndată, împreună cu dosarul cauzei,
Biroului permanent al Senatului.
(4) Biroul
permanent soluţionează cauza în termen de 7 zile de la data primirii
raportului, împreună cu dosarul cauzei. Hotărârea Biroului permanent
se prezintă în şedinţă publică a plenului Senatului.
(5) Împotriva
hotărârii Biroului permanent al Senatului, petiţionarul sau senatorul
sancţionat poate face contestaţie în termen de 15 zile de la data
comunicării acesteia.
(6) Contestaţia
se soluţionează de către plenul Senatului, în termen de 30 de
zile de la înregistrarea acesteia, cu votul majorităţii senatorilor
prezenţi, în şedinţă secretă.
(7) Hotărârea
plenului Senatului, dată asupra contestaţiei, este definitivă
şi executorie şi se aduce la cunoştinţă publică
în şedinţa de plen.
Art.214.- Senatorul
sancţionat disciplinar pe baza prevederilor
art.209 lit.f)
- i) nu poate reprezenta Senatul în relaţiile
interne şi externe ale acestuia, pe o
perioadă de până la 3 luni de la data rămânerii definitive a sancţiunii.
Art.215.- Sancţiunile prevăzute la art.209 se aplică
pentru fiecare abatere în parte şi se cumulează aritmetic.
CAPITOLUL V
Art.216.- (1) Serviciile Senatului sunt
conduse de secretarul general al Senatului, ajutat de 4 secretari
generali adjuncți.
(2)
Secretarul general și secretarii generali adjuncți sunt numiți și
eliberați din funcție de Senat, la propunerea Biroului permanent al
Senatului, cu consultarea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.
(3)
Secretarul general este ordonator principal de credite și, în îndeplinirea
atribuțiilor sale, emite ordine. *(modificat prin Hotărârea Senatului
Nr.126/09 decembrie 2024).
Art.217.- (1) Senatul
aprobă bugetul propriu înaintea dezbaterii bugetului de stat şi îl
înaintează Guvernului în vederea includerii în bugetul de stat.
Execuţia bugetului propriu este aprobată de plenul Senatului,
după verificarea de către chestorii Senatului.
(2) Dotarea
Senatului cu mijloace de transport auto şi modul de utilizare a acestora,
precum şi cheltuielile de protocol se stabilesc prin norme aprobate de
Biroul permanent, în limita sumelor prevăzute în bugetul anual.
Art.218.- (1) Folosirea
colaboratorilor pentru lucrările Senatului, ale comisiilor şi pentru
unele activităţi ale serviciilor Senatului se aprobă de Biroul
permanent.
(2) Indemnizaţia
colaboratorilor, în limitele stabilite de lege, se propune de beneficiarul
colaborării şi se ordonanţează de secretarul general al
Senatului.
(3) Pentru
lucrările Senatului, ale comisiilor şi pentru unele
activităţi ale serviciilor Senatului se pot folosi stagiari.
Activitatea de voluntariat se desfăşoară potrivit legii şi
hotărârii Biroului permanent.
CAPITOLUL VI
DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE
Art.219.- (1) Dacă Senatul adoptă, în
condiţiile art.155 alin.(1) din Constituţia României,
republicată, un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o
redactare diferită de cea adoptată de Camera Deputaţilor, preşedintele
Senatului, de acord cu preşedintele Camerei Deputaţilor,
iniţiază procedura de mediere. În acelaşi mod se procedează
şi în cazul în care Camera Deputaţilor adoptă un proiect de
lege sau
o propunere legislativă într-o redactare diferită de cea
adoptată de Senat.
(2) În
acest scop, Biroul permanent va propune Senatului un număr de 7 senatori,
urmărindu-se respectarea principiilor prevăzute la art.47.
(3) Senatorii stabiliţi de Senat prin
votul deschis al majorităţii
senatorilor prezenţi, împreună cu deputaţii desemnaţi de Camera
Deputaţilor, potrivit regulamentului propriu, formează comisia de mediere.
(4) Cvorumul
regulamentar al şedinţelor de mediere este asigurat numai în
prezenţa a cel puţin 4 senatori dintre membrii comisiei de mediere a
Senatului.
