Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi și Comisia pentru sănătate din Senat, în colaborare cu  Membrii Inițiativei România 2035 Fără Tutun au organizat, în data de 21 Martie 2018, o dezbatere cu tema „Impactul activităților de marketing ale industriei tutunului asupra sănătății și respectării drepturilor fundamentale ale copiilor și tinerilor din România - fermitate și consecvență în politicile publice de control al consumului de tutun“. Evenimentul a avut loc la Palatul Parlamentului, la sala Avram Iancu.
Consumul de tutun reprezintă principala cauză a bolilor cronice netransmisibile care pot fi prevenite – există dovezi științifice care certifică diminuarea semnificativă a vulnerabilității populației la bolile cronice, atunci când se micșorează numărului persoanelor care folosesc produse ce conțin tutun.  Descurajarea debutului consumului acestor produse conduce la reducerea, atât pe termen scurt cât mai ales pe termen mediu și lung a numărului de fumători.
În ciuda evoluției pozitive, începând cu anul 2004, în România copiii fumează curent în procent mult mai mare comparativ cu alte țări europene, situând țara noastră pe locul 4, respectiv 7 în topul adolescenților de 13 ani, respectiv 15 ani, care fumează săptămânal. Numărul adolescenților de 15-16 ani care au fumat în ultima lună plasează România pe locul 5 între țările europene, procentul fumătorilor foarte tineri fiind de 5 ori mai mare față de cel din SUA (6%).
Rezultatele anchetelor epidemiologice indică o situație alarmantă în ceea ce privește consumul de tutun în rândul copiilor și adolescenților din România și impun adoptarea de urgență a unor măsuri care să accelereze scăderea numărului de tineri care încearcă și ulterior continuă consumul produselor din tutun.
Se estimează că 11,2% dintre copiii şcolarizaţi cu vârsta între 13 şi 15 ani fumează constant (adică au afirmat că au fumat în ultimele 30 de zile), ceea ce înseamnă că aproximativ 70.000 de copii din această categorie de vârstă au şanse mari de a deveni în curând fumători zilnici.
În România, 34% dintre copiii cu vârsta între 13 și 15 ani, adică 223.200 de copii afirmă că au fumat cel puțin o dată în viață, iar la 15-16 ani deja mai mult de jumătate (51,7%) încercaseră un produs din tutun. Trebuie remarcat însă și faptul că 15%, respectiv 11,2% dintre cei cu vârsta între 13-15 ani afirmă că au ”testat” prima țigară la 7 ani, respectiv la 8-9 ani.  Urmare a interacțiunii precoce cu produsele din tutun este faptul că mulți adolescenți fumează curent la 15 ani: 20% dintre băieți și 17% dintre fete deja consumă tutun cel puțin o dată pe săptămână. Pe măsură ce vârsta crește, un număr tot mai mare de adolescenți fumează din ce în ce mai frecvent, astfel că 31% respectiv 30% dintre băieții și fetele de 15-16 ani afirmă că au fumat în ultima lună. 
Expunerea minorilor la publicitate și acțiuni de promovare a produselor din tutun este foarte mare, în ciuda restricțiilor parțiale existente. Astfel, în România, în anul 2013, patru din zece copii (41,1%) cu vârsta între 13 şi 15 ani care au fost într-un loc în care se vindeau și ţigări în ultimele 30 de zile, au observat activităţi de publicitate sau promovare în aceste locuri. De asemenea, 6,4% dintre ei au primit gratuit un produs din tutun, deși acest lucru este interzis prin Legea 457/ 2004. Acest lucru este posibil datorită faptului că „vânzarea promoțională” este permisă pentru produsele şi mărcile nou introduse pe piaţă iar controlul vârstei nu poate fi făcut de reprezentanţii producătorilor de ţigări.
Toate aceste date indică nevoia adoptării urgente a unor măsuri care să accelereze scăderea numărului de tineri expuși, care încearcă și care continuă, ulterior, consumul produselor din tutun.
Accesul facil al minorilor la produsele din tutun, în ciuda interdicției de vânzare și de distribuire gratuită a acestor produse, expunerea semnificativă a copiilor și adolescenților la acțiuni de promovare și publicitate în spații pe care le frecventează uzual, apariția unor noi produse din tutun care exploatează în mod înșelător viduri de reglementare, dar și prezentarea produselor din tutun în vecinătatea unor bunuri și alimente consumate frecvent de copii sunt modalități prin care este facilitată și încurajată ”testarea” primelor produse din tutun. Următoarea etapă este consumul curent, o dată cu instalarea dependenței de nicotină. Ca urmare, se poate trage concluzia că nu sunt asigurate drepturile copiilor și tinerilor prevăzute în Convenția Națiunilor Unite privind Drepturile Copilului, la articolele: 17 (protecția față de orice mijloc de comunicare în masă care le poate fi dăunător), 19 (protecția față de orice formă de vătămare), 24 (dreptul la cea mai bună stare de sănătate), 33 (protecția față de efectele oricărei forme de drog) și 36 (protecția față de orice formă de exploatare).
În Decizia Nr. 29 din 27 ianuarie 2016, Curtea Constituțională a României a reținut faptul că, în domeniul combaterii consumului de tutun există dispoziţii constituţionale care impun statului o serie de obligaţii ce presupun măsuri legislative adecvate pentru implementare, astfel încât să fie asigurată protecţia drepturilor constituţionale ale cetăţenilor, inclusiv dreptul copiilor şi tinerilor la un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor [art. 49 alin. (1)].
Membrii celor doua Comisii parlamentare prezente la dezbateri și-au asumat elaborarea unor inițiative legislative care să îndepărteze orice surse de publicitate și promovare, directă și indirectă, pentru produsele din tutun. În acest fel, va putea fi asigurată respectarea angajamentului de stat semnatar al Convenției Cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind Controlul Tutunului, transpusă în legislația națională prin Legea nr. 332/2005, lege care prevede, la art. 13, obligația statelor semnatare de a implementa o interdicție cuprinzătoare asupra oricărei forme de publicitate, promovare și sponsorizare pentru produsele din tutun.