Site-ul Senatului României folosește cookie. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosiri cookie-urilor conform OUG 13/24.04.2012 și REGULAMENTUL (UE) 2016/679. OK

Comunicate de presă

Senatele din Europa: echilibrul puterilor, vocea teritoriilor

Senatele din Europa, chiar dacă se deosebesc din punct de vedere al alcătuirii, au o vocație comună - aceea de a îmbogăți reprezentarea democratică a țărilor cu sistem parlamentar bicameral. Modul în care sunt aleși senatorii diferă de la o țară la alta. În unele țări, ei sunt reprezentanții teritoriilor sau ai organismelor intermediare, în altele, reprezintă mediile profesionale sau pe cele provenite din societatea civilă. Există și țări în care alegerea Senatelor prin scrutin majoritar conduce la consolidarea ponderii majorității și, implicit, a stabilității guvernamentale. Senatele contribuie la garantarea unei legături strânse cu cetățenii, cu aleșii locali și cu toți actorii din societate. Ele reprezintă vocea teritoriilor și a organismelor intermediare, indispensabilă pentru coeziunea societăților noastre. Grație diversității membrilor lor și a modurilor diferite în care sunt alese, Senatele se află în contact direct cu realitățile din viața de zi cu zi a cetățenilor. Ele reprezintă o pavăză împotriva concentrării excesive și a tentației de recentralizare a puterilor executive și, foarte adesea, o contrapondere absolut necesară în procesul de adoptare a deciziilor politice.
Astfel, Senatele participă la coeziunea națională, teritorială, economică și socială a societăților noastre. Ceea ce nu înseamnă în niciun caz a opune puterea centrală celei locale, ci a construi și proiecta în permanență politici complementare, indispensabile conviețuirii în societățile noastre din ce în ce mai divizate.
Gradul mai mare de independență, precum și rolul de moderator, reprezintă însuși “ADN”-ul Senatelor. Deputații au menirea de a organiza dezbaterea legislativă și de a exercita controlul în condițiile clivajului caracteristic tuturor democrațiilor parlamentare: sprijin sau opoziție față de acțiunile guvernului; din punct de vedere instituțional, ei sunt supuși într-o mai mare măsură disciplinei de partid. Senatorii au astfel posibilitatea să se axeze mai mult pe inițierea de propuneri și pe reflecție. Identificând cu obiectivitate provocările prezentului, ei vor trasa orientările pentru viitor cu o anumită detașare față de impulsurile de moment. Bicameralismul ilustrează această complementaritate esențială, care permite perfecționarea activității de control asupra acțiunii guvernului. El contribuie astfel la echilibrul puterilor, veghind la calitatea legilor și la respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale.
Senatele din Europa au decis să se reunească în jurul acestor principii
Creată la Paris în anul 2000, Asociația Senatelor din Europa își propune să promoveze bicameralismul. În prezent, din asociație fac parte 14 camere din țări ale Uniunii Europene, dar și ”Senatele” din Bosnia și Herțegovina, Federația Rusă și Elveția.
Rolul din ce în ce mai important al experților, inadecvarea răspunsurilor la provocările actuale, precum degradarea mediului înconjurător, dificultățile economice și sociale, terorismul, securitatea Europei confruntată cu amenințări externe, migrația și tirania urgentului – impusă de noile media și de rețelele sociale – sunt tot atâția factori care contribuie la îndepărtarea cetățenilor de reprezentanții lor. Lipsa unui răspuns corespunzător din partea noastră riscă să pună în pericol însăși existența democrațiilor noastre, întrucât știm cât de fragilă este democrația!
Aceasta este provocarea cu care se confruntă diplomația parlamentară, obiectivul pe care președinții Senatelor din Europa îl vor reafirma la următoarea lor întâlnire, în luna iunie, la Paris.
Prin urmare, este de datoria și ține de responsabilitatea noastră:
Să aducem Uniunea Europeană mai aproape de cetățeni – în cazul a paisprezece dintre țările membre în asociația noastră, să îi eficientizăm activitatea și să o facem mai bine înțeleasă.
Diplomația parlamentară poate juca un rol pozitiv – așa cum o face deja, dar încă insuficient – în încurajarea dialogului între state și apropierea dintre popoare.
Vom avea în curând alegeri europene, decisive pentru viitorul continentului. Europa trece printr-o criză extrem de gravă, cauzată de neîncrederea care s-a instalat progresiv și a vulnerabilizat idealul european. Europa neîncrederii înlocuiește, în mod periculos, Europa speranței.
Pentru prima dată în istoria asociației noastre, vom iniția un dialog cu Senatele din țările africane. Cu această ocazie, ne vom reafirma voința de a susține și consolida cooperarea dintre parlamentele europene și cele africane. Prin intensificarea cooperării și dialogului cu continentul african vom putea găsi soluții la provocările legate de dezvoltare și schimbări climatice, de rezolvarea crizelor și a confruntărilor etnice sau religioase, de explozia demografică și de criza migrației în urma căreia continentul african pierde ireversibil resursele umane de care are nevoie pentru a-și clădi viitorul.
Europa se confruntă cu provocări majore în vecinătatea sa, atât în sud, cât și în est. Pentru a aduce Europa mai aproape de cetățeni, se cuvine ca la nivel european să răspundem adecvat acestor provocări, asigurând totodată menținerea unității europene și evitând clivajele între nord și sud sau dintre est și vest. Parlamentele naționale, Senatele în mod special, au un rol important în acest sens.
Bicameralismul reprezintă un atu în confruntarea cu provocările vremurilor noastre, aceasta fiind semnificația pe care o vom conferi întâlnirii Senatelor din Europa, care ne va reuni în luna iunie, la Paris.
 
 
Călin POPESCU-TĂRICEANU,
Președintele Senatului,
România
 
 
Ingo APPÉ,
Președintele Consiliului Federal, Austria
 
 
Jacques BROTCHI,
Președintele Senatului,
Belgia
 
 
Jaroslav KUBERA,
Președintele Senatului,
Cehia
 
Gérard LARCHER,
Președintele Senatului,
Franța
 
Daniel GÜNTHER,
Președintele Bundesrat,
Germania
 
Denis O'DONOVAN,
Președintele Senatului,
Irlanda
 
Maria Elisabetta, ALBERTI CASELLATI
Președintele Senatului,
Italia
 
Ankie BROEKERS-KNOL,
Președintele Senatului,
Olanda
 
Stanislaw KARCZEWSKI,
Mareșalul Senatului,
Polonia
Alojz KOVSCA,
Președintele Consiliului Național, Slovenia
Pío GARCÍA-ESCUDERO,
Președintele Senatului,
Spania
 
Informații suplimentare:
Președinții forurilor legislative membre în Asociaţia Senatelor din Europa (ASE) au decis să co-semneze acest articol și să-l publice în mass media naționale cu ocazia marcării Zilei Europei, la 9 mai.
Asociaţia Senatelor din Europa (ASE) s-a constituit la iniţiativa dlui Christian Poncelet, preşedintele Senatului Republicii Franceze, la 8 noiembrie 2000, la Paris. ASE reuneşte preşedinţii camerelor superioare ale parlamentelor din state europene şi are ca obiective: dezvoltarea relaţiilor dintre membrii săi; promovarea bicameralismului în cadrul democraţiei parlamentare; consolidarea identităţii şi conştiinţei europene.
În 2018, Reuniunea Senatelor din Europa, a fost organizată la București, în perioada 14-15 iunie, sub egida Centenarului Marii Uniri din 1918, la invitația dlui Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului României.

Go to top