Senatoarea USR de București, Anca Dragu, acuză coaliția de guvernământ că prin formatul noilor Legi ale Învățământului, prin eșecul negocierilor cu sindicatele din învățământ și prin programul ”România educată”, un program ratat, Guvernul a ajuns în postura de a genera o grevă generală în sistemul de educație, după aproape două decenii de la ultima grevă generală,  și astfel să îngrădească dreptul elevilor la învățământ.
 
Într-o declarație politică, Anca Dragu, care este și președinta Comisiei pentru Drepturile Omului din Senat, plasează vina pentru greva profesorilor pe politicile haotice, chiar batjocoritoare, ale coaliției PNL-PSD, care au umplut paharul dascălilor.
 
Anca Dragu: ”Prin formatul noilor Legi ale Învățământului, prin eșecul negocierilor cu sindicatele din învățământ și prin programul ”România educată”, un program ratat, Guvernul a ajuns în postura de a genera o grevă generală în sistemul de educație, după aproape două decenii de la ultima grevă generală,  și astfel să îngrădească dreptul elevilor la învățământ. Politicile haotice, chiar batjocoritoare, ale coaliției PNL-PSD a umplut paharul dascălilor.”
 
În declarația sa politică, senatoarea USR Anca Dragu remarcă lipsa totală de interes a Guvernului față de actul didactic și față de corpul profesoral, în condițiile în care, de la formarea coaliției de la guvernare până astăzi, prioritățile Guvernului au fost împărțirea de funcții și sinecuri, negocierile de poziții în instituțiile statului și, bineînțeles, căpușarea inclusiv a sistemului de învățământ. Un sistem fără bani și fără viziune nu poate cristaliza mândria de a fi dascăl sau elev.
Iată, în continuare, textul integral al declarației politice:
 
”România educată a rămas un slogan. România educată nu se poate face cu școala în două sau trei schimburi.
 
Doamnă Președintă,
Doamnelor și domnilor,
Stimați colegi,
 
Acum 7 ani Președintele meu lansa programul România educată. Eram foarte mândră de acest program pentru că și eu doream același lucru și, de aceea, într-un mandat scurt de ministru de finanțe, de doar 1 an și două luni, am reușit să pun pe picioare programul pilot ”Masa caldă în școli” cu scopul de a-l extinde în câțiva ani în toată țara, către toți copiii.
 
Șapte ani mai târziu eu sunt senatoare a României, Președintele este tot în funcție, iar România Educată a avansat modest. Tocmai ce am primit, dezbătut în grabă și votat cele două legi care ar trebui să conducă la ”România Educată”. Legile sunt strâmbe, incomplete, fără viziune și neconectate cu secolul 21.
 
În ”România educată” aș fi vrut să văd grija pentru copil, un copil care să meargă la o școală cu un program de la ora 8:00 la 17:00, într-un singur schimb, cu alimentație corespunzătoare, cu activități extra-curriculare, sport, așa cum este în țările cu care vrem să ne comparăm. Școala în două sau trei schimburi este de neînțeles pentru o persoană dintr-o țară civilizată. Ei nu înțeleg cum poți merge la școală după amiază și, acolo, tot ce poți mânca este un covrig pe care îl cumperi de la un chioșc de la poarta școlii. În acest timp părinții și bunicii își văd de treburile lor curente. În România, în schimb, părinții și bunicii aleargă în fiecare zi pe drumuri să ducă copiii la tot felul de activități și meditații, desigur, cei care își permit.
 
Programul de astăzi al unui copil seamănă cu programul unui CEO. De aceea trebuie să creăm condiții de viață adecvate. Programul pilot ”Masa caldă în școli” avea pus la punct sistemul de nutriție al meniurilor copiilor, meniuri concepute împreună cu specialiști ai Institutului pentru Alimentație Publică. Din păcate programul a bătut pasul pe loc și extinderea lui, în ritmul actual, ar dura peste 150 de ani până la acoperirea tuturor școlilor din sistemul public de învățământ preuniversitar. Este un program menit să preîntâmpine abandonul școlar, un program de normalitate, un program de care să beneficieze toți copiii României pentru a face față activității zilnice, o activitate solicitantă pe care copiii o regăsesc într-un program intens.
 
Prin formatul noilor Legi ale Învățământului, prin eșecul negocierilor cu sindicatele din învățământ și prin programul ”România educată”, un program ratat, Guvernul a ajuns în postura de a genera o grevă generală în sistemul de educație, după aproape două decenii de la ultima grevă generală,  și astfel să îngrădească dreptul elevilor la învățământ. Politicile haotice, chiar batjocoritoare, ale coaliției PNL-PSD a umplut paharul dascălilor.
 
Nu putem să nu remarcăm lipsa totală de interes a Guvernului față de actul didactic și față de corpul profesoral. De la formarea coaliției de la guvernare până astăzi, prioritățile Guvernului au fost împărțirea de funcții și sinecuri, negocierile de poziții în instituțiile statului și, bineînțeles, căpușarea inclusiv a sistemului de învățământ. Un sistem fără bani și fără viziune nu poate cristaliza mândria de a fi dascăl sau elev.
 
Politica care poziționează actul didactic la început de secol XX este păstrată și în Parlament de coaliția PNL-PSD, votul din plenul Senatului și respingerea amendamentelor USR confirmând acest lucru. Am adus amendamente care au fost respinse pentru simplul fapt că veneau din partea USR. ”România educată” trebuie să fie România tuturor nu doar a unei coaliții care și-a dovedit de mult limitele și incapacitatea de a guverna. Sistemul public de învățământ a fost conceput pentru a avea noi generații educate și, în același timp, pentru a fi un sistem de coeziune socială între copii nu pentru mize și interese politice ale unor miniștri și președinți vremelnici.
 
Guvernul nu poate avea grijă de copiii României, nici de pensionarii României, nici de antreprenori. Singura grijă a Guvernului sunt ”specialii” României!”