Comisia pentru politică externă

Președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, senatorul Titus Corlățean a primit la data de 5 octombrie a.c., o delegație americană compusă din Russell Bowers, „Speaker” al Camerei Reprezentanților din Arizona și Ben Toma, liderul  majorității în Camera Reprezentanților din statul american menționat.
În cadrul întrevederii au fost discutate evoluțiile politice din cele două state și importanța Parteneriatului  Strategic româno-american.
Au fost de asemenea abordate o serie de proiecte cu caracter științific și universitar derulate între universități românești și americane din statul Arizona.
Oficialii menționați au abordat și situația de criză generată de pandemia COVID-19, modul în care guvernele gestionează restricțiile drepturilor și libertăților fundamentale.
În acest cadru, oficialii români și americani au sesizat importanța dezbaterilor publice legate de drepturi fundamentale, precum libertatea conștiinței și religiei, delegația americană exprimând aprecierea, în acest context, pentru prezervarea în România a unui set important de valori moral-creștine, care azi în SUA constituie un subiect de controverse în plan politic și social.
 

Miercuri 29 septembrie 2021, cu ocazia celei de-a patra părți a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Strasbourg, 27-30 septembrie 2021), senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la APCE, a prezentat, în calitate de raportor al Adunării, în cadrul reuniunii Comisiei APCE pentru afaceri juridice și drepturile omului, memorandumul introductiv al proiectului de raport  cu tema: Aspectele juridice ale aderării Uniunii Europene la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În prezentarea sa, senatorul Corlățean a menționat că Tratatul de reformare a cadrului juridic al Uniunii Europene - Tratatul de la Lisabona - a instituit în 2007 o obligație juridică în sarcina UE de a adera la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. A arătat că reluarea negocierilor între Comisia Europeană și secretarul general al Consiliului Europei, în 2019, după respingerea în 2014 de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), din rațiuni de incompatibilitate cu tratatele UE, a pachetului de aderare din 2013, constituie un semnal încurajator pentru atingerea acestui important obiectiv. Senatorul român a relevat faptul că elaborarea acestui proiect de raport are ca scop urmărirea stadiului negocierilor în acest dosar complex, în contextul în care Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei este obligat să solicite avizul APCE privind instrumentele finale de aderare, așa cum este cazul pentru toate proiectele de tratate ale Consiliului Europei.
Senatorul Corlățean a arătat că negocierile tehnice, inițiate în iunie 2020, au nevoie, pentru o mai mare legitimitate, de sprijinul politic al Adunării, ca forță motrice, care de-a lungul timpului a contribuit decisiv la elaborarea Convenției Europene a Drepturilor Omului și a sprijinit în mod consecvent sistemul Convenției, inclusiv prin exercitarea cu responsabilitate și bună-credință a prerogativei de alegere a judecătorilor la CEDO.
Ulterior dezbaterilor pe marginea acestui proiect de raport, membrii comisiei au aprobat propunerea raportorului român de a fi organizată la reuniunea viitoare a comisiei o audiere la care să fie invitați negociatori implicați în procesul de identificare a soluțiilor juridice pentru aderarea UE la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, actori relevanți ai Consiliului Europei și Uniunii Europene în acest proces, precum și specialiști din mediile judecătorești și academic, cu expertiză solidă în domeniu. 

În cadrul celei de-a patra părți a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care are loc în format hibrid, la Strasbourg și online, în perioada 27-30 septembrie 2021, senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la APCE, a luat cuvântul, în plenul Adunării, în calitatea sa de vicepreședinte al Comisiei APCE pentru alegerea judecătorilor la CEDO. De menționat că, în această calitate, senatorul Corlățean a prezidat lucrările Comisiei APCE pentru alegerea judecătorilor la CEDO (Paris, 16 și 17 septembrie a.c.) în cadrul căreia au fost audiați candidații pentru funcția de judecător la CEDO și au fost stabilite, prin vot, în urma unei evaluări riguroase, recomandările comisiei. În intervenția sa în plen, senatorul român a prezentat decizia comisiei, validată de Biroul Adunării, de a accepta listele naționale cu candidații Republicii Moldova, Republicii Cehe și Federației Ruse pentru funcția de judecător la CEDO și de a respinge lista de candidați a Ucrainei, în contextul neîndeplinirii criteriilor de eligibilitate de către unii dintre candidații selectați de autoritățile competente de la Kiev.
Membrii Adunării au ales, în baza unei liste naționale de trei candidați pentru fiecare stat în parte, potrivit competenței conferite de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, judecătorii la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru un mandat de 9 ani, din partea Republicii Moldova (Diana Scobioală), Republicii Cehe (Katerina Šimáčková) și Federației Ruse (Mihail Borisovici Lobov).