Art.220.- (1) Comisia
de mediere se reuneşte la convocarea preşedintelui comisiei sesizate
în fond de la Camera care a adoptat ultima proiectul, la sediul acesteia,
şi stabileşte regulile după care îşi va desfăşura
activitatea, inclusiv termenul în care urmează să prezinte raportul.
(2) Reprezentanţii
Senatului în comisia de mediere au competenţa de a examina şi de a
hotărî, împreună cu cei ai Camerei Deputaţilor, numai asupra
redactărilor diferite adoptate de Camera Deputaţilor la textele
adoptate de Senat şi se vor pronunţa, în aceste limite, asupra
redactărilor diferite, putând adopta fie una, fie cealaltă dintre
redactări sau un text comun.
(3) Conducerea
lucrărilor comisiei de mediere se realizează prin rotaţie de
către un senator şi un deputat, stabiliţi de aceasta.
(4) Hotărârile
comisiei de mediere se iau cu acordul majorităţii membrilor acesteia.
Art.221.- (1) Activitatea comisiei de mediere
încetează odată cu depunerea raportului.
(2) Raportul
comisiei de mediere se înscrie pe ordinea de zi a Senatului, urmându-se
procedura prevăzută la art.88-118 sau, după caz, pe ordinea de
zi a şedinţelor comune ale Camerelor Parlamentului, potrivit
procedurii prevăzute în regulamentul şedinţelor comune.
(3) Se
supun la vot numai soluţiile propuse de comisia de mediere, diferite de
cele adoptate iniţial de către Senat. În toate cazurile, raportul
comisiei de mediere se aprobă potrivit procedurii şi cu majoritatea
de voturi necesară adoptării legii în forma finală.
(4) În
cazul în care comisia de mediere nu ajunge, în termenul stabilit, la un acord
cu privire la textele aflate în divergenţă sau dacă una dintre
Camere nu aprobă raportul comisiei de mediere, textele aflate în
divergenţă se supun dezbaterii în şedinţa comună a
celor două Camere, potrivit regulamentului acestor şedinţe.
Art.222.- Dacă
ambele Camere ale Parlamentului îşi însuşesc textul legii în forma
propusă de comisia de mediere, se va proceda conform art.149.
Art.223.- Constituţionalitatea prezentului regulament poate fi
verificată de către Curtea Constituţională, la cererea
preşedintelui Senatului, a unui grup parlamentar sau a cel puţin 25
de senatori.
Art.224.- Prevederile
art.29-31* se pun în aplicare numai după
25 de zile calendaristice de la data publicării acestuia în Monitorul
Oficial al României, Partea I.**
la regulament
PROCEDURA DE LUCRU ŞI MECANISMUL
DECIZIONAL APLICABILE
ÎN DOMENIUL AFACERILOR EUROPENE
CAPITOLUL I
Art.1.- Participarea
Senatului la procesul decizional european se realizează în
următoarele forme:
a) controlul parlamentar asupra poziţiilor
formulate de Guvern în Consiliul Uniunii Europene. Procedura şi mecanismul
de cooperare interinstituţională referitoare la deciziile Guvernului
în Consiliu sunt stabilite în Legea nr.373/2013 privind cooperarea dintre
Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene;
b) examinarea preliminară ex ante a
proiectelor de acte legislative europene din perspectiva respectării
principiului subsidiarităţii, conform prevederilor Protocolului nr.2
din Tratatul Uniunii Europene;
c) dialogul politic cu instituţiile
europene, în special cu Comisia Europeană;
d) implicarea în elaborarea mecanismelor de
evaluare a politicilor europene în domeniile libertăţilor,
securităţii şi justiţiei, controlul politic al Europol şi evaluarea Eurojust;
e) cooperarea interparlamentară în
probleme europene.
Art.2.- Documentele
europene supuse examinării sunt următoarele:
a) proiecte de acte legislative provenite de la
instituţiile europene iniţiatoare; acestea includ regulamentele,
directivele, deciziile şi procedurile legislative speciale prevăzute
la art. 289 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;
b) documente de consultare ale Comisiei
Europene (cărţi verzi, cărţi albe şi comunicări);
c) rapoarte, concluzii şi alte documente
trimise spre informare, dar al căror conţinut este considerat
relevant.
