Senatorul USR de Constanța, Remus Negoi, membru în Comisia de Cultură a Senatului, acuză că părți importante din patrimoniul istoric al Bucureștiului se degradează irecuperabil, sub ochii indiferenți ai guvernului PSD-PNL-UDMR.

Într-o declarație politică, Remus Negoi atrage atenția că indiferența autorităților este dublată de interesul din ce în ce mai mare al dezvoltatorilor imobiliari, pentru care arealul din imediata vecinătate a Bucureștiului a devenit o zonă de interes major.
 
Remus Negoi: ”Ministerul Culturii, principala instituție publică din România responsabilă de protejarea moștenirii culturale a țării a neglijat constant nevoia de protecție și de valorificare culturală a sistemului de fortificații al orașului. Exceptând începutul anilor 2010, atunci când a finanțat elaborarea documentației de clasare în Lista monumentelor istorice pentru Fortul 13 - Jilava, nici un alt efort financiar nu a mai fost făcut în acest sens.”
 
În declarația sa politică, senatorul USR de Constanța, Remus Negoi, arată că patrimoniul cultural și istoric ar trebui salvat și valorificat atât din punct de vedere arhitectural, devenind puncte de coagulare social-comunitară, destinații de turism cultural și nu numai. Mai mult, în condițiile unei evaluări complete și corecte, este posibil ca acest sistem de apărare, fie prin arhitectura sa, fie prin evenimentele istorice asociate, să întrunească criteriile UNESCO și ar putea face chiar obiectul unei înscrieri în patrimoniul universal, putând pune astfel Bucureștiul pe lista capitalelor europene în care se află monumente UNESCO (Londra, Paris, Praga, Viena Budapesta, Roma, Atena, Sofia, Berlin, Madrid, Lisabona sau Bruxelles).
Iată, în continuare, textul integral al declarației politice:
 
”Fortificațiile din jurul Bucureștiului – uitate de autorități
 
În vederea protejării capitalei în caz de război, Carol I, primul rege al României, s-a inspirat din modelele Franței, Belgiei sau Austro-Ungariei și a comisionat, la finele secolului al XIX-lea, construcția unui sistem defensiv format din 18 forturi detașate și 18 redute-baterii intermediare de jur-împrejurul Bucureștiului. Acest sistem defensiv cunoscut sub denumirea de „Cetatea București” făcea parte dintr-un sistem mai amplu de linii de apărare ale Regatului României, care cuprindea lucrări previzionate și parțial realizate la București, Cernavodă, Constanța, Galați și pe linia Siretului.

În ceea ce privește „Cetatea București”, cele 18 baterii și 18 forturi au fost ridicate între anii 1882-1903 după planurile lui Henri Alexis Brialmont, general belgian și somitate în domeniul fortificațiilor, însă la scurt timp acestea s-au dovedit ineficiente în fața noilor tehnici militare, fiind dezarmate chiar în perioada de neutralitate a României (1914-1916).

Sistemul de fortificații al capitalei, remarcabilă operă de arhitectură militară, a trecut ulterior dezarmării prin mai multe etape, de la părăsire la refuncționalizare și transformare în penitenciare politice și lagăre. Astăzi, ele reprezintă repere ale istoriei Bucureștiului și județului Ilfov, precum și ale trecutului recent al României, unice la nivelul țării și destul de rare, raportate la evenimentele istorice de care sunt legate în mod direct, la nivel european.

Cu toate acestea, deși valoarea istorică, arhitecturală și, implicit, culturală este vădită, „Cetatea București” nu este protejată decât parțial și numai ca urmare a unor demersuri și eforturi începute abia în 2004 și finalizate într-o mică măsură. Ministerul Culturii, principala instituție publică din România responsabilă de protejarea moștenirii culturale a țării a neglijat constant nevoia de protecție și de valorificare culturală a sistemului de fortificații al orașului. Exceptând începutul anilor 2010, atunci când a finanțat elaborarea documentației de clasare în Lista monumentelor istorice pentru Fortul 13 - Jilava, nici un alt efort financiar nu a mai fost făcut în acest sens, astfel încât astăzi, doar prin efortul unui grup restrâns de specialiști sunt protejate, prin statutul de monument, Fortul 13 - Jilava, Fortul 4 - Tunari, Bateria intermediară 6-7 Afumați și Bateria intermediară 4-5 Tunari, restul obiectivelor care formează „Cetatea București” fiind abandonate de instituția în atribuția căreia stă protejarea lor ca repere identitare ale capitalei României și ale întregii țări.

Protejate prin statutul de monument istoric, forturile și bateriile ar putea beneficia de fonduri naționale sau europene pentru conservare, restaurare și chiar refuncționalizare, contribuind la dezvoltarea unui ansamblu de interes cultural și turistic care ar putea stârni interesul vizitatorilor români și străini și ar genera venituri importante pentru bugetele locale și, implicit, pentru bugetul național. Mai mult, în condițiile unei evaluări complete și corecte, este posibil ca acest sistem de apărare, fie prin arhitectura sa, fie prin evenimentele istorice asociate, să întrunească criteriile UNESCO și ar putea face chiar obiectul unei înscrieri în patrimoniul universal, putând pune astfel Bucureștiul pe lista capitalelor europene în care se află monumente UNESCO (Londra, Paris, Praga, Viena Budapesta, Roma, Atena, Sofia, Berlin, Madrid, Lisabona sau Bruxelles)

Sper, de asemenea, ca interesele imobiliare din jurul Bucureștiului, mai ales din județul Ilfov, să nu afecteze reabilitarea acestor monumente istorice.”