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), își desfășoară lucrările, pe parcursul acestei săptămâni, în format hibrid, la Strasbourg și online, în cadrul celei de-a patra părți a sesiunii sale ordinare.
Senatul României este reprezentat la sesiunea de toamnă a APCE de senatorii Titus Corlățean, Viorel-Riceard Badea și Elena-Simona Spătaru, membri ai Delegației Parlamentului României la APCE.  
Ordinea de zi a sesiunii cuprinde dezbateri pe următoarele teme: activitatea Biroului şi a Comisiei Permanente ale APCE; observarea alegerilor parlamentare anticipate din Armenia  (20 iunie 2021), Bulgaria (11 iulie 2021) și Republica Moldova (11 iulie 2021); consecințele umanitare ale conflictului dintre Armenia și Azerbaidjan; inegalitățile socio-economice în Europa: necesitatea restaurării încrederii sociale prin întărirea drepturilor sociale; reprezentarea de gen în cadrul Adunării Parlamentare; intensificarea combaterii așa-ziselor crime săvârșite din onoare; consacrarea dreptului la un mediu sănătos: nevoia unei acțiuni întărite a Consiliului Europei; o democrație mai participativă pentru combaterea schimbărilor climatice; abordarea aspectelor referitoare la răspunderea penală și civilă în contextul schimbărilor climatice; criza climatică și statul de drept; lupta împotriva inegalităților din perspectiva dreptului la un mediu sigur, sănătos și curat; clima și migrația; politicile de cercetare și protecția mediului; linii directoare privind sfera imunităților parlamentare ale membrilor Adunării Parlamentare.  
Luni, 27 septembrie 2021, Adunarea a decis, la propunerea Biroului APCE, organizarea a trei dezbateri în procedură de urgență: cel de-al doilea Protocol Adițional la Convenția privind criminalitatea informatică pe tema cooperării întărite și a divulgării de probe electronice; situația din Afganistan: consecințele pentru Europa și pentru regiune; o presiune crescută la granițele Letoniei, Lituaniei și Poloniei cu Belarusul, precum și a două dezbateri de actualitate: Balcanii de Vest între provocări democratice și aspirațiile europene: rolul Consiliului Europei, respectiv persecuția politică a Rusiei asupra popoarelor indigene din Crimeea.
De asemenea, luni, 27 septembrie a.c., Rik Daems, președintele APCE, a decernat Mariei Kalesnikova, militantă și lider al opoziției din Belarus, condamnată la închisoare de către autoritățile de la Minsk pentru activitatea sa politică, Premiul pentru Drepturile Omului Vaclav Havel, care recompensează acțiunile excepționale ale societății civile în sprijinul drepturilor omului.
În plenul Adunării se vor adresa membrilor APCE și vor răspunde întrebărilor  acestora: Péter Szijjártó, ministrul ungar al afacerilor externe și comerțului, președintele Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei[1], Marija Pejčinović Burić, secretarul general al Consiliului Europei, Stella Kyriakides, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară și Nikola Dimitrov, viceprim-ministru al Macedoniei de Nord pentru afaceri europene.

