| Proiect | Opinie |
L215/2019
Propunere legislativă pentru modificarea LEGII-CADRU Nr.153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
|
| Număr de înregistrare: |
481
|
| Data de postare a opiniei: |
18.04.2019 17:20:00
|
| De la: |
Stroe Alina
|
|
|
| Textul opiniei: |
Buna ziua. Legea salarizarii 157/2017 a permis incadrarea noastra ca psihologi clinicieni in cod COR 263411 ( cu durata scurta de 3 ani) desi majoritatea dintre noi (angajati in sistemul public de sanatate, ) avem studii universitare de lunga durata absolvite cod COR 263401 - standardul ocupational nefiind definit in prezent in acord cu parcursul academic. Legea salarizarii unitare din 2017 nu a tinut cont, la evaluarea coeficientului de salarizare ,de faptul ca, in spitalele din Romania , psihologii clinicieni au nivele de pregatire diferite. Sunt psihologi cu licenta de 3 , 4 sau 5 ani si cu mastere (specializari) de 2 ani. La evaluarea coeficientului de salarizare in Legea nr. 153/2017, la psihologii clinicieni din spitale s-a tinut cont doar de 3 ani de studiu pentru sistemul Bologna. Deci sunt psihologi cu 3, 4, 5, 6, 7,ani de pregatire universitara si postuniversitara si sunt platiti la fel desi au nivele de pregatire diferita. Va rugam sa corectati aceste erori cu coeficientii de salarizare corespunzatori. Multumim. Psiholog clinician principal Stroe Alina CSM Adulti Constanta Psiholog clinician specialist Darie Fanica CSM Adulti Constanta
|
|
|
|
|
L215/2019
Propunere legislativă pentru modificarea LEGII-CADRU Nr.153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
|
| Număr de înregistrare: |
480
|
| Data de postare a opiniei: |
18.04.2019 13:16:00
|
| De la: |
Ionescu Livia
|
|
|
| Textul opiniei: |
Apreciez foarte mult aceasta initiativa legislativa de completare si modificare a acestei Legi -cadru nr. 153 din 28 iunie 2017, dar va rog sa aveti în vedere la art. 16, la definirea personalului didactic nu doar de art. 88 alineatul (2), care face referire doar la învatamântul preuniversitar, ci si de art. 291 aliniatul (2) care se refera la învatamântul universitar. Personalul didactic din învatamântul preuniversitar cât si din învatamântul universitar este format din personal didactic de predare si personal didactic auxiliar. Prin omiterea personalului didactic auxiliar din învatamântul universitar s-ar face o mare nedreptate si implicit o mare discriminare !!!
|
|
|
|
|
L215/2019
Propunere legislativă pentru modificarea LEGII-CADRU Nr.153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
|
| Număr de înregistrare: |
477
|
| Data de postare a opiniei: |
18.04.2019 12:31:00
|
| De la: |
NEDELCU IULIANA PETRUTA
|
|
|
| Textul opiniei: |
La momentul respectiv, legea salarizarii 157/2017 a permis încadrarea psihologului în anii în care facultatea de psihologie însemna 3 ani. Psihologul cu 3 ani de facultate are Codul COR 263411. In conditiile in care majoritatea psihologilor clinicieni din spitale au studii de lunga durata absolvite (4,5 ani plus master in specialitatea clinica 1,5-2ani)- cod COR 263401 Standardul ocupa?ional nu respecta parcursul academic al psihologilor clinicieni din spitale.
|
|
|
|
|
L215/2019
Propunere legislativă pentru modificarea LEGII-CADRU Nr.153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
|
| Număr de înregistrare: |
476
|
| Data de postare a opiniei: |
18.04.2019 12:26:00
|
| De la: |
Madalina Tifigiu
|
|
|
| Textul opiniei: |
Buna ziua. Legea salarizarii 157/2017 a permis incadrarea noastra ca psihologi clinicieni in cod COR 263411 ( cu durata scurta de 3 ani) desi majoritatea dintre noi (angajati in sistemul public de sanatate, sectii cu paturi) avem studii universitare de lunga durata absolvite cod COR 263401 ( in cazul meu-facultate 4 ani+1,5 ani master)- standardul ocupational nefiind definit in prezent in acord cu parcursul academic.
