Senatorul USR de București, Ștefan Pălărie, face un apel disperat către autorități pentru a întreprinde mai multe pentru a asigura siguranța copiilor în școli pentru a amenda în bine o lege menită să protejeze persoanele vulnerabile de persoanele condamnate pentru infracțiuni sexuale.
Într-o declarație politică, senatorul Ștefan Pălărie, care este și membru în comisia pentru învățământ din Senat, atrage atenția că Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, prevăzut de Legea 118/2019, nu este eficient în a preveni contactul celor trecuți în registru cu persoanele vulnerabile: copii, bătrâni și persoane cu dizabilități.
Ștefan Pălărie: ”Scopul Registrului era să prevină ca aceste persoane să mai predea copiilor în școli sau să mai stea la capul unor oameni suferinzi – dar nu o face. Nu știm dacă vreunul din acești condamnați se află la catedră undeva, în fața unor copii, dacă îngrijește pacienți sau persoane vulnerabile. Legea de astăzi are o mare lacună și a mers doar până la jumătate, fără a-și urma cu adevărat scopul.”
Senatorul USR Ștefan Pălărie le cere tuturor senatorilor, indiferent de apartenența lor politică, să susțină completarea legii astfel încât Poliția să-i poată identifica pe cei înscriși în Registrul infracțiunilor sexuale și care lucrează în domeniile sensibile să le fie desfăcut imediat contractul de muncă sau să înceteze orice raport de muncă cu acea instituție.
Mesajul declarației politice a senatorului USR de București este simplu: ”Când e vorba de copii, bolnavi sau persoane vulnerabile, trebuie să știm cine are grijă de ei. Ajungem să dăm afară profesori pentru lucruri mult mai mărunte, dar, iată, nu ne-am luat o măsură de precauție absolut elementară.”
În continuare, textul integral al declarației politice:
”Un apel pentru siguranța copiilor în școli și pentru o lege mai bună
Dragi colegi,
Suntem în fața unei situații unde lipsa de acțiune sau, mai bine zis, o lege făcută doar pe jumătate, cu o intenție de altfel bună, riscă să permită o tragedie. Nu sunt cuvinte mari și vă voi arăta asta cu statistici oficiale.
Există în acest moment în Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, prevăzut de Legea 118/2019, 65.298 de persoane conform MAI, iar în fruntea listei de infracțiuni se află:
- infracțiunea de viol – 35.211 persoane.
- infracțiunea de proxenetism – 11.912 persoane.
- infracțiunea de act sexual cu un minor – 7.897 de persoane.
Mai sunt acolo, sus în top, și multe fapte legate, de exemplu, de trafic de minori și pornografie infantilă.
În acest moment, avem un Registru, dar nu facem mare lucru cu el. Este ineficient. Scopul lui era să prevină ca aceste persoane să mai predea copiilor în școli sau să mai stea la capul unor oameni suferinzi – dar nu o face. Nu știm dacă vreunul din acești condamnați se află la catedră undeva, în fața unor copii, dacă îngrijește pacienți sau persoane vulnerabile. Legea de astăzi are o mare lacună și a mers doar până la jumătate, fără a-și urma cu adevărat scopul.
Am avut cazuri prezentate de mass-media unde nimeni nu știa că un astfel de condamnat preda de mulți ani unor copii. Iar asta s-a întâmplat și, din păcate, poate se va mai întâmpla, pentru că legea nu obligă pe nimeni, în acest moment, să facă vreo informare sau să verifice dacă aceste persoane lucrează, poate de mulți ani, în domenii sensibile – doar dacă deschid un contract de muncă nou.
Pentru siguranța celor dragi, este nevoie să ne asumăm ca Parlament o decizie fermă, curajoasă – pentru a-i feri pe cei dragi și mai ales pe copiii noștri de un dezastru. Specialiștii spun că riscul de recidivă pentru aceste infracțiuni este ridicat și, chiar dacă societatea are o obligație să le ofere condamnaților șansa reabilitării, riscul este prea mare pentru a permite ca unii dintre ei să mai lucreze într-o școală, spital sau centru de îngrijire. Este un loc unde trebuie trasă o linie.
Vă chem pe toți, de aceea, să susțineți completarea legii astfel încât Poliția să-i poată identifica pe cei înscriși în Registrul infracțiunilor sexuale și care lucrează în domeniile sensibile anunțate în lege, despre care nu știe nimeni că sunt acolo, iar celor găsiți în această situație de, practic, incompatibilitate, să le fie desfăcut imediat contractul de muncă sau să înceteze orice raport de muncă cu acea instituție.
Mesajul meu este simplu - Când e vorba de copii, bolnavi sau persoane vulnerabile, trebuie să știm cine are grijă de ei. Ajungem să dăm afară profesori pentru lucruri mult mai mărunte, dar, iată, nu ne-am luat o măsură de precauție absolut elementară.”