Comisia pentru Afaceri Europene a Senatului României a organizat în data de 16 februarie a.c., ora 14.30, Sala Constantin Stere, P1 o a doua masă rotundă care a avut ca obiectiv continuarea analizei efectelor posibile ale Propunerii de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor - COM(2015) 615 final.
La această masă rotundă au participat ministerele relevante, reprezentanţi ai mediului de afaceri, ONG-uri direct interesate de prevederile cuprinse în proiectul de directivă.
Documentul european analizat îmbunătăţeşte funcţionarea Pieţei Interne servind atât nevoilor consumatorilor cât şi industriei, deoarece creează premisele implementării unui cadru comun la nivelul UE pentru creșterea accesibilității cetăţenilor europeni (cu sau fără dizabilități) la anumite produse şi servicii cheie.
 
Președinte Anca Boagiu:
            Vă mulţumesc din nou pentru prezenţa dumneavoastră, sper ca exerciţiul nostru să dovedească faptul că ne putem aduna pe teme de interes.
            Pentru cei care nu au participat data trecută aş vrea să definesc un pic demersul nostru.
            Discutăm despre o directivă propusă de Comisia Europeană, directivă care va avea un impact semnificativ asupra serviciilor şi cerinţelor de accesibilitate imediat după apariţia ei. Faptul că sunt foarte multe instituţii implicate şi am recunoscut faptul că nu toate instituţiile implicate au fost şi informate de la bun început, ne-a determinat să insistăm în a vă aduce pe toţi la aceeaşi masă astfel încât să pregătim societatea, să pregătim mediul de afaceri, să pregătim beneficiarii acestei uniformizări a serviciilor pentru ceea ce va urma.
            Noi avem şi transcriptul discuţiilor de data trecut şi am să îi rog pe colegii mei să transmiteţi pe mail, este un document destul de stufos. Avem şi concluziile care s-au desprins acum două săptămâni, cea mai importanta dintre ele aş spune că este aceea că Ministerul Muncii să fie cel care să coordoneze grupul de lucru ( minutul 2 )... tot ca o concluzie a întâlnirii a fost ideea de a elabora o strategie de educare civică la nivelul populaţiei şi evident finalizarea acestei a doua runde de discuţii între noi, ar fi fost şi acela de a începe prezentarea publică a prevederilor directivei şi a impactului pe care ea îl va avea asupra societăţii. Sunt ministere, şi vă mulţumesc încă o dată foarte mult, care au analizat proiectul de directivă şi sunt ministere importante cum este de exemplu Ministerul Transporturilor care va fi afectat de prevederile directive, nu ministerul în sine, ci noi ca cetăţeni, pentru că până la urmă orice leu pe care trebuie să îl investim în noi servicii, noi tehnologii, înseamnă un leu ce iese din buzunarul fiecăruia în parte.
            Am să mă opresc aici cu prezentarea, ideea este să continuăm, să definitivăm un document în baza căruia să avem foarte clar imaginea a ceea ce acceptăm şi a ceea ce nu acceptăm. Elementele de negociere în perioada următoare până la aprobarea directivei astfel încât beneficiarii, respectiv persoanele cu dizabilităţi să nu fie cele ce vor avea din nou de suferit ca urmare a acestei uniformizări a standardelor. Mulţi spun că este rea directiva, ea este bună pe fond, nu este rău să foloseşti acelaşi mecanism în uniune şi altceva e să stai să le descoperi.
            Şi ultima componentă pe care am dezvoltat-o şi sperăm să avem şi rezultate este colaborarea cu Camera de Comerţ, care a asumat organizarea unor dezbateri la nivel regional cu mediul de afaceri, informarea şi dezbaterea cu mediul de afaceri astfel încât să avem rezultate pozitive.
            Am să îi dau cuvântul colegei mele doamna senator Gabriela Creţu care doreşte să explice încă o dată de ce este atât de important Ministerul Economiei în acest ansamblu de măsuri.
 