|
|
|
|
|
L215/2019
Propunere legislativă pentru modificarea LEGII-CADRU Nr.153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
|
| Număr de înregistrare: |
410
|
| Data de postare a opiniei: |
11.04.2019 21:42:00
|
| De la: |
Trocin Nicolae
|
|
|
| Textul opiniei: |
Legea salarizarii unitare din 2017 nu a tinut cont, la evaluarea coeficientului de salarizare ,de faptul ca, in spitalele din Romania , psihologii clinicieni au nivele de pregatire diferite. Sunt psihologi cu licenta de 3 , 4 sau 5 ani si cu mastere (specializari) de 2 ani. Din 1990 pana in 2008, timp de 18 ani ,durata de studiu pentru oblinerea licentei in psihologie era de 5 sau 4 ani. La care se adauga un master de 2 ani in domeniu. Deci intre 1990 si 2008 psihologii aveau intre 4, 5, 6 sau 7 ani de pregatire universitara si postuniversitara. Dupa adoptarea sistemului Bologna dupa 2008 pentru obtinerea licentei a fost nevoie de 3 ani la care se adauga 2 ani de master in domeniu( 3 sau 5 ani de pregatire universitara si postuniversitara). La evaluarea coeficientului de salarizare in Legea nr. 153/2017, la psihologii clinicieni din spitale s-a tinut cont doar de 3 ani de studiu pentru sistemul Bologna. Deci sunt psihologi cu 3, 4, 5, 6, 7,ani de pregatire universitara si postuniversitara si sunt platiti la fel desi au nivele de pregatire diferita. Va rugam sa corectati aceste erori cu coeficientii de salarizare din documentul atasat. Multumim. Cu respect psiholog clinician principal Trocin Nicolae.
|
|
|
|
|
L215/2019
Propunere legislativă pentru modificarea LEGII-CADRU Nr.153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
|
| Număr de înregistrare: |
403
|
| Data de postare a opiniei: |
11.04.2019 11:55:00
|
| De la: |
Calin Maria
|
|
|
| Textul opiniei: |
Catre,
Ministerul Muncii ?i Justi?iei Sociale
În aten?ia domnului ministru Marius Constantin Budai
Având în vedere necesitatea clarificarii pozi?ionarii psihologului clinician vis-à-vis de categoria personalului din care face parte la momentul acesta ?i anume-personal de specialitate din compartimentele paraclinice medico-sanitare; ?inând cont ca, interac?iunea psihologului clinician este una direct cu pacientul la fel ca a medicului ?i asistentului medical: În vederea realizarii unei repara?ii a drepturilor salariale, în sensul încadrarii psihologului clinician în categoria- personal de specialitate din compartimentele paraclinice medico-sanitare nediscriminatoriu;
Grupul profesional alcatuit din psihologi clinici care lucreaza in toate spitalele din România, precum ?i in toate institu?iile de asisten?a sociala ?i protec?ia copilului din aceasta ?ara, semnatari ai acestui memoriu, revenim cu o noua încercare de a atrage aten?ia privind discriminarea profesionala la care suntem supu?i prin adoptarea Legii 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice Prin Constitu?ia României ni se garanteaza dreptul la munca, la munca egala femeile au salariu egal cu barba?ii, sunt interzise de lege incitarea la discriminare ?i nimeni nu este mai presus de lege. De?i la baza Legii 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, au stat principiile constitu?ionale: Art. 6. - Principii Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la baza urmatoarele principii: a) principiul legalitatii, în sensul ca drepturile de natura salariala se stabilesc prin norme juridice de forta legii, cu exceptia hotarârilor prevazute la art. 11 alin. (1), conform principiilor enuntate de art. 120 din Constitutia României, republicata, dar cu încadrare între limitele minime ?i maxime prevazute prin prezenta lege; b) principiul nediscriminarii, în sensul eliminarii oricaror forme de discriminare ?i instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care presteaza aceeasi activitate ?i are aceeasi vechime în munca ?i în functie; c) principiul egalitatii, prin asigurarea de salarii de baza egale pentru munca cu valoare egala; d) principiul importantei sociale a muncii, în sensul ca salarizarea personalului din sectorul bugetar se realizeaza în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activita?ii ?i nivelul studiilor; e) principiul stimularii personalului din sectorul bugetar, în contextul recunoasterii ?i recompensarii performantelor profesionale obtinute, pe baza criteriilor stabilite potrivit legii ?i regulamentelor proprii; f) principiul ierarhizarii, pe verticala, cât ?i pe orizontala, în cadrul aceluiasi domeniu, în functie de complexitatea ?i importanta activita?ii desfasurate; g) principiul transparentei mecanismului de stabilire a drepturilor salariale, în sensul asigurarii predictibilitatii salariale pentru personalul din sectorul bugetar; h) principiul sustenabilitatii financiare, în sensul stabilirii nivelului de salarizare pentru personalul bugetar, astfel încât sa se asigure respectarea plafoanelor cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, stabilite în conditiile legii; i) principiul publicitatii în sensul transparentei veniturilor de natura salariala, precum ?i a altor drepturi în bani si/sau în natura pentru toate functiile din sectorul bugetar.
