• O universitate de marină trebuie să fie conectată la lumea maritimă, la autoritățile și instituțiile de profil naționale și internaționale, la companiile de shipping și crewing.
• O universitate maritimă derulează proiecte specifice, are bază materială specifică.
• Ministerul Transporturilor, prin ANR, aprobă curricula de studii la specialitățile maritime, CERONAV organizează cursuri prin UMC, certificatele obținute în acest sistem sunt recunoscute internațional.
• La examenul de brevetare sunt primiți doar absolvenții UMC și ANMCB. Absolvenții altor facultăți tehnice nu se pot înscrie la examenul de brevetare ca ofițer maritim.

Aflăm cu surprindere, la fel ca majoritatea cadrelor didactice, personalului auxiliar și studenților Universității Maritime din Constanța, că se pregătește absorbția UMC de către Universitatea Politehnică București. Conform declarațiilor neoficiale ale rectorilor celor două Universități, către presă, va rezulta o Universitate Tehnică Națională. Deci, niciun document oficial care să ateste că acest protocol este ratificat conform legii și cartelor universitare.

1. Scurt istoric al Universității Maritime Constanța:

• La 6 Ianuarie 1990, după ce au făcut greva foamei în Piața Victoriei, studenții fostului Institut de Marină Mircea cel Bătrân, Constanța au reușit să înființeze prima universitate din Constanța – actualul UMC. Astfel, Constanța a devenit centru universitar, din visul unor tineri și care au înghețat de frig, care au fost amenințați cu batalionul disciplinar, ca dezertori și care riscau să fie exmatriculați pentru totdeauna din școală.
• Ulterior s-au înființat încă două universități de stat: IMMB (Institutul de Marină Civilă Mircea cel Bătrân) s-a reorganizat în Academia Navală și a fost înființată Universitatea Ovidius, Constanța devenind astfel unul dintre marile centre universitare ale României.

2. Argumente logistice:

• O universitate de marină trebuie să fie conectată la lumea maritimă, la autoritățile și instituțiile de profil naționale și internaționale, la companiile de shipping și crewing. Derulează proiecte specifice, are bază materială specifică.
• Ministerul Transporturilor, prin ANR, aprobă curricula de studii la specialitățile maritime, CERONAV organizează cursuri prin UMC, certificatele obținute în acest sistem sunt recunoscute internațional.
• La examenul de brevetare sunt primiți doar absolvenții UMC și ANMCB. Absolvenții altor facultăți tehnice nu se pot înscrie la examenul de brevetare ca ofițer maritim.

3. Argumente logice:

• O astfel de reorganizare ar trebui să se bazeze pe un proiect care să aibă în spate analiză SWOT, studii de impact, organigrame, etc.. Atât președintele Senatului UMC, Cornel Panait, cât și rectorul Universității Politehnice București, Mihnea Costoiu, întrebați fiind de existența unui proiect al acestei idei, astfel încât comunitatea academică să poată lua o hotărâre avizată pe acest subiect, au recunoscut că nu există un astfel de proiect.
• Totul se vrea făcut pe ”repede înainte”, angajații UMC fiind chemați, prin referendum, să voteze desființarea UMC, fără a exista un proiect al viitoarei construcții academice.
• De ce atâta grabă? Răspunsurile par foarte la îndemână:
  • Mihnea Costoiu nu mai are dreptul la un nou mandat ca rector al UPB, astfel că înființarea unei noi Universități i-ar da posibilitatea de a obține alte mandate.
  • Cornel Panait, președintele Senatului UMC, nu ar mai fi avut voie să dețină funcții de conducere după vârsta de 65 de ani, conform legii, dar totuși a semnat (delegat fiind din partea actualului rector) documente.