Senator Gabriela Creţu:
            Bună ziua tuturor, celor care au fost data trecută şi celor care au venit pentru prima dată.
            O să îmi permiteţi să repet, cu riscul de a deveni pisăloagă, ceea ce am spus data trecută.
            Această propunere de directivă a Comisiei Europene se realizează în următorul context. Realizarea unei pieţe unice a produselor care trebuie să îndeplinească condiţii de accesibilitate. Pentru ca să se facă o piaţă unică, trebuie să fie eliminate acele prevederi care pot fi folosite drept mijloace protecţioniste sau anti-concurenţiale atunci când se stabilesc condiţiile tehnice într-un contract de achiziţie, atunci când se fac ghidurile pentru a putea un agent economic care produce şi vinde asemenea produse să acceadă la respectiva afacere.
            Cu precădere citim titlu pentru că spunea doamna preşedintă data trecută că trebuie să ne pregătim pentru când o să conducem noi Uniunea. Este vorba despre aproprierea actelor legislative şi a actelor administrative existente. Nu se foloseşte armonizare pentru că nu există bază legala ca să facem armonizare la cerinţele de accesibilitate, întrucât ţin de competenţa naţională, nu de atributele Uniunii Europene şi realizabile printr-o iniţiativă a Comisiei. Din punctul asta de vedere era important să fi fost Ministerul Economiei, aşa cum mi s-a părut foarte ciudat faptul că Ministerul Justiţiei şi-a derogat competenţa întrucât, repet, este vorba de a armoniza nişte acte existente astfel încât ele să corespundă cu acest cadru pe care îl propune directiva. Să nu aibă nici mai mult, nici mai puţin sau cel puţin atunci când se fac ghiduri, când se stabilesc condiţiile la achiziţiile publice, ele să nu cuprindă decât ce scrie în directivă, orice condiţie suplimentare putând să fie contestată.
            Deci despre asta este vorba. Pentru asta ar fi trebuit să avem lista actelor normative naţionale, legislative şi administrative, care reglementează domeniul, ca să vedem în ce raport ne aflăm cu celelalte ţări, pentru că ne interesează foarte tare şi situaţia persoanelor care sunt beneficiare, să vedem dacă prin armonizare ele sunt avantajate în sensul în care standardele vor creşte sau dimpotrivă sunt dezavantajate în sensul că vor scădea.
            În acelaşi timp însă, trebuie să ştim şi care este starea de fapt, eu pregătisem o întrebare. Întrebarea era către Agenţia Naţională de Achiziţii Publice, este un reprezentant prezent?
 
Agenţia Naţională de Achiziţii Publice
            Este reprezentată la nivel de Preşedinte şi Director. Bună ziua!
 
Senator Gabriela Creţu:
            Da, mulţumesc foarte mult. Cred că aţi înţeles destul de bine, cel puţin în partea a doua, la ce se referă atunci când pe cale de consecinţă v-aţi propus nişte lucruri. Ceea ce voiam să vă întreb este următorul lucru: dacă ştiţi, v-au fost sesizate cazuri în care cerinţele de accesibilitate au fost folosite drept măsuri protecţioniste sau anti-concurenţiale de către cei care făceau ghiduri sau achiziţii publice ca să îi elimine pe unii şi să permită numai altora sau dacă ai noştri agenţi economici când s-au dus pe alte pieţe europene au întâmpinat asemenea dificultăţi, dacă aţi fost sesizaţi, dacă ştiţi să fi existat asemenea cazuri? Mulţumesc.
 
Agenţia Naţională de Achiziţii Publice
            Până acum nu avem astfel de sesizări, dimpotrivă avem în legislaţia noastră discriminare pozitivă, dar nu face obiectul discuţiei actuale.
 
Senator Gabriela Creţu:
            În ghiduri şi în condiţiile tehnice există cerinţe de accesibilitate care sunt introduse.
 
 
Președinte Anca Boagiu:
            Pe ordinea mea de zi aveam inclus punctul de vedere al instituţiei dumneavoastră, cu atât mai mult cu cât jucaţi un rol important şi ştim cu toţii ca un punct negru, o gaură neagră în ţara asta sunt achiziţiile publice. Nu ştiu cum ne iese din prima, dar ne reuşeşte.
            Am să o rog pe colega noastră de la Camera de Comerţ, dacă se poate, să ne prezinte parţial rezultatele comunicării cu teritoriul, să vedem cum stăm.
 