În realitate, în ce ne prive?te pe noi psihologii, aceasta norma legislativa încalca cel pu?in 5 principii ce au stat la baza adoptarii ei ?i astfel suntem discrimina?i în raport cu celelalte profesii din domeniul sanitar. Pâna la adoptarea acestei legi, potrivit Legii nr.284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice anexa III, FAMILIA OCUPATIONALA DE FUNCTII BUGETARE "SANATATE" , CAPITOLUL I Unita?i sanitare, de asisten?a sociala ?i de asisten?a medico-sociala , puct. 2. Salarii de baza pentru personalul de specialitate medico-sanitar ?i auxiliar sanitar din unita?i sanitare ?i unita?i de asisten?a medico-sociala, lit.b, coeficientul de salarizare era: **tabelul se poate vizualiza corect in fisierul atasat**
Nr. crt Functie Nivel studii Unitati clinice Anatomie patologica ?i medicina legala Servicii de ambulanta, compartimente de primire urgente: UPU-SMURD, UPU, CPU Unitati sanitare, cu exceptia celor cuprinse în unitati clinice, ?i unitati de asistenta medico-sociala Clasa Coeficient ierarhizare Clasa Coeficient ierarhizare Clasa Coeficient ierarhizare Clasa Coeficient ierarhizare 55. Psiholog principal S 56 3,89 52 3,52 56. Psiholog specialist S 51 3,44 47 3,11 57. Psiholog practicant S 44 2,89 44 2,89 58. Psiholog stagiar S 27 1,90 27 1,90
Legea nr.153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, aduce o mare nedreptate modificând ace?ti coeficien?i anexa II FAMILIA OCUPATIONALA DE FUNCTII BUGETARE "SANATATE ?i ASISTENTA SOCIALA",CAPITOLUL I Unitati sanitare, de asistenta sociala ?i de asisten?a medico-sociala lit.b1-4astfel :* *tabelul se poate vizualiza corect in fisierul atasat**
Func?ie Nivel studii Unita?i clinice Anatomie patologica ?i medicina legala Servicii de ambulanta, compartimente de primire urgente: UPU-SMURD, UPU, CPU Unitati sanitare, cu exceptia celor cuprinse în unitati clinice, ?i unitati de asistenta medico-sociala Lit.b1 poz. Coeficient ierarhizare Lit.b2 poz Coeficient ierarhizare Lit.b3 poz Coeficient ierarhizare Lit.b4 poz Coeficient ierarhizare Psiholog principal S 11. 1,96 5. 2.55 7. 2.09 11. 1,87 Psiholog specialist S 12. 1,76 6. 2.28 8. 1.87 12. 1,67 Psiholog practicant S 13. 1,65 7. 2.15 9. 1.76 13. 1,60 Psiholog stagiar S 14. 1,58 8 2.05 10. 1.69 14. 1,59
Atribu?iile noastre profesionale sunt acelea?i în anul 2018 ca cele din anul 2010. Avem acelea?i studii ca în anul 2010, îndeplinim acelea?i sarcini ?i avem acelea?i responsabilita?i profesionale, desfa?uram activita?ile la acela?i nivel de calitate, fi?a postului este identica ?i avem responsabilita?i similare cu cele ale medicilor pe sec?iile pe care activam îndeplinind condi?iile art.38 alin 3 lit a din Legea 153/2017. Finalitatea actului psihologic o reprezinta: a) Îmbunata?irea starii de sanatate a pacientului, b) ameliorarea simptomatologiei pentru care acesta a fost internat, c) precizarea diagnosticului in cazul unui pacient psihiatric sau cu dizabilita?i, d) Îmbunata?irea calita?ii vie?ii ?i acceptarea diagnosticului pentru pacien?i ?i apar?inatorii celor afla?i în sec?iile de ATI, chirurgie, oncologie, îngrijiri paliative, dializa etc. Toate aceste atribu?ii coincid cu ale medicului curant, doar instrumentul de lucru difera. Prin Ordinul M.S. nr. 527/1999 pentru stabilirea activita?ilor conexe serviciilor medicale, se stabilesc ca activita?i conexe serviciilor medicale furnizate, potrivit art. 14 alin. (1) lit. a) din Ordonan?a Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea ?i func?ionarea cabinetelor medicale, modificata ?i completata prin Ordonan?a de urgen?a a Guvernului nr. 116/1999, de unita?ile medico-sanitare cu personalitate juridica care se înfiin?eaza conform prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societa?ile comerciale, republicata, cu modificarile