Site-ul Senatului României folosește cookie. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosiri cookie-urilor conform OUG 13/24.04.2012 și REGULAMENTUL (UE) 2016/679. OK

Comunicat de presă

Senatorul Vlad Alexandrescu, scrisoare către Papa Francisc

Senatorul USR Vlad Alexandrescu i-a transmis, pe 13 februarie, o scrisoare Papei Francisc în care îi prezintă cazul discriminatoriu de la Ditrău, exprimându-și încrederea că Sanctitatea Sa va condamna xenofobia din țara noastră în viitoarele sale mesaje.
„Pentru ca atmosfera încărcată de ură de la Ditrău să nu degenereze mai mult și mai departe, dat fiind că Inspecția Muncii, Avocatul Poporului și Primarul din localitate au intervenit oportun, cred că și un cuvânt al Papei Francisc ar fi binevenit. L-am cerut.”, transmite senatorul Vlad Alexandrescu.
Redăm integral scrisoarea:
Sanctitatea Voastră,
Sub îndrumarea preotului catolic Bíró Király, desfășurarea evenimentelor din satul Ditrău, în județul Harghita din România, au arătat în chip limpede că ura și xenofobia au fost surse a mai multor acțiuni care ar fi putut și pot în continuare degenera oricând în acte de violență.   
Asistăm cu strângere de inimă în societatea noastră, la un spectacol abominabil: vânătoare de oameni doar pentru culoarea pielii mai închisă și pentru că au o cultură diferită de cea a locuitorilor din zonă. În lipsa unor argumente veritabile, preotul catolic din Ditrău recurge la tot ce este mai condamnabil în societatea noastră, la ura rasială și la protecționismul toxic, generând astfel mișcări ce nu pot încăpea, cred, în Biserica Catolică, deloc vrednice de învățăturile lui Iisus.
Aproximativ 300 de localnici din comuna Ditrău, în frunte cu preotul catolic Bírók Károly, s-au strâns miercuri, 29 ianuarie 2020, în curtea bisericii din localitate şi apoi au mers la Primărie. Ei erau nemulţumiţi că o fabrică de pâine din sat a angajat doi muncitori din Sri Lanka, susţinând că se tem ca la ei în comună „să nu vină un val de migranţi” care să le impună cultura lor şi să le pună în pericol siguranţa. Unul din efectele adunării localnicilor a fost că s-a strigat în comunitate “fără pâine făcută de mâini negre”. Piumal şi Amahinda au 22, respectiv 49 ani, sunt brutari şi au fost angajaţi cu forme legale, prin intermediul unei firme de recrutare, la cea mai mare fabrică de pâine din regiunea Gheorgheni. Unul dintrei ei este catolic, celălalt budist şi ei au venit în România să îşi ajute familiile, în condiţiile în care salariile din ţara lor sunt foarte mici. Preotul nu numai că a participat la această acțiune, ci a avut un rol important în a stigmatiza și de a ține discursuri împotriva celor doi muncitori, în fața celor 300 de localnici. Nici după dezavuarea Arhiepiscopiei Catolice de Alba Iulia, preotul nu s-a oprit, ci a declarat că acțiunile pe care le face, le face „pe persoană fizică”, inițiind și semnând o petiție împotriva celor doi muncitori, împreună cu alți 1800 de localnici, în care a cerut patronilor brutăriei să nu angajeze forță de muncă străină și să prezinte actele privind calificarea profesională dar și documentele medicale ale celor doi brutari. Un om care este primit de localnici drept trimisul lui Dumnezeu pentru a predica iubirea lui Iisus, propagă astfel ura.
A te împotrivi unui bine falsificat, cum este cel proferat de către falșii profeți, cere o fină deosebire a duhurilor. Mă adresez Sanctității Voastre și tuturor celor îmbunătățiți de grija pentru aproape și frica de Dumnezeu, rugându-vă să nu șovăiți a da în vileag xenofobia drept ceea ce este: o încercare de a lipsi de obligativitate porunca iubirii de aproape ce traduce în fapt zelul iubirii de Dumnezeu.
În acest sens, îmi îngădui să vă semnalez o raționalizare (un logismos) ce, înșelând vigilența discernământului și slăbănogind curajul, îl privează pe aproape de slujirea pe care Mântuitorul ne amintește că i-o datorăm. Este vorba despre păstrarea neutralității. Inoportun practicată, neutralitatea permite continuarea nestingherită a xenofobiei și potențiala ei dezvoltare, perpetuând o ordine a complicității și măsluirea suferinței aproapelui.
Așa cum Mântuitorul dorește să bea din „vinul cel nou” al Împărăției în prezența celor pentru a căror salvare a venit, iar credincioșilor li se judecă dragostea de Hristos după măsura în care l-au primit pe acesta drept aproapele însetat, flămând sau înrobit, tot astfel ne considerăm chemați a ne împotrivi xenofobiei prin care cei vulnerabili devin nu numai neputincioși în a-și mai cere singuri dreptatea dar și cu neputință de apărat de către cei ce încă o mai pot cere pentru ei.  În actualele împrejurări, falsificarea amenință spiritul de dreptate al unei întregi comunități.
Mântuitorul a găsit potrivit să fericească pe aproapele Său, aflat în umilință, drept cel căruia îi este pregătită în slavă Împărăția cerurilor și moștenirea pământului. El nu-i desparte pe „cei însetați după dreptate” de „cei ce plâng”. În unitatea aceleiași Păci a dreptății, pe care trupul Său bisericesc e chemat s-o exemplifice, El îi ajută deopotrivă pe cel vătămat de xenofobie și pe cel ce însetează după dreptate pentru cel vătămat. Mai mult, Mântuitorul se referă adeseori la cel prigonit pentru dreptate ca la unul care el însuși plânge, rabdă și pătimește de pe urma aceleiași perfide violențe care vătămând ispitește și ispitind corupe. Nu cumva este acesta un semn că împreună suntem ținuți să dăm pe față xenofobia drept acea viclenie ce desparte ceea ce Dumnezeu a unit: pe fiecare în parte de aproapele său și pe noi toți de Dumnezeu, drept cap al aceluiași trup?
Cu speranța că veți fi alături de cei prigoniți, cu speranța că veți condamna neomenia și xenofobia venită din partea unui slujitor, aștept cuvântul Sanctității Voastre, prin care să fie adusă lumină în sufletele oamenilor.

Senator Vlad Alexandrescu
Profesor la Universitatea din București
Scrisoarea poate fi descărcată de aici: http://tiny.cc/r5nyjz

Go to top