Art.3.- Instituţiile
europene cu care Senatul intră în dialog, în calitate de iniţiatoare
ale unor documente europene, sunt următoarele:
a) Comisia Europeană, pentru actele emise
de aceasta;
b) Consiliul Uniunii Europene, pentru
proiectele de acte legislative proprii acestuia, iniţiativele unui grup de
state membre, precum şi pentru cele emise la solicitarea Curţii de
Justiţie, Băncii Centrale Europene şi Băncii Europene de
Investiţii;
c) Parlamentul European, pentru
iniţiativele proprii.
Art.4.- Examinarea
parlamentară a documentelor europene poate fi:
a) de subsidiaritate: se aplică
proiectelor de acte legislative eligibile pentru controlul
subsidiarităţii, conform prevederilor Protocolului nr.2 al Tratatului
de la Lisabona;
b) de fond: se aplică proiectelor de acte
legislative, documentelor de consultare şi poziţiilor Guvernului României.
Art.5.- Examinarea
parlamentară a documentelor europene se finalizează prin elaborarea
unuia/mai multor documente sau acte ale Senatului, după cum urmează:
a) aviz motivat: documentul expune succint
argumentele în baza cărora Senatul consideră că un proiect de
act legislativ european încalcă principiul subsidiarităţii;
documentul este destinat comunicării cu instituţiile europene;
b) opinie: documentul expune sistematic punctele
de vedere ale Senatului cu privire la respectarea principiului
proporţionalităţii şi, respectiv, la fondul proiectelor de
acte legislative şi al documentelor de consultare; este destinat
comunicării cu instituţiile europene;
c) raport: documentul expune poziţia
comisiei sesizate drept responsabilă pentru examinarea de subsidiaritate
şi, pe fond, a unui document european; este destinat comunicării
interne cu Serviciul pentru afaceri europene şi cu celelalte structuri ale
Senatului;
d) aviz: documentul expune punctul de vedere al
unei comisii sesizate ca fiind interesată în analiza pe fond a unui
document european; este destinat comunicării cu comisia raportoare;
e) proces-verbal: documentul este elaborat în
cazul în care se organizează dezbateri sau audieri de către comisiile
sesizate, în şedinţe separate sau comune;
f) hotărâre: actul juridic al Senatului
care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru
adoptarea avizului motivat şi/sau a opiniei.
CAPITOLUL II
Procedura de preselectare a documentelor europene prioritare din
Programul
de lucru anual al Comisiei Europene
Art.6.- Serviciul
pentru afaceri europene examinează, de îndată după publicarea
Programului de lucru anual al Comisiei Europene, denumit în continuare Program, în limba română, lista
propunerilor prevăzute în anexa la Program, identificând următoarele:
a) proiectele de acte legislative eligibile
pentru controlul de subsidiaritate;
b) proiectele de acte legislative şi
documentele de consultare - cărţi albe, cărţi verzi,
comunicări - relevante prin conţinutul lor - şi
consecinţele anticipate în plan politic, economic, social, juridic etc.;
c) comisiile competente pentru examinare pe
fond, pentru fiecare document dintre cele prevăzute la lit. a) şi b);
d) anumite propuneri de impact redactate de
funcţionarii Serviciului pentru afaceri europene.
Art.7.- Documentele
prevăzute la art.6 pot fi incluse atât în categoria celor destinate
examinării de subsidiaritate, cât şi de fond, dacă se
consideră necesar.
Art.8.- Programul,
împreună cu lista documentelor clasificate la art.6, este înaintat, în
maximum 15 zile, Comisiei pentru afaceri europene şi comisiilor de
specialitate vizate, spre analiză şi dezbatere, în vederea
selectării documentelor prioritare.
Art.9.- Comisia
pentru afaceri europene organizează o şedinţă separată
sau comună cu alte comisii pentru prezentarea şi dezbaterea
Programului. La şedinţă pot fi invitaţi reprezentanţi
ai: Comisiei Europene, Guvernului, Parlamentului European, administraţiei
publice locale, patronatelor, sindicatelor, asociaţiilor profesionale,
mediului academic etc.
Art.10.- Comisia
pentru afaceri europene centralizează punctele de vedere exprimate în
cadrul dezbaterilor. În baza acestora, a propunerilor Serviciului de afaceri
europene şi a propunerilor înaintate de comisiile de specialitate, Comisia
pentru afaceri europene elaborează lista finală de propuneri de
proiecte legislative şi documente europene de consultare care vor fi
supuse, cu prioritate, procedurii de examinare parlamentară.
