Senatorul USR de Timiș, Raoul Trifan, condamnă coaliția de guvernământ pentru situația în care este România astăzi: pe hârtie întrunește condițiile pentru aderarea la spațiul Schengen, însă realitatea este alta. În decembrie 2022 Austria refuză aderarea României, poporul fiind din nou privat de beneficiile pe care acest tratat le poate aduce atât pentru cetățeni, cât și pentru societățile comerciale române.
Într-o declarație politică, Senatorul USR Raoul Trifan arată că în ciuda raportului favorabil al Comisiei, România încă nu este acceptată în Schengen, una dintre „bilele negre” fiind gradul ridicat de corupție.
Încă de la vameși, care sunt mai preocupați de buzunarele proprii, până la mari lideri politici. Pentru a putea avea speranțe de eliminare granițelor, trebuie stopată corupția, transparentizate granițele și respectate angajamentele asumate în fața Uniunii Europene.
Raoul Trifan: „Problemele României sunt multe și mereu pare că descoperim și mai multe. Licitații cu dedicație, legi nocive, plagiatori care refuză să-și asume furtul intelectual, nepotisme, corupție și multe altele ne sunt piedici reale în drumul spre țara pe care ne-o dorim cu toții. Românii merită să fie în spațiul Schengen, așa este corect.”
Senatorul USR, Raoul Trifan concluzionează că schimbările necesare reprezintă un mare „risc” pentru sistemul defectuos construit de coaliția toxică, „un regim al specialilor, construit de speciali, pentru speciali”.
Iată, în continuare, textul integral al declarației politice:
„Cum ne mințim singuri în legătură cu spațiul Schengen
1 ianuarie 2007. România îndeplinește criteriile pentru aplicarea Convenției semnate la Schengen. Convenția, în sine, este un simbol al libertății, al democrației și al speranței de mai bine. Pe scurt, aș spune că este un simbol al europenismului. Drumul României, ca stat membru al Uniunii Europene, era abia la început.
8 decembrie 2022. Austria refuză intrarea României în spațiul Schengen. Astfel apar două întrebări. Prima: de ce avem, de fapt, nevoie să facem parte din spațiul Schengen? Simplu. Pentru a beneficia de lipsa frontierelor cu celelalte state membre, o schimbare care ar aduce beneficii însemnate atât cetățenilor Uniunii cât și companiilor care operează în interiorul granițelor Schengen.
Cea de-a doua întrebare: de ce ne-a fost refuzată accederea la spațiul Schengen? Ce am făcut greșit, dacă raportul Comisiei era favorabil? Și de ce unii lideri politici, cei extremiști, populiști, xenofobi, neonaziști, antisemiți, jubilează la decizia consiliului JAI de a respinge aderarea României la Schengen?
Problema trebuie privită din mai multe perspective. Și interne, și externe. Dar poate că cea mai importantă este cea de aici, de la noi de acasă. Pentru că trebuie să fim sinceri cu noi înșine. Corupția este extrem de răspândită în sistem. Plecând de la vameșii care iau șpagă pentru a băga mașini peste rând sau pentru a tăia din greutatea camioanelor care străbat țara, și ajungând până la vârful partidelor politice de clasă veche, care întrețin cu bună știință un sistem clădit pe șpagă și pe mica “înțelegere” de la fereastra taxatorului.
Fenomenul a fost prezentat în anchete jurnalistice ample. Nu e cazul să ne prefacem că nu există. Dar este esențial să spunem “stop” acestor practici pentru a putea spera la intrarea în Schengen într-un timp cât mai scurt. Iar ca să facem acest lucru trebuie, în primul rând, să nu ne mai mințim singuri. Să aducem transparență la granițele României și să ne respectăm, cu adevărat, angajamentele luate în fața Comisiei Europene.
Problemele României sunt multe și mereu pare că descoperim și mai multe. Licitații cu dedicație, legi nocive, plagiatori care refuză să-și asume furtul intelectual, nepotisme, corupție și multe altele ne sunt piedici reale în drumul spre țara pe care ne-o dorim cu toții. Românii merită să fie în spațiul Schengen, așa este corect. Marele lor ghinion este că sunt conduși vremelnic de un PSD pe roșu și un PSD pe galben, ambele preferând situația actuală. Pentru că orice schimbare implică riscuri pentru echilibrul de putere atent construit de Iohannis, Ciucă și Ciolacu. Un regim al specialilor, construit de speciali, pentru speciali.”