Senatorul USR PLUS de Iași, Marius Bodea, demonstrază că agresiunea împotriva lui Mihai Dragolea, Constantin Mocanu și Tiberiu Boșutar nu este, din nefericire, un accident, ea adăugându-se unui șir de acțiuni violente la care au fost supuși toți cei care au încercat să facă lumină în felul în care se defrișează ilegal pădurile României și cum lemnul recoltat ilegal își găsește, apoi, drum spre fabricile de mobilă sau de cherestea.

Într-o declarație politică, Marius Bodea acuză autoritățile din România că, deși au toate pârghiile și cunoștințele pentru a stopa tăierile ilegale de păduri, este evident că nu doresc acest lucru.
 
Marius Bodea: ”Comisia Europeană a avertizat Bucureștiul încă din februarie anul trecut că va declanșa procedura de infringement tocmai pe această temă. Reamintesc ce transmitea Comisia Europeană, în urmă cu un an și jumătate: România trebuie să pună în aplicare în mod corespunzător Regulamentul UE privind lemnul (EUTR), care interzice întreprinderilor din sectorul lemnului să producă și să introducă pe piața UE produse obținute din bușteni recoltați în mod ilegal.”
 
În încheierea declarației sale politice, senatorul USR PLUS de Iași, Marius Bodea deplânge faptul că autoritățile naționale nu au fost în măsură să verifice efectiv operatorii și să aplice sancțiuni corespunzătoare. Mai mult, Comisia Europeană atrăgea atenția asupra inconsecvențelor din legislația naționale, dar și asupra deficiențelor în ceea ce privește accesul publicului la informațiile privind mediul din planurile de gestionare a pădurilor, așa că în august 2020, din moment ce România nu a reparat nimic, Comisia Europeană a lansat procedura de infringement.
”Măsura este salutară pentru pădurile românești, dar nu putem aștepta ca să ne rezolve europenii o problem pe care noi, singuri, ar trebui să vrem să o rezolvăm”.
 
În continuare, textul integral al declarației politice:
 
”România știe ce să facă pentru protejarea pădurilor. Dar nu vrea!
 
Agresiunea împotriva lui Mihai Dragolea, Constantin Mocanu și Tiberiu Boșutar nu este, din nefericire, un accident.
Infracțiunile din domeniul silvic au crescut cu peste 60% față de aceeași perioadă a anului trecut, a anunțat Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR). În primele 8 luni ale acestui an, doar polițiștii au efectuat 27.000 de controale și au fost date peste 5.500 de amenzi, în valoare de 9 milioane de lei.
 
Dar nu e suficient. În august, o altă știre ne-a șocat: un pădurar din Dâmbovița a fost atacat în propria locuință de câteva persoane pe care le-a surprins tăind păduri. Din 2014 până în prezent, 6 pădurari și-au pierdut viața, unii în condiții neelucidate până azi.
Problema este că autoritățile din România au toate pârghiile și cunoștințele pentru a stopa tăierile ilegale de păduri, dar e evident că nu doresc acest lucru. Și nu o spun eu, o spune chiar Comisia Europeană, care a avertizat Bucureștiul încă din februarie anul trecut că va declanșa procedura de infringement tocmai pe această temă.
Reamintesc ce transmitea Comisia Europeană, în urmă cu un an și jumătate: România trebuie să pună în aplicare în mod corespunzător Regulamentul UE privind lemnul (EUTR), care interzice întreprinderilor din sectorul lemnului să producă și să introducă pe piața UE produse obținute din bușteni recoltați în mod ilegal.
 
Comisia avertiza că, în cazul României, autoritățile naționale nu au fost în măsură să verifice efectiv operatorii și să aplice sancțiuni corespunzătoare. De asemenea, atrăgea atenția asupra inconsecvențele din legislația naționale, dar și deficiențe în ceea ce privește accesul publicului la informațiile privind mediul din planurile de gestionare a pădurilor.
 
În august 2020, din moment ce România nu a reparat nimic, Comisia Europeană
a lansat procedura de infringement. O procedură utilă, dar care nu poate avea efecte decât dacă noi, la nivel național, facem ce trebuie.
 
Numai că piedicile vin tocmai de la cel mai înalt nivel. Anul trecut, USR PLUS a inițiat o instituție care ar fi contribuit la diminuarea tăierilor ilegale și la transmiterea, în teren, a mesajului că nu mai există toleranță pentru hoții: DNA-ul pădurilor.
 
Chiar guvernul condus de Ludovic Orban s-a opus, sesizând Curtea Constituțională a României. CCR a respins crearea acestui parchet important pe un motiv hilar.
 
În octombrie anul trecut, Parlamentului European a adoptat rezoluția referitoare la Strategia europeană pentru păduri, cu calea de urmat de țările membre pentru a-și proteja pădurile.

Ce a făcut România cu toate aceste ghidaje? A spus-o deja IGPR: au crescut cu peste 60% infracțiunile din domeniul silvic față de aceeași perioadă a anului trecut!”