Art.11.- (1)
Serviciul pentru afaceri europene transmite Biroului permanent raportul
Comisiei pentru afaceri europene care conține opinia asupra priorităților
stabilite în baza programului, împreună cu lista documentelor selectate
pentru examinare cu prioritate.
(2)
Biroul permanent decide includerea acestora în proiectul ordinii de zi a
Senatului.
Art.12.- Lista adoptată este comunicată celorlalte parlamente
naţionale, prin corespondentul IPEX (schimbul interparlamentar de
informaţii) al Senatului din cadrul Serviciului pentru afaceri europene.
Art.13.- Comisiile competente sunt notificate de către Serviciul pentru
afaceri europene cu documentele ce le revin în responsabilitate spre examinare
cu prioritate din lista adoptată.
Art.14.- Lista rămâne deschisă şi poate fi
suplimentată de Comisia pentru afaceri europene, la sesizarea Serviciului
pentru afaceri europene, cu documente de interes provenind de la celelalte
instituţii europene şi cu alte documente ale Comisiei, la solicitarea
unui alt parlament naţional, în cadrul procesului de coordonare a
poziţiilor. Notificarea comisiilor competente se face în fiecare caz de
suplimentare în parte.
CAPITOLUL III
Procedura de examinare a documentelor europene
Art.15.- Funcţionarul IPEX alertează Comisia pentru afaceri
europene a Senatului cu privire la publicarea de către Comisia
Europeană a documentelor aflate în lista documentelor supuse în mod
prioritar examinării parlamentare; alertarea timpurie prelungeşte
durata de 8 săptămâni cu o perioadă variabilă,
dependentă de timpul necesar traducerii documentului în toate limbile oficiale.
Art.16.- Termenul de 8 săptămâni destinat examinării unui
proiect de act legislativ, din perspectiva respectării principiului
subsidiarităţii, curge din momentul în care Senatul primeşte
scrisoarea de sesizare de la iniţiator.
Art.17.- Scrisoarea de sesizare transmisă este înregistrată la
Serviciul pentru afaceri europene. Serviciul pentru afaceri europene, în baza
recomandărilor Comisiei pentru afaceri europene privind selecția
documentelor europene, face propuneri Biroului permanent cu privire la
comisiile permanente propuse pentru sesizare, în vederea examinării, și
la termenele de finalizare a examinării, luând în considerare durata de 8
săptămâni alocată controlului de subsidiaritate, termenul
indicat de Comisia Europeană pentru documentele de consultare și
calendarul estimat pentru dezbateri în instituțiile europene.
Art.18.- (1) Biroul permanent transmite documentele europene comisiilor
de specialitate în termen de 7 zile calendaristice de la data primirii
notificării de la Serviciul pentru afaceri europene.
(2) Biroul permanent poate decide transmiterea
propunerii legislative şi către alte comisii permanente decât cele
propuse de Serviciul pentru afaceri europene.
Art.19.- În situaţia în care Biroul permanent nu se întruneşte
în termen de 7 zile de la primirea propunerilor întocmite de Serviciul pentru
afaceri europene sau nu ia o decizie în acest termen, transmiterea se face de
preşedintele Senatului, cu informarea ulterioară a Biroului
permanent.
Art.20.- Comisiile de specialitate sesizate urmăresc, în cadrul
examinării, după caz, respectarea principiului
subsidiarităţii şi/sau examinarea de fond a documentelor
europene. Începerea procesului de examinare este publicată pe platforma
electronică IPEX (www.ipex.eu) de către funcţionarul IPEX.
Art.21.- Fiecare
comisie de specialitate își organizează procesul de examinare și
audieri ținând cont de termenele fixate. În funcție de
modificările survenite în calendarul estimat de adoptare în cadrul instituțiilor
Uniunii Europene, după consultarea cu Departamentul pentru afaceri
europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și cu reprezentantul
permanent al Senatului pe lângă Parlamentul European, comisiile sesizate
pot solicita Biroului permanent, prin intermediul Serviciului pentru afaceri
europene, care informează de îndată și Comisia pentru afaceri
europene, modificarea termenelor inițiale privind finalizarea scrutinizării.