CCIR
            Bună ziua şi vă mulţumesc. Îmi permiteţi vă rog să merg pe un set de întrebare răspuns, cred că este mai uşor de înţeles pentru toţi cei din sală.
            Primul aspect legat de impactul propunerii asupra diferitelor domenii de activitate. Răspunsul general raportat la majoritatea domeniilor de activitate pe care le acoperă camerele de comerţ, ca o paranteza, cum spuneam data trecuta camerele de comerţ acoperă toate domeniile de activitate ale firmelor, considerăm benefică propunerea de directiv. Acesta este feedback-ul oamenilor de afaceri. Vorbind despre părerea oamenilor de afaceri în ceea ce priveşte modificările pe care le au de făcut pentru a se adapta diferitelor cerinţe sau recomandări vizate de directivă şi anumite aspecte pe care ei le-ar aplica în mod specific, oamenii de afaceri spun că prevederile pot fi aplicate ad literam de către marea majoritate a companiilor, aşa cum sunt ele definite.
            În ceea ce priveşte impactul pe care directiva l-ar avea asupra activităţii, un prim feedback aşa cum spuneam mai devreme, tendinţa iniţială va fi doar de îngreunare a activităţii în ceea ce priveşte implementarea şi am cerut clarificări aici, ei spun cumva că în contextul lipsei culturii antreprenoriale în România şi a lipsei dorinţei de schimbare, chestie cu care ne confruntăm de o lungă perioadă de timp,  previzionează că aplicarea directivei pentru agenţii economici nu va fi simultană, acesta fiind şi cuvântul cheie, motiv pentru care cei care o aplică şi vor face investiţii în acest sens vor avea parte de o îngreunare a activităţii până la momentul în care majoritatea agenţilor economici vor pune în aplicare directiva.
            Oportunitatea majoră care a rezultat din studiul iniţiat de noi, în ceea ce priveşte aplicarea directivei, este aceea de lărgire a pieţei, aşa cum discutam şi data trecută aici în plen şi îmi aduc aminte că cuvântul oportunitate a fost menţionat de foarte multe ori, este pozitiv pentru că vorbim despre o piaţă lărgită căreia se adresează agenţii economici ceea ce desigur, din punct de vedere al business-ului, nu poate fi decât benefic.
            Nu în ultimul rând, plecând de la necesitatea unor exemple practice, costuri efective ale modificărilor, pe cost de produs de exemplu în ceea ce priveşte alinierea la directivă, oamenii de afaceri spun că realizarea unei analize complete a costurilor implicate de aplicarea modificărilor prevăzute de directivă presupune un interval de timp mai îndelungat, motiv pentru care aceste informaţii nu sunt disponibile momentan. Răspunsul corect şi complet, desigur poate fi oferit după aplicarea în forma finală. Discutând un pic cu colegul dumneavoastră înaintea începerii lucrărilor, cred ca ar fi oportun, aşa cum o să decidem astăzi, dacă ne-am consulta cu directorii de logistică din companii mari, medii şi mici, în funcţie de dimensiunea companie, pentru a încerca să previzionăm aceste costuri. Dacă dumneavoastră consideraţi oportun, Camera poate să încerce un asemenea demers.
 
Ana Neagoe – Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilităţi
            Mă bucur foarte mult să aud de iniţiativa unui astfel de demers şi am să va spun şi de ce.
            Autoritatea la nivelul Comisiei, fiind desemnat mecanism de implementare a convenţiei este şi responsabil de directiva pe accesibilitate. Aş vrea să fac un mic rezumat a ceea ce s-a întâmplat la ultimele două întâlniri de la nivelul parlamentului.
            Ieri a fost a doua întâlnire pe directiva accesibilitate. Discuţiile au fost generale, principiale, legate de importanţa beneficiile pe care l-ar aduce o astfel de directivă şi de asemenea aşa cum am spus şi în trecut, s-a pus problema impactului financiar pe care l-ar produce o astfel de directivă, aşa încât o consultare de acest gen pentru noi ar fi deosebit de benefică având în vedere feedback-ul pe care l-am putea da Comisie la întâlnirea ce va avea loc peste două săptămâni. Se pregăteşte o dezbatere pe fond, în sensul în care ei şi-au programat până în aprilie să parcurgă directiva grupat pe articole aşa încât primele 5 articole legate de definiţii, concepte, principii ar fi prioritare pentru grupul de lucru. Ieri s-a discutat încă o dată despre impactul financiar, cerându-se de către statele membre o analiză a ceea ce presupune ca impact financiar aplicarea directivei, aşa încât după întâlnire aş vrea să stabilim împreună elementele care ne-ar putea aduce informaţiile de care avem nevoie. Mulţumesc.
 