Joi, 9 septembrie a.c., senatorul Titus Corlăţean a participat la lucrările Conferinţei interparlamentare privind PESC/PSAC organizate, în format online, de preşedinţia slovenă a Consiliului Uniunii Europene.
Preşedintele Comisiei pentru politică externă a avut o intervenţie în cadrul dezbaterilor din Sesiunea I privind Priorităţile politicii externe şi de securitate comună şi ale politicii de securitate şi apărare comună.
În expunerea sa, senatorul Corlăţean a subliniat faptul că rolul global al UE începe în imediata sa vecinătate, iar, din această perspectivă, procesul de lărgire este unul din instrumentele de importanţă strategică prin care este exercitată influenţa globală a UE.
Totodată, senatorul a relevat că procesul de lărgire a permis de-a lungul anilor ca UE să exercite o influență directă asupra statelor aspirante din punctul de vedere al valorilor democratice şi standardelor de tip occidental, lucru care este valabil și în prezent, atât pentru statele din Balcanii de Vest, cât şi pentru Partenerii Estici asociaţi la UE.
Senatorul Corlăţean a atras atenţia asupra faptului că, atunci când statele membre şi instituţiile europene abordează tematica politicii externe a UE şi a procesului de lărgire, de obicei sunt invocate ţinte, obiective, criterii, aspecte tehnice şi adesea birocratice. În opinia sa, este o greşeală faptul că UE a pierdut în ultimii ani o necesară fundamentare şi o viziune strategică a politicii sale externe, în special din perspectiva procesului de lărgire. A constatat că pentru regiunea balcanică a fost irosit timp preţios, nefiind înregistrate progrese semnificative în ultimii ani. De asemenea, a subliniat că diferendele existente la nivelul unor state balcanice trebuie să fie rezolvate în plan bilateral, în vederea înregistrării unor progrese consistente de natură să contribuie la îndeplinirea obiectivelor strategice de integrare a regiunii balcanice în UE.
În relaţia cu țările din Parteneriatul Estic, senatorul Corlăţean reclamă o lipsă de viziune politică europeană, întrucât statele membre UE n-au fost capabile să le acorde acestora nici măcar o perspectivă europeană, în baza articolului 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), deși UE solicită acestor state să pună în practică reforme profunde, costisitoare și nu o dată dureroase. Este nevoie ca Uniunea şi statele membre să se întoarcă la o fundamentare şi o viziune strategice ale politicii externe şi ale procesului de lărgire, aceasta fiind o prioritate reală în opinia senatorului Corlăţean.
La reuniune au participat preşedinţii Comisiilor pentru politică externă şi respectiv apărare din parlamentele naţionale U.E., Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, înalţi reprezentanţi ai Parlamentului European, printre care David McAllister, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe.
 

Miercuri, 8 septembrie a.c., senatorul Titus Corlăţean, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, a avut o întrevedere cu dl Thomas Garrett, secretarul general al Comunităţii Democraţiilor (CoD), aflat în vizită la Bucureşti, în vederea pregătirii viitoarelor evenimente organizate sub egida Preşedinţiei Române a CoD.
 
La întâlnire au mai participat deputatul Andi-Lucian Cristea, vicepreşedinte al Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor şi Robert Herman,  reprezentant al societăţii civile în cadrul CoD.
 
Senatorul Corlăţean a făcut o scurtă prezentare a sistemului politic din România, subliniind câteva dintre elementele specifice, precum: tradiţia istorică a bicameralismului, modul de implementare a principiilor democratice ale echilibrului şi separaţiei puterilor în stat, rolurile Avocatului Poporului şi Curţii Constituţionale în apărarea drepturilor cetăţeneşti şi respectarea Legii fundamentale.
 
În acest context, au fost discutate aspecte legate de funcţionarea democratică a parlamentului și rolul constituţional al Senatului de Cameră decizională în politica externă. A fost evidențiat plusul de stabilitate şi predictibilitate al ţării noastre ca actor pe scena internaţională,  conferit de faptul că partidele politice parlamentare, în ciuda diferenţelor doctrinare, au  ajuns întotdeauna la consens pe temele vitale pentru destinul ţării, precum integrarea europeană şi euroatlantică şi parteneriatele strategice ale României.
 
Totodată, preşedintele Comisiei pentru politică externă a subliniat angajamentul României în promovarea valorilor democraţiei în plan global, nu doar prin asumarea unor importante responsabilităţi în cadrul unor organizaţii parlamentare şi guvernamentale emblematice pentru apărarea statului de drept şi drepturilor omului, precum Adunarea Parlamentară a Consiliul Europei şi CoD, ci şi prin asistenţa pentru dezvoltare alocată de ţara noastră pentru proiecte alocate statelor partenere din vecinătatea Uniunii Europene sau Orientul Mijlociu, aflate, unele dintre ele, în proces de tranziție spre democrație.
 
