USR condamnă încercările ministrului Educației de a face economii la bugetul central, aruncând cea mai mare parte din povara financiară a burselor către școli.
Noua lege pentru învățământul preuniversitar, pusă în dezbatere publică de către ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, prevede bani pentru orice, mai puțin pentru stimularea educației propriu-zise și pentru bursele elevilor.
Astfel, din cele patru tipuri de burse: de performanță (pentru olimpici), de merit (pentru elevii care învață bine), de studiu (pentru elevii fără posibilități materiale care își dau silința) și sociale (pentru elevii sever deprivați material), rămân la Minister doar bursele pentru olimpici. Pentru bursele de performanță și cele sociale, școlile vor fi lăsate să se descurce singure și să aleagă pe cine exclud, prin criterii pe care le vor decide singure. Aceste tipuri de burse vor fi deci supuse unor condiționări suplimentare, în funcție de numărul cazurilor excepționale, raportate la numărul total de elevi, deci în mod clar discriminatoriu, inechitabil, de la o școală la alta. Nici măcar nu mai primesc bursă toți elevii aflați în situații speciale (de performanță sau de sărăcie).
Ștefan Pălărie: ”Spre deosebire de alocația de minor, care este un drept universal constituțional prevăzut în Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, bursa este un instrument al Ministerului Educației, care ar trebui să fie gestionat la nivel de minister. Prin burse se asigură nu doar premierea performanței, unde oricum e grav să transferi o sumă de bani care să ajungă doar pentru 5 burse într-o clasă de performeri de nivel înalt, dar mai ales accesul la educație prin asigurarea echității și integrării copiilor care vin din familii defavorizate. Or, dacă acordarea unui număr insuficient de burse de performanță e o nedreptate, acordarea unui număr insuficient de burse sociale în școli cu elevi proveniți în cvasitotalitate din comunități dezavantajate reprezintă un dezastru social. Pur și simplu, măsura aceasta va ucide definitiv orice șansă a unor copii de a mai veni la școală. Într-o țară europeană, în 2022, acest lucru este total inacceptabil.”
Practic, ministrul aruncă bursele în responsabilitatea școlilor, interpretând în stilul său toxic principiul, de altfel corect, al descentralizării: școala primește o sumă de bani, în funcție de câți elevi are în total, și împarte după cum consideră acest fond de burse. Dacă este o școală dintr-o zonă defavorizată, cu mulți elevi săraci… ghinion. Primesc doar unii, până când se termină banii alocați. Dacă, în schimb, la o școală de top sunt mulți elevi performanți, nu primesc bursă toți, ci doar unii.
A primi sau a nu primi bursă nu va mai depinde de performanța elevului, de circumstanțele sale individuale și de cele trei criterii ”obiective” promovate de ministrul Sorin Cîmpeanu: norocul de a te naște în orașul potrivit; norocul de a merge la școala potrivită; norocul ca școala să fie un bun administrator al resurselor..