PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Comisia pentru politică externă

Rezoluţie privind poziţia Comisiei pentru politică externă a Senatului României faţă de legea de modificare a Legii cetățeniei maghiare şi de Legea unităţii naţiunii maghiare

Având în vedere adoptarea la data de 26 mai 2010 de către Parlamentul Republicii Ungare a proiectului de lege de modificare a Legii cetăţeniei, în scopul acordării preferenţiale a cetăţeniei acestui stat cetăţenilor străini care au un ascendent cetăţean ungar,
Având în vedere adoptarea la data de 31 mai 2010 a Legii care stabileşte data de 4 iunie – data semnării Tratatului de pace de la Trianon – ca zi a "unităţii naţiunii maghiare",
Având în vedere prevederile Convenţiei europene asupra cetăţeniei la care România şi Republica Ungară sunt parte, în special cele ale art. 5 privind nediscriminarea , inclusiv pe criteriu etnic,
Fiind conştienţi de lipsa organizării, în conformitate cu Recomandările de la Bolzano privind minorităţile naţionale în relațiile interstatale şi Raportul Comisei de la Veneţia privind tratamentul preferențial al minorităţilor naţionale, de către partea ungară a unor informări şi consultări bilaterale prealabile cu statele vecine în care există o minoritate naţională maghiară,
Estimând că lipsa de transparenţă şi de deschidere în tratarea unor chestiuni cu serioase implicaţii bilaterale poate avea efecte nedorite asupra climatului de încredere reciprocă în relaţia dintre România şi Republica Ungară,
Având în vedere existența unor elemente legislative importante care disting legislaţia română în materia cetăţeniei de cea maghiară, inclusiv inexistenţa în realitate a caracterului reparatoriu invocat de Parlamentul Republicii Ungare, astfel după cum rezultă din examinarea art. 63 din Tratatul de pace de la Trianon, care a garantat posibilitatea opţiunii libere timp de 1 an de zile de la intrarea în vigoare a acestuia fie pentru dobândirea cetăţeniei române, fie a celei maghiare, proces care a avut loc efectiv în practică,
Având în vedere caracterul consistent etnic, în realitate, al acordării cetăţeniei ungare pentru persoanele care pretind că au această identitate, cât şi modalitatea de acordare despre care apreciem că, în lipsa unei proceduri riguroase, riscă să devină o acordare în masă, colectivă, fapt care contravine Convenţiei europene asupra cetățeniei şi standardelor internaţionale în materie,
Luând notă de inexistenţa în noua reglementare a unei limite de descendenţă în aplicarea legii, fapt care confirmă suspiciunile cu privire la absenţa caracterului real reparatoriu al naturalizării preferenţiale,
Ținând cont de simbolistica politică negativă a redeschiderii subiectului Tratatului de pace de la Trianon prin conţinutul Notei de fundamentare a Legii privind unitatea naţiunii maghiare, în care Tratatul de pace menţionat este calificat drept "Dictat" şi "cauză principală a tensiunilor din Europa Centrală" şi în care se face referire la chestiunea autodeterminării şi la cea a drepturilor colective şi se subliniază că responsabilitatea principală pentru soarta comunităților din afara graniţelor aparține Republicii Ungare şi nu statelor de reşedinţă (principiu acceptat la nivel european),
Având în vedere respingerea de către majoritatea de dreapta de la Budapesta a amendamentului propus de către socialiștii ungari, prin care se reitera principiul respectării inviolabilităţii frontierelor, fapt de natură să trezească îngrijorarea opiniei publice internaţionale cu privire la intenţiile actualului guvern ungar şi
Ţinând cont de absenţa oricărei reacţii din partea instituţiilor executivului din România: Preşedinţia, Guvernul, Ministerul Afacerilor Externe, asupra celor de mai sus,

Comisia pentru Politică Externă a Senatului României
Solicită Preşedinţiei, Guvernului României şi Ministerului Afacerilor Externe luarea unei poziţii oficiale publice în legătură cu acordarea cetăţeniei ungare pe baza criteriului etnic, în conformitate cu prevederile noii legi a cetăţeniei ungare, opţiune interzisă de prevederile Convenţiei europene asupra cetăţeniei la care atât România cât şi Republica Ungară sunt parte,
Atrage atenţia asupra exploatării nepermise de către partea ungară a sentimentelor naţionale cauzate de efectele unor circumstanţe istorice pe care forţe politice de la Budapesta continuă să nu le accepte, la 90 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la Trianon,
Subliniază necesitatea organizării unor consultări bilaterale, la nivel guvernamental şi parlamentar, pentru clarificarea, în cadrul dialogului politic dintre România şi Republica Ungară, a necesităţii respectării standardelor europene în materia protecţiei minorităţilor naţionale din cele două ţări, precum şi a onorării angajamentelor internaţionale bilaterale şi multilaterale, asumate de Republica Ungară,
Reiterează angajamentul părţii române pentru consolidarea unor relaţii de cooperare şi parteneriat româno-ungar în spirit european, bazat pe principiul bunei vecinătăţi, pe interesele europene şi euro-atlantice comune şi pe puntea de legătură pe care o reprezintă minoritatea română din Republica Ungară şi, respectiv, minoritatea maghiară din România.

[1] ARTICOLUL 5 - Nediscriminarea

1. Reglementările unui stat parte referitoare la cetăţenie nu trebuie să conţină deosebiri sau să includă  practici care să constituie o discriminare bazată pe sex, religie, rasă, culoare sau originea naţională ori etnică.

2. Fiecare stat parte trebuie să se conducă după principiul nediscriminării între cetăţenii săi, fie că sunt cetăţeni prin naştere, fie că au dobândit ulterior cetăţenia acestuia.

 

Bucureşti, 8 iunie 2010