ulterioare, activita?ile care au legatura cu serviciile medicale furnizate ?i servesc realizarii acestora. La art.2 pct 3 chimie medical lit.e; c) activita?i de fizica medicala; d) activita?i de fiziokinetoterapie; e) activita?i de psihologie medicala; Hotarârea nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii ?i a Contractului-cadru care reglementeaza condi?iile acordarii asisten?ei medicale, a medicamentelor ?i a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anii 2018-2019, ?i toate cele anterioare acestui act normativ care au avut ca obiect aceia?i reglementate, prevede: Furnizorii de servicii medicale care au angajate persoane autorizate de Ministerul Sanata?ii, altele decât medici, sa exercite profesii prevazute în Nomenclatorul de func?ii al Ministerului Sanata?ii, care presteaza servicii de sanatate conexe actului medical sau care sunt în rela?ie contractuala cu furnizori de servicii de sanatate conexe actului medical, pot raporta serviciile conexe efectuate de ace?tia prin medicii de specialitate care au solicitat prin scrisoare medicala serviciile respective. Serviciile publice de sanatate conexe actului medical, furnizate în cabinetele de libera practica organizate conform Ordonan?ei de urgen?a a Guvernului nr. 83/2000 privind organizarea ?i func?ionarea cabinetelor de libera practica pentru servicii publice conexe actului medical, aprobata cu modificari prin Legea nr. 598/2001, si, dupa caz, organizate conform Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, înfiin?area, organizarea ?i func?ionarea Colegiului Psihologilor din România, cu modificarile ulterioare, se contracteaza de titularii acestor cabinete cu furnizorii de servicii medicale ambulatorii de specialitate. Contractul de furnizare de servicii medicale dintre furnizorii de servicii medicale de specialitate, potrivit art.23 include la lit. k ?i l actele doveditoare privind rela?ia contractuala dintre furnizorul de servicii medicale clinice ?i furnizorul de servicii de sanatate conexe actului medical psiholog. În normele de aplicare a acestui act normative avem:1.8. Serviciile de sanatate conexe actului medical sunt furnizate de psihologi în specialitatea psihologie clinica, consiliere psihologica, psihoterapie ?i psihopedagogie speciala - logopezi ?i kinetoterapeuti/profesori de cultura fizica medicala/fiziokinetoterapeuti ?i pot face obiectul contractelor încheiate de casele de asigurari de sanatate cu medicii care acorda servicii de îngrijiri paliative în ambulatoriu, precum ?i cu medicii de specialitate, cu urmatoarele specialita?i clinice: a) neurologie ?i neurologie pediatrica; b) otorinolaringologie; c) psihiatrie ?i psihiatrie pediatrica; d) reumatologie; e) ortopedie ?i traumatologie ?i ortopedie pediatrica; f) oncologie medicala; g) diabet zaharat, nutri?ie ?i boli metabolice; h) hematologie; i) nefrologie ?i nefrologie pediatrica j) oncologie ?i hematologie pediatrica. 1.8.1. Lista serviciilor de sanatate conexe actului medical: *tabelul se poate vizualiza corect in fisierul atasat* Servicii de sanatate conexe actului medical: Tarif pe serviciu medical - puncte a) Neurologie ?i neurologie pediatrica: a1) serviciile furnizate de psiholog în specialitatea psihologie clinica, consiliere psihologica ?i psihoterapie: a1.1) evaluare psihologica clinica ?i psihodiagnostic; 30 puncte/sedinta a1.2) consiliere psihologica clinica pentru copii/adulti; 30 puncte/sedinta a1.3) psihoterapie pentru copii/adult; 30 puncte/sedinta a2) serviciile furnizate de psiholog în specialitatea psihopedagogie speciala - logoped: - consiliere/interventie de psihopedagogie speciala - logoped; 15 puncte/sedinta