CCIR - Am precizat că studiul nostru este încă în derulare până la termenul final pe care îl veţi fixa dumneavoastră, chestionarul nostru pentru oamenii de afaceri este încă deschis.
 
Președinte Anca Boagiu:
            Mulţumesc. Doamna Neagoe, unde a avut loc această dezbatere?
 
Ana Neagoe – Autoritatea Natională pentru Persoanele cu Dizabilităţi
            La Bruxelles!
 
Președinte Anca Boagiu:
            Foarte bine.
Ana Neagoe – Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilităţi
            Este grupul de lucru. Directiva a fost aprobată de comisie, a intrat în discuţie în Parlamentul European, discuţiile sunt cam la două săptămâni. Reprezentanţa României este mereu prezentă şi primim feedback de la dumnealor. Am anunţat şi la întâlnirile precedente. Până acum au fost discuţii principiale, nu s-a intrat pe discuţii tehnice sau pe fondul problemei.
 
Președinte Anca Boagiu:
            Noi în opinia pe care am supus-o aprobării plenului chiar am subliniat că există impact financiar. Am preluat şi sugestia dumneavoastră ca termenul să fie mai lung. Criticile pe care le-aţi adus la întâlnirile anterioare au fost introduse în documentul ce a fost supus aprobării plenului şi a fost adoptat şi deja am transmis-o la Bruxelles, dar asta este o veste bună şi uite că e bine să comunicăm.
 
