Senatorul USR PLUS de Bacău, Sebastian Cernic, atrage atentia că în urma pandemiei, unul din trei copii s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional.
 
Într-o declarație politică, el face un apel pentru acordarea unei atenții speciale copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă, în străinătate și care au nevoie de consiere și ajutor pentru a putea să se pregătească nu numai professional dar și emotional pentru viața de adult.

Sebastian Cernic: ”În urma pandemiei, unul din trei copii s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional. Mai mult de 50% dintre adolescenți dezvoltă gânduri și idei care le pot pune în pericol viața. Specialiștii spun că cei mai mulți dintre aceștia sunt tineri fără părinți, mai exact tineri și copii ai căror părinți sunt plecați din țară, la muncă. În cazul lor, anxietatea a fost amplificată de restricțiile impuse în pandemie. Lipsiți de atenția și afecțiunea părinților, precum și de privarea de colegi, de profesori, aceștia sunt tot mai confuzi și lipsiți de perspective cu privire la viitorul lor. Medicii atrag atenția că tinerii de astăzi lipsiți de afecțiune sunt viitori adulți inadaptabili, predispuși la dezvoltarea unor probleme psihiatrice, dacă nu sunt tratate la timp.”
 
În finalul declarației sale politice, senatorul USR PLUS de Bacău, Sebastian Cernic avertizează că acești tineri au mult mai multe șanse să abandoneze școala, sunt mai predispuși la boli și sărăcie, sunt împinși chiar în zona de infracționaliatate, viitori adulți care vor reacționa împotriva societății, cu riscul de a încălca legea.

Iată, în continuare, textul integral al declarației politice:

"Despre orfanii cu părinți - cum îi pregătește societatea pentru viitor?
 
Am văzut recent rezultatele unui studiu realizat de Salvați Copiii despre cum au resimțit pandemia tinerii și copii, despre care au fost principalele probleme cu care generația tânără s-a confruntat în această perioadă. Vă spun și vouă concluziile pentru că aș vrea să nu trecem cu vederea realitatea cu care societatea noastră se confruntă acum, pentru că dacă nu luăm atitudine, atunci copiii noștri și generațiile următoare vor trebui să facă față consecințelor generate de aceste probleme.
            Care probleme? Studiul readuce în atenția noastră situația orfanilor cu părinți, cum sunt numiți copiii ai căror părinți lucrează în străinătate și care au rămas în grija rudelor. Sau, mulți dintre ei, putem spune că au rămas ai nimănui. Știm bine că dragostea părinților nu poate fi înlocuită, nici compensată cu nimic altceva. Banii trimiși de părinți acasă pentru întreținerea lor, nu contribuie cu nimic la dezvoltarea lor psihologică și emoțională, sau în devenirea lor ca adulți pregătiți să ia viața în piept. Dimpotrivă. Concluzia studiului Salvați Copiii este necruțător: tinerii lipsiți de afecțiune devin adulți inadaptabili. Nu este vina părinților care au plecat, să le poate pună ceva pe masă. Este vina autorităților care de 30 de ani nu au creat condiții pentru ei să-și poată crește copiii acasă, să aibă un loc de muncă stabil, antreprenorii să investească pe plan local, să beneficieze de legi clare și coerente. Însă haosul nu a gonit doar investitorii, ci și părinții de lângă copiii lor.
În plus, în urma pandemiei, unul din trei copii s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional. Mai mult de 50% dintre adolescenți dezvoltă gânduri și idei care le pot pune în pericol viața. Specialiștii spun că cei mai mulți dintre aceștia sunt tineri fără părinți, mai exact tineri și copii ai căror părinți sunt plecați din țară, la muncă. În cazul lor, anxietatea a fost amplificată de restricțiile impuse în pandemie. Lipsiți de atenția și afecțiunea părinților, precum și de privarea de colegi, de profesori, aceștia sunt tot mai confuzi și lipsiți de perspective cu privire la viitorul lor. Medicii atrag atenția că tinerii de astăzi lipsiți de afecțiune sunt viitori adulți inadaptabili, predispuși la dezvoltarea unor probleme psihiatrice, dacă nu sunt tratate la timp.
Ce este de făcut?
Acolo unde familia nu poate face mai mult, este datoria societății să aibă grijă de oameni. Asta cred. Și știu că școala poate fi nu doar un refugiu, ci și un suport pentru tinerii "abandonați" de părinți.

• Avem suficienți psihologi în școli? – NU!
• Au școlile o evidență a copiilor care nu locuiesc cu părinții? – NU – avem statistici diferite care pot proveni de la aceleași instituții.
• Știm dacă acești copii sunt programați la discuții cu medicii specialiști la inițiativa școlii sau în ce moment și cum ajung ei la psiholog? – NU!

Voi adresa aceste întrebări și altele, autorităților competente. Ele trebuie să explice de ce sunt atât de multe „NU”-uri în dreptul lor.
Ca senator de Bacău, în primul rând voi cere autorităților o evaluare a situației la nivel municipal și județean și voi analiza oportunitatea de a interveni prin lege pentru ca acești copii să beneficieze mai mult de atenția specialiștilor, în școală.
Stimați colegi, dacă nu facem nimic, acești tineri sunt viitori adulți care vor reacționa împotriva societății. Ei au mult mai multe șanse să abandoneze școala, sunt mai predispuși la boli și sărăcie, sunt împinși chiar în zona de infracționaliatate. Un copil fără educație are mai multe șanse să încalce legea și să facă rău. Iar din acea zonă este mult mai greu și mult mai costisitor să îi poți recupera.
Îmi doresc ca peste ani să nu purtăm pe umeri povara ignoranței de acum și să ne implicăm.”