Pentru stabilirea unui diagnostic nosologic (încadrarea pacientului într-una sau mai multe categorii diagnostice), având în vedere simultan posibilele tulburari clinice, tulburari de personalitate ?i/sau retardul mental, condi?iile medicale generale, precum si stresorii psiho-sociali, se face o evaluare pe cinci axe, fiecare axa referindu-se la un domeniu diferit de informa?ii care pot ajuta clinicianul In elaborarea planului de tratament. Astfel: 1) Pe axa I - se trece diagnosticul principal (tulburari psihice ) la care psihologul are rol esen?ial în eviden?ierea simptomatologiei actuale pentru care se prezinta la medic. 2) Pe axa II - se înregistreaza tulburarile de personalitate, retardul mental, trasaturile de personalitate dezadaptative, mecanismele de coping dezadaptative; 3) Pe axa IV - se trec stresori negativi si pozitivi, daca se apreciaza ca ace?tia constituie sau conduc la o problema; 4) Pe axa V - indicele global de evaluare al func?ionarii ?i acesta este util pentru planificarea farmacoterapiei ?i/sau psihoterapiei/consilierii psihologice, pentru evaluarea efectelor acestora ca ?i pentru anticiparea rezultatelor. Toate aceste ultime trei axe revin exclusiv în sarcina psihologului clinician, deciziile ca si concluziile apar?inându-i in totalitate si în raport cu care este unicul responsabil. ?i în îngrijirile paliative la domiciliu, legiuitorul prevede în art. 134.din HG 140/2018 alin 2 prevede:– (2) O zi de îngrijire poate cuprinde servicii medicale, îngrijire, psihologica, kinetoterapie conform nevoilor pacientului ?i poate fi efectuata de catre medicii cu competen?a/atestat în îngrijiri paliative ?i de catre alt personal specializat/calificat în îngrijiri paliative care î?i desfa?oara activitatea într-o forma legala la furnizor.
Astfel, urmeaza sa ave?i în vedere ca, actul medical nu poate fi îndeplinit fara psihologi clinici care au studii superioare de 3-5 ani (in func?ie de anul în care au terminat facultatea), la care se adauga 1-2 ani de master, perioada legala de supervizare conform normelor legislative in vigoare, multiple formari cu durata variabila de pâna la câ?iva ani ?i cursuri obligatorii anuale precum ?i participari la simpozioane, conferin?e, traininguri etc, iar mul?i dintre noi au studii doctorale, pe care le sus?inem prin contribu?ie individuala ca, legiuitorul are în vedere activitatea desfa?urata de noi, ca fiind în strânsa corela?ie cu activitatea medicala privind sanatatea umana, astfel încât, în opinia noastra nu se poate face o discriminare atât de mare între medici ?i psihologi. Având în vedere cele relatate mai sus ?i ca, psihologul trebuie sa se formeze continuu ?i sa î?i revizuiasca mereu metodele ?i tehnicile potrivit noilor exigen?e psihomorale, multiculturale ?i tehnice, astfel încât sa poata sa î?i modifice ?i sa î?i adapteze instrumentele de evaluare ?i interven?ie, solicitam pe aceasta cale redarea demnita?ii profesiei noastre, tratarea cu decen?a ?i respect prin pozi?ionarea în grila salarizarii din domeniul sanitar ?inând cont de studiile, atribu?iile si responsabilita?ile decizionale pe care noi, ca ?i grup profesional, le îndeplinim în raporturile contractuale de activitate. Ne oferim disponibilitatea de a va prezenta ?i direct, în cadrul unei întâlniri fata în fata, mult mai mult argumente pe care le prezentam ?i sus?inem in sprijinul nostru, daca domniile voastre vor opina afirmativ. Avem încredere ca, în raport cu uria?a responsabilitate pe care, din pozi?iile pe care domniile voastre le ocupa?i, ve?i da curs ?i ve?i sus?ine demersul nostru cu privire la pozi?ionarea demna a profesiei de psiholog clinician a?a cum a fost ?i pâna acum. Anexam la prezentul: - doua analize comparative cu efectele legilor salarizarii anterioare ?i prezente în raport de unele categorii profesionale din sistemul medical urmând a constata ca drepturile noastre au fost înjumata?ite; - anexa 1 cu semnaturile.
