Senatorul Vasile Dîncu, președintele Comisiei pentru afaceri europene a participat, în perioada  14-16 mai a.c., la cea de-a LXIX reuniune a Conferinței Organelor Specializate în Afaceri Comunitare și Europene (COSAC), eveniment care a avut loc la Stockholm, în cadrul dimensiunii parlamentare a Preşedinţiei suedeze a Consiliului Uniunii Europene. 
Din delegația Senatului au făcut parte senatorul Cristian Ghica, vicepreședintele comisiei și senatorul Vlad Mircea Pufu, secretarul comisiei. 
Conferinţele organelor specializate în afaceri europene din parlamentele Uniunii Europene (COSAC) reprezintă cel mai important for de dezbatere a problemelor europene între membrii parlamentelor naţionale din cadrul UE. 
Cea de-a LXIX reuniune s-a axat pe: evaluarea priorităților suedeze a președinției rotative la Consiliul UE, o evaluare a 30 de ani de piață unică, tranziție verde și sprijinul pentru Ucraina. 
Președintele Comisiei pentru afaceri europene, senatorul Vasile Dîncu a salutat – în cadrul intervenției sale din secțiunea referitoare la evaluarea celor 30 de ani de piață unică– eforturile depuse de Președinția suedeză și în context a afirmat că: „În acești ani, întreprinderile europene s-au dezvoltat într-un cadru armonizat, sprijinite de norme care au încurajat concurența echitabilă și au respectat mediul înconjurător. Piața unică europeană contribuie, de asemenea, la proiectul Uniunii de pace unică, cu un comerț sporit, relații mai strânse și o mai mare mobilitate în cadrul Uniunii. 
Adoptarea și utilizarea standardelor ridicate au condus la oferirea de produse de înaltă calitate, reflectând exigențele pe care Uniunea le are în raport cu consumatorii, dar și competitorii săi.
Dar, în egală măsură, piața unică a facilitat călătoriile, studiile, munca, traiul și pensionarea în alte state membre. 
În acest sens, a subliniat „nevoia de a adopta cât mai curând Pactul pentru Migrație și Azil, în vederea stabilirii de drepturi și egalitate de tratament pentru toți migranții, dar și programe de compensare pentru țările europene care pierd forță de muncă ori se confruntă cu fenomenul brain drain. De asemenea, pentru a face față crizelor multiple pe care le traversăm, statele Uniunii Europene trebuie să depună un efort comun pentru a adapta piața unică noilor provocări, la societatea modernă și digitală de astăzi, dar și și la așteptările cetățenilor și ale companiilor, iar instrumentele disponibile la nivel european ar trebui flexibilizate și simplificate, pentru a da un semnal puternic că investiția în Europa oferă un randament superior.
În încheierea intervenției, președintele Comisiei pentru afaceri europene a exprimat că „împreună și coordonat putem atinge obiectivele propuse și menține locul de lider în ceea ce privește creșterea economică sustenabilă, inovația, gradul de ocupare și bunăstarea generală a tuturor cetățenilor europeni”.
În cadrul reuniunii, senatorul Vlad Pufu a transmis că „piața internă poate funcționa doar în condiții de solidaritate și de securitate și, în context a amintit că România are pierderi zilnice din cauză că nu e parte a Spațiului Schengen. Una din consecințele acestei situații este faptul că a crescut euroscepticismul, deoarece românii au resimți decizia referitoare la neadmiterea României în spațiul Schengen ca pe o nedreptate”.
În marja Reuniunii COSAC, a avut loc și o întâlnire bilaterală a delegației parlamentare române cu o delegație condusă de domnul Jean-François Rapin, președintele Comisie de Afaceri Externe din Senatul Republicii Franceze.
Președinții celor două Comisii omoloage, au trecut în revistă relațiile dintre România și Franța și excelenta colaborare în problematica afacerilor europene iar discuția a fost axată, în principal, asupra situației din Republica Moldova și a celei din Ucraina.
Președintele Dîncu a sublinat că „Republica Moldova este, după Ucraina, cel mai afectat stat de acest război și se confruntă cu o serie de provocări și crize majore, dintre care criza energetică este cea care are consecințele cele mai importante, fără a fi singura. De la izbucnirea războiului, România a sprijinit constant Republica Moldova atât în chestiunea energiei, dar și pe alte dimensiuni.
Angajamentul României este ilustrat de contribuția țării noastre la decizia de stabilire a Misiunii civile de Parteneriat UE în Republica Moldova (EUPM Moldova), la conducerea căreia a fost ales recent un reprezentant al diplomației române și la decizia de includere a R. Moldova în Mecanismul UE pentru Protecția Civilă (UPCM), cu începere de la 1 ianuarie 2024. Drumul european al Republicii Moldova este unul care va fi susținut, în mod ferm și substanțial, atât de Franța, cât și de România.”
În privința situației din Ucraina, oficialul român a menționat faptul că, „de la începutul războiului, România a făcut eforturi multidimensionale și mulți instituționale de susținere a vecinilor noștri, inclusiv asigurând tranzitul de cereale prin țara noastră, regiunea Mării Negre profilându-se astfel ca o regiune de importanță strategică datorită portului Constanța, principala poartă de ieșire către lume, pentru transporturile de cereale din Ucraina. Regiunea Mării Negre a contribuit astfel în mod direct la asigurarea securității alimentare mondiale, în special pentru o serie de state de pe continentul african și din Orientul Mijlociu, cât și la consolidarea încrederii în piețele internaționale a actorilor din cadrul UE, fermieri și autorități statale”.
 
            De asemenea, președintele Dîncu a punctat că „solicitările pe care România le-a adresat Comisiei Europene pentru identificarea de soluții care să asigure echilibrul necesar între măsurile de sprijin pentru Ucraina și protejarea intereselor legitime ale producătorilor naționali”. Totodată, domnia sa a apreciat, în cadrul bilateralei, soluțiile identificate la nivelul UE prin care sunt puse în aplicare măsurile excepționale de salvgardare, sub forma de măsuri preventive, aplicabile pentru cele 5 State Membre ale UE (Polonia, Slovacia, Bulgaria, Ungaria și România) în ceea ce privește importurile de porumb, grâu, semințe de floarea soarelui și rapiță, însă am menționat faptul că sumele alocate României sunt insuficiente pentru a acoperi pierderile producătorilor locali.
La final, a fost agreată ideea continuării dialogului bilateral, atât în ceea ce privește politica de extindere a UE, cât și în ceea ce privește colaborarea pentru reconstrucția Ucrainei.
 
Elemente de context
Plenara Conferinței comisiilor pentru afaceri europene a parlamentelor din Uniunea Europeană reunește delegații ale comisiilor pentru afaceri europene din parlamentele naționale ale statelor membre și observatori din țările partenere din UE. În cadrul conferinței, parlamentarii au ocazia să discute aspecte ale agendei europene şi să facă schimb de bune practici parlamentare. Reuniunea plenară a COSAC închide seria evenimentelor organizate de Slovenia, în cadrul dimensiunii parlamentare a președinției rotative a Consiliului UE, după mandatul deținut de Portugalia.
Este o practică obișnuită pentru delegațiile COSAC să prezinte contribuții şi concluzii comune în atenția Parlamentului European, a Consiliului şi a Comisiei Europene.