Art.22.- Serviciul pentru afaceri europene solicită poziţia
iniţială a Guvernului privind proiectul de act legislativ sau
documentul de consultare, precum şi oricare alte informaţii relevante
necesare examinării. Informaţiile obţinute de la
instituţiile relevante sunt transmise imediat comisiilor de specialitate
sesizate; la acestea se anexează fişa de sinteză întocmită
de Serviciul pentru afaceri europene.
Art.23.- În timpul procesului de examinare, comisiile permanente sesizate
şi Comisia pentru afaceri europene a Senatului pot solicita
instituţiilor competente informaţiile pe care le consideră
necesare pentru examinare.
Art.24.- În cazul suspiciunii motivate cu privire la nerespectarea
principiului subsidiarităţii în cazul unui proiect de act legislativ
al Uniunii Europene, comisia avizatoare avertizează Comisia pentru afaceri
europene şi Serviciul pentru afaceri europene. Informaţia este
transmisă, prin Serviciul pentru afaceri europene, reprezentantului
permanent al Senatului la Parlamentul European şi este publicată pe
IPEX, cu menţiunea că avizul motivat se află în fază de
proiect şi nu reprezintă un punct de vedere oficial al Senatului.
Art.25.- Examinarea
de subsidiaritate se finalizează astfel:
a) dacă proiectul de act legislativ
respectă principiul subsidiarităţii, comisia de specialitate
sesizată redactează un proces-verbal, care conţine elementele
principale ale dezbaterii, votul exprimat, dacă este cazul, şi
menţiunea privitoare la constatarea respectării principiului
subsidiarităţii;
b) dacă proiectul de act legislativ nu
respectă principiul subsidiarităţii, comisia permanentă
sesizată redactează un aviz, care conţine argumentele în baza
cărora s-a constatat încălcarea;
c) în cazul nerespectării principiului
subsidiarităţii, Comisia pentru afaceri europene redactează un
raport, incluzând argumentele în baza cărora s-a constatat încălcarea
subsidiarităţii.
Art.26.- Comisia
permanentă sesizată transmite avizul sau procesul-verbal către
Comisia pentru afaceri europene şi către Serviciul pentru afaceri
europene, cel mai târziu în a 40-a zi de la sesizarea din partea instituţiilor Uniunii Europene.
Art.27.- (1) Comisia pentru afaceri europene dezbate și decide,
după caz, redactarea, de către Serviciul pentru afaceri europene, a
următoarelor documente:
a)
proiectul de hotărâre a avizului motivat al Senatului, integrând punctele
de vedere exprimate de comisiile permanente, în cazul constatării
nerespectării principiului subsidiarității;
b)
proiectul de hotărâre a Senatului privind documentele europene examinate,
la care s-a constatat respectarea principiului subsidiarității.
(2)
Serviciul pentru afaceri europene întocmește documentele, pe baza
raportului de la Comisia pentru afaceri europene, și asigură
transmiterea acestora către Biroul permanent, pentru înscrierea în
proiectul ordinii de zi a Senatului.
Art.28.- Examinarea pe fond se finalizează astfel:
a) dacă nu există observaţii,
recomandări sau propuneri la textul documentului examinat, comisia
permanentă sesizată redactează un proces-verbal, care
conţine elementele principale ale dezbaterii şi concluzia privitoare
la inexistenţa unui punct de vedere diferit de propunerea instituţiei
europene iniţiatoare;
b) în situaţia în care comisia
permanentă sesizată pentru examinarea pe fond consideră că
documentul trebuie amendat, aceasta redactează un aviz cuprinzând
propunerile, comentariile, recomandările, obiecţiile etc. cu privire
la documentul examinat;
c) în situaţia în care Comisia pentru
afaceri europene consideră că documentul trebuie amendat, aceasta
elaborează un raport, integrând şi punctele de vedere din avizele
comisiilor permanente sesizate, după ce armonizează şi
sintetizează eventualele neconcordanţe între acestea.
Art.29.- (1) Comisia pentru afaceri
europene transmite raportul Serviciului pentru afaceri europene în termenul
specificat în actul de sesizare; pentru proiectele de acte legislative supuse
şi examinării de subsidiaritate se respectă termenul de 40 de
zile prevăzut la art.26.