Va mul?umim ?i va asiguram de tot respectul nostru.
|
|
|
|
|
L215/2019
Propunere legislativă pentru modificarea LEGII-CADRU Nr.153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
|
| Număr de înregistrare: |
386
|
| Data de postare a opiniei: |
10.04.2019 13:16:00
|
| De la: |
CORNEL BORCAN
|
|
|
| Textul opiniei: |
(1) Personalul militar, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare trecut în rezerva cu drept de pensie de serviciu în peroiada 10.01.2010 – 31.06.2017, care în aceasta perioada nu a beneficiat de drepturile prevazute în prezentul articol, pentru activitatea depusa, în functie de vechimea efectiva ca militar, politist, functionar public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare si personal civil în institutiile publice de aparare, ordine publica si siguranta nationala, beneficiaza de un ajutor stabilit în raport cu solda functiei de baza, respectiv salariul functiei de baza echivalat la data stabilirii drepturilor, astfel: Vechime efectiva: – pâna la 5 ani - un ajutor egal cu 3 solde ale functiei de baza/salarii ale functiei de baza; – între 5-10 ani - un ajutor egal cu 6 solde ale functiei de baza/salarii ale functiei de baza; – între 10-15 ani - un ajutor egal cu 8 solde ale functiei de baza/salarii ale functiei de baza; – între 15-20 ani - un ajutor egal cu 10 solde ale functiei de baza/salarii ale functiei de baza; – între 20-25 ani - un ajutor egal cu 12 solde ale functiei de baza/salarii ale functiei de baza;– între 25-30 ani - un ajutor egal cu 15 solde ale functiei de baza/salarii ale functiei de baza; – peste 30 ani - un ajutor egal cu 20 solde ale functiei de baza/salarii ale functiei de baza. (2) Personalul militar, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, trecuti în rezerva sau direct în retragere, respectiv ale caror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârsta de pensionare prevazute de lege, mai beneficiaza, pentru fiecare an întreg ramas pâna la limita de vârsta de pensionare sau, în situatia în care pot desfasura activitate peste aceasta limita, pâna la limitele de vârsta în grad la care pot fi mentinute în activitate categoriile respective de personal, de un ajutor egal cu doua solde ale functiei de baza, respectiv cu doua salarii ale functiei de baza. (3) Prevederile alin. (2) nu se aplica personalului militar, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare care beneficiaza de plati compensatorii. (4) În caz de deces al beneficiarului înainte de data platii ajutorului, acesta se acorda sotiei sau sotului supravietuitor ori copiilor, iar în lipsa acestora, parintilor, prin aplicarea în mod corespunzator a prevederilor alin. (1) si (2). (5) Plata sumelor prevazute la alin. 1-4, se va realiza e?alonat pe durata a patru ani, astfel: a) în primul an se plate?te 25% din valoare; b) în al doilea an se plate?te 25% din valoare; c) în al treilea an se plate?te 25% din valoare; d) în al patrulea an se plate?te 25% din valoare;
|
|
|
|
|
L215/2019
Propunere legislativă pentru modificarea LEGII-CADRU Nr.153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
|
| Număr de înregistrare: |
352
|
| Data de postare a opiniei: |
08.04.2019 10:56:00
|
| De la: |
Luminita Purice
|
|
|
| Textul opiniei: |
Buna ziua. Suntem in grup de psihologi angajati in unitati clinice, spitale judetene, clinice sau de urgenta din Romania care propunem: Anexa II, familia ocupationala de functii bugetare sanatate si asistenta sociala,capitolul 1, unitati sanitare si de asistenta medico-sanitara ,pct b, salariile de baza pentru personalul de specialitate din compartimentele paraclinice medico-sanitare, propunem: 1. inlocuirea sintagmei de psiholog cu cea de PSIHOLOG CLINICIAN, cu cod COR 263401,pentru psihologii cu studii superioare de lunga durata, anterior sistemului de invatamant Bolognia, specializare psihologica recunoscuta si acreditala de care Colegiu Psihologilor din Romania, si in conformitate cu legea 213/2004, legea psihologului. 