Cei doi oficiali au reconfirmat deschiderea pentru întărirea cooperării dintre Parlamentul României şi CoD în scopul consolidării democraţiei parlamentare, cu accent pe deschiderea spre societatea civilă și pregătirea unor noi generaţii de lideri care să apere în continuare valorile democraţiei şi să modernizeze instituţiile acesteia, pentru a veni în întâmpinarea aşteptărilor cetăţenilor şi noilor provocări ale mileniului trei.
 
 
Comunitatea Democrațiilor (CoD) a fost înființată în anul 2000, la inițiativa SUA, prin semnarea, de către 106 membre ale ONU, printre care şi România, a Declarației de la Varșovia.
CoD este cea mai amplă platformă de dezbatere și schimb de experiență pe tema democrației la nivel global. Consiliul Guvernator, din care fac parte 31 de state, inclusiv România (din 2011), este principalul organ decizional al Comunității Democrațiilor.
România asigură Președinția CoD în perioada septembrie 2019 - septembrie 2022, având ca principale priorități: promovarea democrației pe plan global, ca unic sistem care garantează prosperitatea și dezvoltarea durabilă; facilitarea implicării tinerilor în procesele democratice; relația dintre procesele democratice și tehnologia informației.
 
 

Președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, senatorul Titus Corlățean a primit-o la data de 2 septembrie a.c. pe Doina Gherman, președintele Comisiei pentru politică externă și integrare europeană din Parlamentul Republicii Moldova, în cadrul unei vizite de prezentare.
Întrevederea a avut loc în marja vizitei efectuate în țara noastră de o delegație a Parlamentului Republicii Moldova, condusă de Igor Grosu, președintele Legislativului de la Chișinău.
În acest context, au fost abordate atât teme importante pe linia relațiilor bilaterale cu caracter privilegiat româno-moldovene, cât și subiecte circumscrise agendei de integrare europeană a Republicii Moldova.
Cei doi oficiali au decis realizarea unei reuniuni comune la nivelul celor două Comisii de politică externă, în toamna acestui an.
 

Președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, senatorul Titus Corlățean l-a primit la data de 29 iulie a.c., pe a E.S. Abdullah Nasser Abdullah Alhumaidi, ambasadorul Statului Qatar în România, aflat în vizită de rămas-bun, la finalul mandatului său în România.
Senatorul Corlățean i-a adresat felicitări ambasadorului qatarez pentru modul în care și-a îndeplinit mandatul în România  și i-a urat succes în viitoarele misiuni.
            Președintele Comisiei pentru politică externă a salutat și felicitat autoritățile qatareze pentru decizia de adoptare a legislației electorale care să permită organizarea, pentru prima oară, în luna octombrie 2021, a alegerilor pentru 2/3 din membrii Consiliului Consultativ (Shura).
În acest context, senatorul Corlățean a evidențiat rolul diplomației parlamentare și a exprimat deschiderea și interesul părții române pentru contacte pe canal parlamentar între structurile de specialitate ale legislativelor celor două state.
În același timp, a fost menționată necesitatea organizării unei noi sesiuni a Comisiei mixte economice bilaterale , care să faciliteze cooperarea comercială și investițională între România și Statul Qatar.
Ambasadorul Statului Qatar a apreciat modul deosebit  în care a colaborat cu autoritățile române și a mulțumit pentru sprijinul constant oferit de factorii decizionali abilitați din țara noastră pentru derularea la parametri optimi a mandatului său diplomatic la București.
 

Președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, senatorul Titus Corlățean l-a primit la data de 19 iulie a.c., pe E.S. Salah Eldin Abdel Sadek Ahmed, ambasadorul Republicii Arabe Egipt, aflat în vizită de rămas-bun, la finalul mandatului său în România.
            Președintele Comisiei pentru politică externă a adresat felicitări ambasadorului egiptean pentru mandatul de succes, care a culminat cu vizita în România, în iunie 2019, a E.S. Abdel Fattah El-Sisi, Președintele Republicii Arabe Egipt, precum și contribuția pozitivă pe care a avut-o acesta în dezvoltarea relațiilor bilaterale româno-egiptene și profesionalismul și dedicația manifestate pe parcursul întregului său mandat.
În cadrul întrevederii, demnitarii au pus în evidență relațiile bilaterale excelente dintre cele două state și au exprimat dorința de a le consolida și intensifica, inclusiv prin mecanismele parlamentare, începând cu Comisiile pentru politică externă, Grupurile parlamentare de prietenie și alte structuri ale Parlamentului. În acest context, senatorul Corlățean a primit invitația de a efectua o vizită în Egipt, în calitate de președinte al Comisiei pentru politică externă.
Oficialii au subliniat potențialul important de dezvoltare a relațiilor economice între cele două state. În acest context, senatorul Corlățean a arătat că un rol important în promovarea unei agende ambițioase de relații economice o are Comitetul mixt interguvernamental româno-egiptean pentru cooperare economică. Cei doi oficiali au menționat oportunitatea convocării unei noi reuniuni a acestui Comitet în perioada următoare.
Senatorul Corlățean a urat succes ambasadorului egiptean în următoarea sa misiune diplomatică.
Întâlnirea a avut un caracter de substanță și s-a desfășurat într-o atmosferă amicală, care confirmă soliditatea relațiilor bilaterale dintre cele două state.
 

O misiune oficială a Parlamentului României s-a deplasat, în perioada 6-9 iulie a.c., în Germania (Hanovra/Walsrode/landul Saxonia Inferioară şi Berlin) pentru efectuarea unor demersuri politice şi diplomatice pe lângă autoritățile germane, în vederea reunificării familiei Furdui (părinţii şi cei 7 copii minori), deţinători exclusivi ai cetăţeniei române. Delegaţia parlamentară a fost compusă din senatorul Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului şi deputatul Ben-Oni Ardelean, vicepreşedintele Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor. În prima parte a vizitei au fost prezenţi, pentru susţinerea misiunii în cadrul contactelor avute la nivel de land, o serie de reprezentanţi ai asociaţiilor şi comunităţilor româneşti din Germania, Franţa şi Italia, precum şi înalţi reprezentanţi ai bisericii creştine evanghelice din care face parte familia Furdui, atât din România, cât şi din Germania şi Europa de Vest.
Programul a inclus contacte oficiale cu autorităţi ale guvernului și Parlamentului landului menționat, responsabili politici și ai administrației din districtul în care locuiește familia, responsabili cu competente în materie de protecția minorilor, la nivel local şi la nivelul landului în care îşi are familia reşedinţa, precum şi întâlniri cu părinţii, comunitatea românească din regiune şi comunitatea religioasă. Totodată, a inclus la Berlin întâlniri cu înalţi reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe din Germania şi ai Bundestag-ului.
Cei doi oficiali români, având mandatul Parlamentului României, au întreprins o serie de demersuri necesare şi fundamentate în baza evaluărilor şi informaţiilor obţinute pe diverse canale, pentru a susţine reunificarea familiei prin readucerea copiilor la părinţi. Au fost prezentate argumente de natură factuală, juridice şi politice în acest sens, având în vedere normele și bunele practici în dreptul internațional şi faptul că familia este deţinătoare exclusiv a cetăţeniei române.
În acest context, misiunea parlamentară a prezentat argumente obiective care să sprijine ideea că măsura de preluare temporară a copiilor de către Jugendamt (autoritatea germană pentru protecţia copilului) este în mod clar disproporţionată.  Totodată, cei doi parlamentari au semnalat în mod direct autorităţilor o serie de elemente preocupante în legătură cu gestionarea cazului menţionat de către Jugendamt, care ridică serioase semne de întrebare asupra caracterului obiectiv al unora din deciziile adoptate.
Misiunea parlamentară salută caracterul constructiv şi fundamentat pe deschidere şi bună credinţă, în baza elementelor de drept naţional şi internaţional, precum şi pe baza relaţiilor bilaterale solide între România şi Germania, al modului cu care au avut loc contactele cu autorităţile federale de la Berlin şi de land, la Hanovra. Totodată, semnalează cu regret o serie de elemente importante inadecvate constatate în gestionarea cazului la nivel local. În acest sens, cei doi parlamentari urmează să prezinte un Raport conducerii Parlamentului României, cât şi autorităţilor guvernamentale pentru continuarea şi finalizarea cu succes a obiectivului de reunificare a familiei Furdui, părinţii şi cei 7 copii.
De asemenea, misiunea adresează mulţumiri pentru colaborarea cu asociaţiile românilor din afara ţării şi a cultelor evanghelice menţionate, din România şi diasporă. Totodată, transmite aprecierea pentru modul corect instituţional al colaborării cu Ministerul Afacerilor Externe din România şi respectiv din Germania.

Președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, senatorul Titus Corlățean, a primit-o luni, 5 iulie a.c., pe ambasadoarea Republicii Croația în România, E.S. Marija Kapitanović.
Discuțiile au vizat cooperarea în plan bilateral, regional, al Uniunii Europene, precum și în cadrul NATO și transatlantic.
Demnitarul român a apreciat relațiile foarte bune dintre România și Republica Croația, țări cu priorități și viziuni similare în materie de politică externă și care au avut o colaborare excelentă, în anul 2019, în cadrul trioului Președinției rotative a Uniunii Europene, alături de Finlanda.
Cei doi oficiali au exprimat susținerea lor pentru intensificarea contactelor bilaterale, în special în plan parlamentar, pe teme de interes comun, ce țin Uniunea Europeană, relația transatlantică, integrarea țărilor din Balcanii de Vest în UE și Vecinătatea Estică. Ambele părți au subliniat necesitatea coordonării pozițiilor și a sprijinului reciproc în vederea accederii la Spațiul Schengen.
Totodată, cei doi interlocutori au arătat aprecierea față de bunele tratamente, în conformitate cu normele europene și internaționale în vigoare, aplicate minorității istro-române din Croația, a cărei limbă face parte din patrimoniul UNESCO, respectiv minorității croate din România.

Președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, Titus Corlățean, a primit-o la data de 5 iulie a.c., pe E.S. Füsun Aramaz, Ambasadorului Turciei la București, în cadrul unei vizite de prezentare.
Cei doi oficiali au exprimat aprecierea pentru Parteneriatul Strategic solid existent între România și Turcia, care anul acesta aniversează 10 ani.
Au fost trecute în revistă o serie de dosare importante în cooperarea politică, economică, culturală bilaterală, cu punerea în evidență a punții de legătură pe care o reprezintă minoritatea națională turcă din România, cu exprimarea aprecierii de către ambasadorul turc pentru măsurile adoptate de statul român pentru prezervarea identității naționale și buna integrare în societatea românească, dar și pentru proiectele de natură culturală și educațională promovate pe această linie cu autoritățile turce.
Senatorul Corlățean a evidențiat, cu acest prilej, susținerea constantă a României pentru candidatura Turciei la Uniunea Europeană și o relansare a procesului de negocieri pe diferitele capitole.
De asemenea, în cadrul convorbirilor au fost abordate o serie de aspecte legate de dosare importante în cadrul cooperării NATO, precum și alte dosare internaționale de interes.
Cei doi oficiali și-au propus pentru perioada următoare o agendă de schimburi bilaterale pe canal parlamentar, prin intermediul comisiile de specialitate și al grupurilor parlamentare de prietenie, dar și continuarea agendei în formula trilateralei la nivel parlamentar între România-Turcia-Polonia.

Senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă, l-a primit în data de 5 iulie a.c., pe domnul Jorge Tagle Canelo, ambasadorului Republicii Chile în România, în cadrul unei vizite de rămas bun la finalul misiunii sale diplomatice în România.
Președintele Comisiei pentru politică externă i-a adresat felicitări pentru modul în care și-a îndeplinit cu succes mandatul în România și a mulțumit demnitarului chilian pentru buna colaborare, atât cu structura parlamentară în susținerea unor proiecte de interes comun în relațiile bilaterale româno-chiliene, cât și pentru activitatea coordonată în plan multilateral. În acest context, a transmis mulțumiri pentru susținerea constantă pe care Republica Chile o acordă în obiectivele de aderare a României la OCDE.
De asemenea, Jorge Tagle Canelo a apreciat modul deosebit în care a colaborat cu autoritățile române și în particular cu structurile de specialitate în politică externă din Parlament.
Cei doi oficiali au confirmat interesul unei agende de contacte directe între Comisiile pentru politică externă în cursul acestui an sau a anului viitor.

Senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României și deputatul Ben-Oni Ardelean, vicepreședintele Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaților, l-au primit, joi, 30 iunie 2021, pe E.S. Cord Meier-Klodt, ambasadorul Republicii Federale Germania în România, în vizită de rămas bun, la finalul mandatului său de ambasador în țara noastră.
Cei doi oficiali români au exprimat aprecierea pentru mandatul de succes pe care ambasadorul german l-a avut în România, pentru modul în care au cooperat în beneficiul ambelor țări și pentru promovarea unor proiecte europene și euroatlantice importante.
La rândul său, oficialul german a exprimat aprecierea sa pentru nivelul relațiilor politico-diplomatice, economice etc., bilaterale și pentru modul în care a cooperat cu structurile de specialitate din Parlamentul României.
În cadrul întrevederii, cei doi oficiali români i-au urat succes ambasadorului Cord Meier-Klodt, la finalul mandatului său din România, în îndeplinirea misiunilor sale diplomatice viitoare.

Luni, 21 iunie a.c., în contextul participării la cea de-a treia parte a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Strasbourg, 21-24 iunie 2021, senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la APCE, s-a adresat, în plenul Adunării, ministrului ungar al afacerilor externe și comerțului exterior, Péter Szijjártó, invitat la sesiune în calitatea acestuia de președinte al Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, președinție exercitată de Ungaria în perioada 21 mai-17 noiembrie 2021.
Senatorul Corlățean a ridicat problema necesității ca Președinția ungară să concilieze poziția sa națională în materia protecției minorităților naționale în baza căreia promovează constant conceptul așa-numitelor „drepturi colective” și, respectiv „autonomia teritorială pe criterii etnice”, în cazul altor state, cu responsabilitățile europene pe care le are în momentul de față ca Președinție a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei și cu necesitatea de a promova standardele europene în materie. A mai adăugat că această poziție a părții ungare contravine standardelor europene consacrate în materie, precum Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale și o serie de tratate bilaterale ale Ungariei, inclusiv cu România.
Totodată, senatorul român a solicitat ministrului ungar de externe “să celebreze” președinția Ungariei la Consiliul Europei prin consacrarea în dreptul intern a unei veritabile reprezentări a minorităților naționale în Parlamentul Ungariei, începând cu minoritatea română, întrucât sistemul actual prevede un mecanism care simulează această reprezentare prin intermediul unor „purtători de cuvânt” ai minorităților naționale, care nu sunt parlamentari și care nu dispun de nicio prerogativă legislativă sau vreo posibilitate de a participa la dezbaterile parlamentare.
În reacția sa, ministrul de externe ungar și-a exprimat aprecierea pentru cooperarea bilaterală româno-ungară de-a lungul timpului, în pofida unor diferențe de opinii care au existat și încă persistă și pentru valoarea de punte de legătură a celor două minorități, română și ungară, arătând în același timp că guvernul de la Budapesta face eforturi pentru prezervarea identității și a drepturilor minorității române.
De menționat, în acest context, că, luni, 21 iunie a.c., în cadrul reuniunii Comisiei APCE pentru afaceri politice și democrație, senatorul Corlățean a ridicat problema reprezentării reale a minorității române în Legislativul de la Budapesta și cu ocazia prezentării priorităților Președinției ungare la Consiliul Europei de către Reprezentantul Permanent al Ungariei pe lângă Consiliul Europei și de șeful Delegației maghiare la APCE, Zsolt Németh, care deține și funcția de președinte al Comisiei APCE pentru afaceri politice și democrație.

