Senatorul Cătălin-Daniel Fenechiu, membru titular în Delegația Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE), a participat, în calitate de observator, la Misiunea AP OSCE de monitorizare a alegerilor parlamentare din Ungaria, care au avut loc duminică, 3 aprilie 2022.
Misiunea internațională de monitorizare electorală a reunit 312 observatori din 45 de state. Pe lângă cei 91 de reprezentanți ai AP OSCE, parlamentari și membri ai staff-ului Adunării, au participat la observarea procesului electoral 221 experți din partea Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al OSCE.
Membrii Misiunii internaționale au monitorizat alegerile în Budapesta şi în zonele adiacente, precum şi în oraşele Heves, Batonyterenye, Retsag, Gyongyos, Eger, Bicske, Paks, Tolna, Veszprem, Gyor, Komarom, Eszetergom, Miskolc, Debrecen, Szeged, Pecs, Szombathely.
Senatorul Fenechiu a monitorizat 12 secții de votare din Budapesta și din localitățile Pomáz și Csobánka, situate în vecinătatea capitalei, participând la diferite etape ale procesului de votare, respectiv deschiderea secţiilor, desfăşurarea votării pe parcursul zilei și închiderea secţiilor de vot.
La alegerile parlamentare din 3 aprilie 2022, principalii competitori politici au fost: coaliția FIDESZ-KDNP condusă de premierul Viktor Orbán, aflată la guvernare din 2010, și o coaliție de 6 partide de opoziție (Coaliția democratică/DK, Partidul Socialist Ungar/MSzP, Dialog/ Parbeszed, Partidul Verde/ LMP, Momentum și Jobbik), care l-a avut drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe Péter Márki-Zay.
În aceeași zi cu alegerile parlamentare s-a organizat, la inițiativa FIDESZ, referendumul privind educația sexuală în școli („referendumul privind protecția copiilor”), care a supus votului popular patru întrebări cu impact asupra legislației „anti-LGBT” în Ungaria.
Conform evaluărilor AP OSCE şi ale celorlalţi observatori internaţionali din partea OSCE/ODIHR, alegerile parlamentare au oferit alegătorilor alternative distincte și au fost bine organizate.
Deși procesul electoral a fost competitiv, acesta a fost marcat atât de suprapuneri persistente între mesajele de campanie ale coaliției la guvernare și campaniile de informare ale guvernului, care au estompat distincția dintre partid și stat, precum și de subiectivismul media și opacitatea finanțării campaniei electorale. Cadrul legal pentru referendumul organizat în aceeași zi a fost, în mare parte, inadecvat pentru un proces democratic și nu a oferit șanse egale campaniilor legate de referendum. Alegătorii nu au primit informații obiective și echilibrate cu privire la opțiunile pe care le pot face și la efectul obligatoriu al acestora, ceea ce contravine bunelor practici internaționale consacrate.
Alegerile au decurs pașnic, observatorii internaționali evaluând procesul ca fiind bine organizat, ordonat și fără probleme. Cu toate acestea, secretul votului a fost adesea compromis, în special în secțiile de vot supraaglomerate. Dată fiind subreprezentarea femeilor în campania electorală și în viața politică, în general, partidele politice sunt încurajate să includă mai multe femei la toate nivelurile și să asigure participarea lor la procesele decizionale.