2. Corectare diferentelor salariale , in privinta salariului net, intre psihologii clinicieni din cadrul aceleasi unitati clinice, prin acordarea unui spor unic pentru psihologul clinician din unitate clinica, in cuantum minim egal cu sporul acordat psihologului clinician din uniatile monospecialitate ex psihiatrie, in cuantum de 50%. In momentul de fata exista situatii in care un psiholog clinician debutant sau specialiat, datorita faprului ca primeste sporul de conditii deosebite al sectiei in care este incadrat ajunge la un salariu net mai mare decat al unui psiholog clinician incadrat in spital sau un ambulator, cu un spor mult mai mic. Sporul este acordatpentru conditiile de munca din sectia respectiva si nu pentru munca psihologului insa psihologii clinicieni fac aceeasi munca si au aceleasi competente indiferent de sectia in care lucreaza, In plus. un psiholog incadrat pe o sectie din spital lucreaza strict in sectia respectiva pe cand un psiholog din ambulator efectueaza evaluari si consiliere psihologica atat pentru pacientii din ambulator cat si pentru pacientii internati in speital pe diverse sectii ale spitalului ca si consult interclinic la recomandarea medicului specialist curant. Avand in vedere principiile sistemului de salarizare, mai exact principiul nediscriminarii si principiul egalitatii, propunem acordarea unui spor unic pentru psihologii clinicieni care nu se raporteaza la sporul unei sectii. 3. Acordarea sporului de incordare psihica de 15% pentru toti psihologii. Psiholog clinician principal Luminita Purice, Spitalul Judetean de Urgenta Braila
|
|
|
|
|
L215/2019
Propunere legislativă pentru modificarea LEGII-CADRU Nr.153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
|
| Număr de înregistrare: |
348
|
| Data de postare a opiniei: |
08.04.2019 09:38:00
|
| De la: |
Luminita Purice
|
|
|
| Textul opiniei: |
Anexa II, familia ocupationala de functii bugetare sanatate si asistenta sociala,capitolul 1, unitati sanitare si de asistenta medico-sanitara ,pct b, salariile de baza pentru personalul de specialitate din compartimentele paraclinice medico-sanitare, propunem: 1. inlocuirea sintagmei de psiholog cu cea de PSIHOLOG CLINICIAN, cu cod COR 263401, cu studii superioare de lunga durata, anterior sistemului de invatamant Bolognia, specializare psihologica recunoscuta si acreditala de care Colegiu Psihologilor din Romania, si in conformitate cu legea 213/2004, legea psihologului. 2. Corectare diferentelor salariale , in privinta salariului net, intre psihologii clinicieni din cadrul aceleasi unitati clinice, prin acordarea unui spor unic pentru psihologul clinician din unitate clinica, in cuantum minim egal cu sporul acordat psihologului clinician din uniatile monospecialitate ex psihiatrie, in cuantum de 50%. In momentul de fata exista situatii in care un psiholog clinician debutant sau specialiat, datorita faprului ca primeste sporul de conditii deosebite al sectiei in care este incadrat ajunge la un salariu net mai mare decat al unui psiholog clinician incadrat in spital sau un ambulator, cu un spor mult mai mic. Sporul este acordatpentru conditiile de munca din sectia respectiva si nu pentru munca psihologului insa psihologii clinicieni fac aceeasi munca si au aceleasi competente indiferent de sectia in care lucreaza, In plus. un psiholog incadrat pe o sectie din spital lucreaza strict in sectia respectiva pe cand un psiholog din ambulator efectueaza evaluari si consiliere psihologica atat pentru pacientii din ambulator cat si pentru pacientii internati in speital pe diverse sectii ale spitalului ca si consult interclinic la recomandarea medicului specialist curant. Avand in vedere principiile sistemului de salarizare, mai exact principiul nediscriminarii si principiul egalitatii, propunem acordarea unui spor unic pentru psihologii clinicieni care nu se raporteaza la sporul unei sectii.
Psiholog clinician principal Luminita Purice, Spitalul Judetean de Urgenta Braila
|
|
|
|
|