Marți, 26 ianuarie a.c., senatorul Titus Corlățean a fost ales, în unanimitate, pentru un nou mandat de vicepreședinte al Comisiei APCE pentru alegerea judecătorilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, funcție pe care a deținut-o și pe parcursul anului trecut.
Potrivit art. 22 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, APCE alege judecătorii la Curtea Europeană a Drepturilor Omului dintr-o listă de trei candidați transmisă Adunării de către statele părți contractante la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Votul are loc în plenul Adunării, după ce, în prealabil, Comisia pentru alegerea judecătorilor la CEDO, a intervievat cei trei candidați, le-a examinat curricula vitae și a emis prin vot o recomandare de susținere a unuia dintre candidați pentru votul ulterior în plen. Recomandarea comisiei este ca regulă generală respectată de parlamentarii europeni care votează în plenul Adunării Parlamentare. Cu titlu de exemplu, plenul APCE a confirmat prin vot la 26 ianuarie 2021 recomandarea privind alegerea judecătorilor naționali din partea Elveției și Greciei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Această comisie este alcătuită din 20 de membri titulari și 20 de membri supleanți din partea celor cinci grupuri politice ale Adunării (Grupul Partidului Popularilor Europeni - Creștin-Democrați; Grupul Socialiștilor, Democraților și Verzilor; Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa; Grupul Conservatorilor Europeni și Alianța Democratică și Grupul Stângii Unite Europene). Membrii comisiei trebuie să aibă un nivel ridicat de competență și experiență în domeniul juridic.

Intervenția senatorului Titus Corlățean pe tema alegerilor parlamentare din Georgia
Luni, 25 ianuarie a.c., cu ocazia primei părți a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Strasbourg, 25-28 ianuarie 2021), senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la APCE, a luat cuvântul în plen în cadrul dezbaterii comune referitoare la raportul de activitate al Biroului și Comisiei Permanente ale APCE (raportor: Ian Liddell Grainger, Marea Britanie, Conservatorii Europeni/Alianța Democraților), respectiv observarea alegerilor parlamentare din Georgia , 31 octombrie 2020 (raportor: Tiny Kox, Olanda, Stânga Unită Europeană).
În expunerea sa, senatorul Corlățean, raportor din partea Comisiei de monitorizare a Adunării, alături de Claude Kern (Franța, ALDE) pentru îndeplinirea obligațiilor și angajamentelor Georgiei față de Consiliul Europei, a menționat că scrutinul legislativ s-a desfășurat în urma unei importante reforme constituționale care a vizat sistemul electoral și care a generat o substanțială reformă legislativă cu privire la procesul electoral. A menționat că modificările legislative în această materie au fost prefațate de dezbateri consistente în cadrul Parlamentului georgian, de negocieri complicate între putere și opoziție, care au beneficiat și de sprijinul co-raportorilor APCE. A arătat că dezbaterile s-au referit la angajamentele asumate anterior de Georgia, în special cu privire la adoptarea sistemului proporțional de vot, care se preconizează a intra în totalitate în vigoare în 2024 și care a fost pus în practică parțial la alegerile parlamentare din 31 octombrie 2020. Și-a exprimat satisfacția că aceste alegeri au fost organizate, la solicitarea co-raportorilor APCE, și cu luarea în considerare a unor aspecte care sunt specifice sistemului de vot proporțional.
A salutat concluziile observatorilor internaționali (APCE, OSCE/ODIHR) potrivit cărora alegerile au fost în general libere, competitive, iar drepturile fundamentale au fost respectate, fiind totodată semnalate și deficiențe importante, precum alegații de nereguli în desfășurarea procesului electoral, folosirea abuzivă a resurselor administrative de către guvern, intimidarea unor alegători etc., care trebuie investigate de către autorități în mod corespunzător. Senatorul Corlățean și-a exprimat îngrijorarea cu privire la accentuarea în ultimii ani a polarizării politice în Georgia și a îndemnat forțele de la putere și din opoziție să identifice modalități de atenuare a acestor divergențe, care au culminat din păcate cu refuzul opoziției de a își prelua mandatele în Parlament în urma alegerilor de la sfârșitului anului trecut. A reiterat în acest context, solicitarea publică adresată anterior de către co-raportorii APCE ca opoziția să participe la procesul democratic si de reforme din Georgia, prin revenirea la activitățile politice desfășurate în cadrul Legislativului georgian.
La final, senatorul Corlățean a menționat că, în calitate de raportor APCE privind monitorizarea Georgiei, va continua să urmărească îndeaproape evoluțiile din această țară, inclusiv prin organizarea în perioada următoare a unei misiuni de monitorizare la Tbilisi, care să cuprindă o serie de întâlniri cu actorii politici, instituționali și ai societății civile relevanți.