Senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației române la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, a susținut o intervenție în Plenul Adunării, în cadrul dezbaterii raportului pe tema îndeplinirii de către România a obligațiilor sale de stat membru al Consiliului Europei.
Raportul relevă progresele înregistrate în ultima perioadă de către țara noastră privind reformele în justiție și felicită autoritățile române pentru voința politică dovedită în vederea respectării standardelor democratice în materia drepturilor omului.  Documentul a fost adoptat de către membrii Adunării cu majoritate de voturi, fiind acceptate o serie de amendamente, susținute anterior dezbaterii plenare, de senatorul român, în cadrul reuniunii comisiei de monitorizare prilejuite de sesiunea de toamnă a Adunării.
În intervenția sa, senatorul român a arătat că, după mulți ani în care România a parcurs diferitele etape în cadrul procedurii standard de monitorizare a statelor membre ale Consiliului Europei, încheind cu succes etapa de monitorizare și cea de dialog post-monitorizare, acest raport de evaluare înaintat spre dezbaterea în Adunarea Parlamentară  ”este cel mai echilibrat și obiectiv și totodată cel mai bun raport despre România”, relevând în mare măsură aspecte pozitive incontestabile ale reformei în domeniul justiției, luptei împotriva corupției, privind protecția drepturilor omului, combaterea discursului motivat de ură și promovarea egalității de gen, precum  și în alte domenii care țin de competența Consiliului Europei.
În ceea ce privește reformele în justiție, senatorul român a menționat că au fost urmate recomandările Comisiei de la Veneția, luându-se măsura desființării Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) și depășindu-se astfel o serie de obstacole și controverse. A explicat, în context, că anumite evoluții grave din trecut au generat poziții critice din partea mai  multor asociații de magistrați, la adresa acestei soluții de desființare a SIIJ, pe fondul presiunilor, de altfel inacceptabile și profund nedemocratice, pe care aceștia au le-au resimțit  în urma semnării Protocolului secret dintre responsabili importanți din justiție și serviciile secrete din România. În ceea ce privește îmbunătățirea situației din penitenciare, care creează aparența dificultăților legate de executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, există încă obstacole, mai ales financiare, care trebuie depășite.
Senatorul Titus Corlățean a salutat de asemenea modul apreciativ în care raportul relevă gradul înalt de protecție a minorităților naționale din România, fapt menționat și în ultimele rapoarte ale Comitetului de experți al Cartei Europene a limbilor minoritare sau regionale, respectiv Convenției Cadru pentru Protecția  Minorităților Naționale, care consacră sistemul românesc în materie drept un model de bune practici la nivel european. În acest context, menționăm că, urmare a intervenției senatorului Corlățean, atât în cadrul Comisiei de monitorizare, cât și în plenul APCE, Adunarea a respins un amendament depus de parlamentari români de origine maghiară, sau din Ungaria, din coaliția de guvernare, pe tema situației minorităților naționale din România. În acest cadru, senatorul Corlățean a adresat critici fundamentate la adresa modului în care Ungaria tratează discriminatoriu minoritățile din acest stat, începând cu minoritatea română, precizând că ”nu este în măsură să dea lecții de moralitate altora”.
Senatorul român a subliniat, în același timp, că autoritățile române tratează cu seriozitate criticile adresate de raportori pe tema unei necesare transparentizări a sistemului de finanțare a partidelor politice în relația lor cu media. 
În încheierea intervenției sale, senatorul Titus Corlățean a menționat contribuția deosebită și eforturile depuse de România, în sprijinul Ucrainei, pentru a acorda refugiaților ucraineni sprijinul umanitar atât de necesar, pentru a asigura securizarea frontierelor, exportul de grâne din statul vecin, precum și pentru a soluționa multiple aspecte care țin de contextul deosebit de dificil din regiune. 
Totodată, senatorul român a exprimat încrederea că raportul pozitiv al APCE va avea un impact favorabil asupra evaluărilor în materie ale Comisiei Europene, în vederea încheierii Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), a cărui utilitate pentru România în perioada de după aderarea la UE s-a transformat în ultimii ani, nejustificat, într-un tratament discriminatoriu aplicat țării noastre în raport cu alte state membre.