Senatorul USR PLUS de Cluj, Cristian Bordei, consideră că Planul Național de Redresare și Reziliență PNRR oferă o ultimă șansă pentru infrastructura rutieră a României.
 
Într-o declarației politică, senatorul Cristian Bordei arată că România se clasează pe locul 119 din 141 de
țări în ceea ce privește calitatea infrastructurii rutiere și se situează pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește numărul de km de autostradă la 100.000 de locuitori, la sfârșitul anului 2020 și doar 910,86 km de rețea de transport rutier de interes național din totalul de 17.091 km fiind la standarde de autostradă. În acest context, argumentează Cristian Bordei, fondurile europene ce vor veni prin PNRR reprezintă o șansă nesperată pentru a aduce drumurile României la standard europene.
 
Cristan Bordei: ”Investițiile propuse pentru finanțare prin PNRR au fost prioritizate în baza unui set de criterii care au în vedere asigurarea accesibilității și conectivității. Acestea sunt corelate cu: Pactul Verde European, Politicile climatice ale Uniunii Europene, Planul Uniunii Europene privind obiectivele climatice pentru 2030 și Strategia Europeană de Mobilitate Durabilă și Inteligentă. PNRR înseamnă sute de kilometri de autostradă construiți, sute de hectare de perdele forestiere de-a lungul autostrăzilor nou construite, și eliminarea a 45% din punctele cu risc major pentru siguranța circulației.”
 
Senatorul USR PLUS de Cluj, Cristian Bordei, acuză că în ciuda acestei situații critice și în ciuda sumelor uriașe pus la dispoziție de UE atât în perioada de pre-aderare cât și după aderare, partidele care au fost la putere au preferat în mod iresponsabil eternele soluții originale lăsând banii europeni necheltuiți și tăind panglici pentru câte 30-40 de km noi de autostradă pe an.
 
Iată, în continuare, textul integral al declarației politice:
 
”Planul Național de Redresare și Reziliență, o ultimă șansă pentru infrastructura rutieră a României
 
 
În declarația mea politică de săptămâna trecută am menționat faptul că Planul Național de Redresare și Reziliență este un adevărat Plan Marshall al anului 2021.
 
Astăzi doresc să argumentez suplimentar de ce PNRR este ultima șansă pentru învechita infrastructură rutieră a României. O să încep prin a reda contextul actual citind o serie de statistici și cifre îngrijorătoare.
 
Potrivit Raportului Forumului Economic din 2019, România se clasează pe locul 119 din 141 de
țări analizate în ceea ce privește calitatea infrastructurii rutiere. Conform EUROSTAT, România se situează pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește numărul de km de autostradă la 100.000 de locuitori, la sfârșitul anului 2020 doar 910,86 km de rețea de transport rutier de interes național din totalul de 17.091 km fiind la standarde de autostradă.
 
România are cea mai mare rată de accidente rutiere în rândul statelor membre. În anul 2018, rata mortalității generate de accidentele rutiere a fost extrem de ridicată, România înregistrând un număr de 96 de decese/1 milion de locuitori față de media Uniunii Europene de 52 de decese/1 milion de locuitori.
 
Potrivit unor studii recente realizate de EuroRAP, drumurile cu o singură bandă pe sensul de mers sunt cele mai periculoase, concluzionând că, în Europa, riscul accidentelor pentru acest tip de drumuri este de patru ori mai mare decât în cazul autostrăzilor. Conform Master Planului General de Transport al României, aproximativ 90% din rețeaua națională este reprezentată de drumuri cu o singură bandă pe sensul de mers. 
 
În prezent, una dintre marile probleme ale sectorului de transport rutier este faptul că accesul regiunilor la rețeaua centrală sau globală de transport este insuficient pentru a permite mobilitatea populației, mărfurilor sau expansiunea mediului de afaceri. În fapt, România are regiuni care sunt practic izolate din punct de vedere al conexiunilor rutiere moderne de mare viteză. Mai mult decât atât, momentan cele trei provincii istorice românești sunt separate de Carpați iar timpul de călătorie între principalele orașe ale României este exagerat de lung.
 
În ciuda acestei situații critice și în ciuda sumelor uriașe pus la dispoziție de UE atât în perioada de pre-aderare cât și după aderare, partidele care au fost la putere au preferat în mod iresponsabil eternele soluții originale lăsând banii europeni necheltuiți și tăind panglici pentru câte 30-40 de km noi de autostradă pe an. Bomba a explodat în momentul discutării noului buget multianual al UE când, odată cu mutarea centrului de greutate către combaterea schimbărilor climatice și conceptul de Pact Verde, nu au mai fost prevăzuți bani pentru infrastructură, cetățenii României urmând să plătească prețul indolenței clasei politice. Paradoxal, pandemia și dorința UE de a stimula redresarea statelor membre în urma efectelor acesteia ne-au adus acest PNRR și balonul de oxigen a unei ultime șanse de a finanța avantajos investițiile în infrastructură. 
 
De aceea, investițiile propuse pentru finanțare prin PNRR au fost prioritizate în baza unui set de criterii care au în vedere asigurarea accesibilității și conectivității. Acestea sunt corelate cu: Pactul Verde European, Politicile climatice ale Uniunii Europene, Planul Uniunii Europene privind obiectivele climatice pentru 2030 și Strategia Europeană de Mobilitate Durabilă și Inteligentă.
 
PNRR înseamnă sute de kilometri de autostradă construiți, sute de hectare de perdele forestiere de-a lungul autostrăzilor nou construite, și eliminarea a 45% din punctele cu risc major pentru siguranța circulației. 
 
Stimați colegi de la PSD și AUR, unde este austeritatea și, mai ales, cine sunt iresponsabilii atunci când se caută nod în papură și se încearcă respingerea acestui plan al ultimei șanse?”