(2) Dacă nu există observaţii,
recomandări, propuneri, comisia permanentă transmite procesul-verbal
de la şedinţa comisiei în care s-a realizat examinarea.
Art.30.- Comisia pentru afaceri europene dezbate și decide,
după caz, redactarea, de către Serviciul pentru afaceri europene, a
următoarelor documente:
a)
proiectul de hotărâre a opiniei Senatului, sintetizând punctele de vedere
exprimate de comisiile permanente;
b)
proiectul de hotărâre a Senatului privind documentul european examinat la
care nu au existat comentarii, propuneri, recomandări etc.
Art.31.- (1) Comisia pentru afaceri
europene notifică Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul
Serviciului pentru afaceri europene, privind continuarea examinării ex
post, în condiţiile redactării documentelor prevăzute la art.27
alin.(1) lit.a) şi b),
art.30 lit.a) şi b),
precum şi în alte situaţii.
(2) Biroul permanent, la propunerea Comisiei
pentru afaceri europene şi a comisiilor permanente, decide începerea
examinării parlamentare ex post potrivit dispoziţiilor Legii
nr.373/2013, în alte situaţii decât
cele prevăzute la art.27 alin.(1) lit.a)
şi b) şi la
art.30 lit.a) şi b).
Art.32.- Serviciul pentru afaceri europene transmite Biroului permanent
proiectul de hotărâre a Senatului pentru adoptarea avizului motivat sau a
opiniei. Proiectul de hotărâre privind documentele europene examinate care
respectă principiul subsidiarităţii este trimis plenului
Senatului; pentru avizele motivate şi opiniile asociate
proiectelor de acte
legislative examinate,
termenul-limită este a 47-a zi de la primirea scrisorii de sesizare de la
instituţiile Uniunii Europene. Hotărârile privind adoptarea opiniilor
referitoare la alte documente europene se transmit în termenele prevăzute
în actele de sesizare.
Art.33.- (1) Biroul permanent
propune includerea în proiectul ordinii de zi a şedinţei plenului
Senatului a proiectului de hotărâre a avizului motivat sau a opiniei.
(2) Senatul adoptă proiectul de hotărâre
pentru adoptarea avizului motivat sau opiniei nu mai târziu de 56 de zile
calendaristice de la primirea scrisorii de sesizare de la instituţiile
Uniunii Europene.
Art.34.- Comisia pentru afaceri europene, prin raportorul proiectului sau
prin unul dintre membrii biroului comisiei, prezintă şi susţine,
în plenul Senatului, în conformitate cu art.101 alin.(2) din Regulamentul
Senatului, după caz: proiectul de hotărâre pentru adoptarea avizului
motivat sau a opiniei, proiectul de hotărâre privind respectarea
principiului subsidiarităţii ori examinarea fără comentarii
a documentelor europene.
Art.35.- Hotărârea Senatului pentru adoptarea avizului motivat sau a
opiniei se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Avizul
motivat sau opinia va fi transmisă instituţiilor Uniunii Europene
şi Guvernului României de Serviciul pentru afaceri europene.
Art.36.- (1) Serviciul pentru
afaceri europene transmite avizul motivat sau opinia către Comisia
Europeană, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Guvernul
României şi reprezentantul permanent al Senatului la Parlamentul European
şi o publică pe platforma electronică IPEX.
(2) Serviciul pentru afaceri europene
informează Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul Uniunii
Europene, Guvernul României şi reprezentantul permanent al Senatului la
Parlamentul European, prin intermediul platformei electronice IPEX, cu privire
la încheierea procesului de examinare pentru documentele supuse procedurii.
Art.37.- Comisia pentru afaceri europene şi comisiile de
specialitate sesizate urmăresc evoluţia procesului de negociere în
cadrul instituţiilor Uniunii Europene şi stadiul documentelor
succesive care pot fi adoptate în cursul acestui proces (proiecte de acte
legislative modificate, rezoluţii legislative ale Parlamentului European,
poziţii ale Consiliului).
Art.38.- (1) În cazul unor
evoluţii semnificative, pe parcursul dezbaterii documentului în
Parlamentul European sau Consiliu, Comisia pentru afaceri europene şi
comisiile de specialitate sesizate în primă instanţă pot decide
continuarea dialogului interinstituţional. Comisia permanentă care
decide redeschiderea examinării înştiinţează imediat
celelalte comisii sesizate iniţial şi informează Serviciul
pentru afaceri europene în vederea informării Biroului permanent.
(2) În
această situaţie este aplicabilă procedura
prevăzută la art.25-28.
Art.39.- (1) Răspunsurile formulate
de Comisia Europeană şi/sau alte instituţii la avizele motivate
sau opiniile trimise sunt înregistrate la Serviciul pentru afaceri europene,
care informează Biroul permanent cu privire la primirea răspunsului
şi transmite scrisoarea către toate comisiile care au fost implicate
în examinarea iniţială.
(2) Răspunsul este inclus în proiectul
ordinii de zi a comisiilor în prima şedinţă a acestora. Dialogul
interinstituţional poate fi redeschis şi în acest caz, dacă
există observaţii sau comentarii.
* Republicat în
temeiul art.II din Hotărârea
Senatului nr.157/2023 privind modificarea Regulamentului Senatului,
publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr.1144 din 19 decembrie 2023, dându-se textelor o nouă numerotare.
Regulamentul Senatului, aprobat
prin Hotărârea Senatului nr.28/2005, a fost republicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr.948 din 19 octombrie 2023.
* Prevederile fostului art.30 alin.(1) au fost
declarate neconstituţionale prin Decizia Curții Constituționale
nr.601/2005 privind constituționalitatea dispozițiilor
art.4 alin.(5), art.12 alin.(1), art.30 alin.(1) și (2), art.31, art.32
alin.(1), art.38 alin.(1), art.121 alin.(1) și ale art.170 alin.(2) din
Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea
Senatului nr.28/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr.1022 din 17 noiembrie 2005.
** Prevederile fostului art.30 alin.(2) au fost
declarate neconstituţionale prin Decizia Curții Constituționale
nr.601/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1022
din 17 noiembrie 2005.
*** Prevederile fostului art.32 alin.(1) au fost
declarate neconstituţionale prin Decizia Curții Constituționale
nr.601/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1022
din 17 noiembrie 2005.
*
Prevederile fostului art.89 alin.(8) pct.2 liniuța
13 au fost declarate neconstituţionale prin Decizia Curții Constituționale
nr.474/2016 referitoare la sesizarea de neconstituționalitate a dispozițiilor
art.89 alin.(8) pct.2 liniuțele 13 și 14, art.146 alin.(5), (8), (10)
și (11), art.150 și art.151 alin.(1), (2) și (7) din
Regulamentul Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr.590 din 3 august 2016.
* Prevederile fostului
art.146 alin.(5) teza întâi au fost declarate neconstituţionale prin
Decizia Curții Constituționale nr.474/2016, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.590 din 3 august 2016.
* Prevederile fostului
art.146 alin.(8) au fost declarate neconstituţionale prin Decizia Curții
Constituționale nr.474/2016, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.590 din 3 august 2016.
** Prevederile fostului art.146 alin.(10) au fost
declarate neconstituţionale prin Decizia Curții Constituționale
nr.474/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.590
din 3 august 2016.
*** Prevederile fostului art.146 alin.(11) au fost
declarate neconstituţionale prin Decizia Curții Constituționale
nr.474/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.590
din 3 august 2016.
**** Prevederile fostului art.1491 au fost
declarate neconstituţionale prin Decizia Curții Constituționale
nr.431/2017 referitoare la admiterea sesizării de
neconstituționalitate a dispozițiilor art.1491, art.1492 alin.(6),
art.1493 și art.1494 din Regulamentul
Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.581
din 20 iulie 2017.
* Prevederile fostului
art.1492 alin.(6) au fost declarate neconstituţionale prin
Decizia Curții Constituționale nr.431/2017, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.581 din 20 iulie 2017.
** Prevederile fostului art.1493 au fost
declarate neconstituţionale prin Decizia Curții Constituționale
nr.431/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.581
din 20 iulie 2017.
* Prevederile fostului
art.1494 au fost declarate neconstituţionale prin Decizia Curții
Constituționale nr.431/2017, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.581 din 20 iulie 2017.
* Legea nr.96/2006
privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.49 din 22
ianuarie 2016, cu modificările și completările ulterioare.
* Foste art.30-32.
** Regulamentul Senatului a fost publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.948 din 25 octombrie 2005.