Senator Gabriela Creţu:
            Cu riscul că o voi dezamăgi pe doamna Neagoe şi pe cei de la Persoanele cu Handicap, repet ce am spus, scopul acestei directive este să faciliteze producătorii, aia din listele alea lungi, intrarea pe piaţa europeană astfel încât să nu aibă cheltuiri suplimentare pentru aşi adapta produsele la nişte condiţii specifice pe care o ţară precum Suedia sau ţări recunoscute ca având nişte condiţii de acest tip mult peste nivelul mediu al Uniunii Europene, le-ar putea pune. Deci noi nu avem la acest moment legislaţie naţională legată de condiţii de accesibilitate pe care produsele ar trebui să le îndeplinească? Avem, că doar în baza asta funcţionează şi instituţia dumneavoastră. Nu avem transpusă în întregime înţeleg Convenţia. Din ceea ce ştiu, dar vă rog să mă contraziceţi sau să mă corectaţi dacă greşesc, pentru că repet asta este o directivă de armonizare administrativă a actelor existente, nu aduce mari noutăţi decât eventual că acolo unde sunt şi s-ar putea şi la noi să fie diferenţe foarte mari, am avut noi nişte condiţii foarte specifice pe care nu le are nimeni şi o să le înlocuim cu unele care o să fie trecute acolo, comune pentru toată lumea. Eu accept lectura dumneavoastră, dar contraziceţi-mă ca sa mă convingeţi că nu este aşa cum zic eu, fiindcă eu am lucrat la Comisie patru ani, la comisia de piaţă internă, ştiu cum se structurează şi cum se construiesc asemenea documente. Despre asta este vorba aici, dar ne poate forţa să implementăm anumite documente legate de persoanele cu dizabilităţi, de cele care au nevoie de asemenea condiţii care nu sunt implementate, asta da, ca efect colateral pozitiv, dar este posibil ca să aibă acces oamenii la produse mai bune, mai ieftine, aici s-ar putea să fiţi prin ricoşeu foarte avantajaţi fiindcă noi nu am acordat până acum foarte mare atenţie în comparaţie cu alte ţări şi acordând atenţie, beneficiarul final, consumatorul de asemenea produse s-ar putea să fie avantajat, dar nu înseamnă costuri speciale în sensul de schimbare, ci de producţie şi aşa mai departe aşa cum la un moment dat unii lăsau să se înţeleagă, pentru că există deja reglementări, fiecare are în domeniul său niște reglementări de cum trebuie să facă produsele respective pentru ca utilizarea lor să fie posibilă în general de toată lumea, inclusiv de cei care au cerinţe speciale. Mulţumesc.
Președinte Anca Boagiu:
Mulţumesc doamna senator, nu vreau să vă contrazic, culmea ca şi coloratura politică este acum pe dos. Eu sunt om de dreapta, ea este om de stânga. Dar ce m-a mânat pe mine în luptă de data asta au fost măsurile de stânga, nu de dreapta.
            Susţin mediul de afaceri, îl iubesc, îi cunosc rolul în societate. Dar astăzi am o singură temere, ca ceea ce există să nu fie atât de deteriorat şi am să explic de ce spun asta, aşa încât cei care în mod real au nevoie           de această uniformizare să fie din nou victime. Mă duc în domeniul pe care îl stăpânesc eu şi care îmi place: transporturi. La un moment  dat când discutam la un cadru financiar 2014 – 2020, aud marea veste, refacem flota şi vom dezvolta foarte tare strategia Dunării, iar toate statele membre vor avea acces la finanţare specială pentru nave. Ceea ce mie mi-a sunat uşor ciudat şi am întrebat, adică ce vreţi să spuneţi? Bine înţeles că nu era spus pe şleau şi de la bun început, se dorea uniformizarea în favoarea unui anumit stat membru care urma să fabrice toate motoarele pentru toate tipurile de ambarcaţiuni pe care din bună-voinţa Uniunii, armatori ar fi putut să le acceseze prin accesarea fondurilor europene, adică îi lua naiba pe ai noştri pe toţi, şi bruma de barje şi de împigătoare care mai sunt pe Dunăre se ducea, ceea ce a căzut fiindcă a fost nevoie să se prindă 1-2-3 state şi să începem să ţipăm. Aşa este, cum zice doamna senator. Vom afla cândva ce mare producător trebuie să inflorească şi mai tare, dar până la producători noi avem o problemă, ce se  întâmplă cu beneficiarii acestor servicii, ce se întâmplă cu cei din ţara mea, că din ţările altora dezvoltaţi am văzut, au avut fonduri la dispoziţie, sprijin guvernamental, dar să nu stricăm şi puţinul pe care încă îl mai avem.
            Am mai primit punctul de vedere al colegilor de la Asociaţia Surzilor din România şi vă mulţumesc foarte tare domnule preşedinte că ne-aţi transmis analiza dumneavoastră, dacă doriţi să ne spuneţi două cuvinte pentru că mai sunt câţiva colegi noi în jurul mesei astăzi.
 
Asociaţia Naţionala a Surzilor din România
            Aş face câteva referiri la documentele pe care le-am trimis.
            Este vorba de faptul că România nu acţionează în momentul de faţă la această directivă pe un teren viran. Există modificări legislative şi aici menţionam modificarea legii audiovizualului care a avut loc în 2014, ceea ce vedeţi şi dumneavoastră în fiecare zi, un interpret care accesibilizează pentru persoanele surde informaţia prezentată de posturile de televiziune. Îmi pare rău, nu ştiu dacă este un reprezentant CNA de faţă, pentru că avem o problemă deosebita, legea există din 2014 dar din păcate nu toată lumea, nu toate televiziunile, nu toţi operatorii au înţeles să respecte legea. Nu se poate ca legea să nu fie respectată la doi ani de la adoptarea de parlament. Am făcut un demers scris, iar în următoarea săptămână vom avea o discuţie la nivelul plenului CNA-ului.
            Ca acţiune concretă în sensul accesibilizării şi aici sunt domnii de la ANCOM, este vorba despre o decizie a ANCOM-ului ce datează de la începutul anului 2015 prin care persoanele cu deficienţe senzoriale beneficiază de pachete accesibile pentru comunicaţii în condiţii egale cu ceilalţi utilizatori. Din păcate distanţa foarte mare de la adoptarea decizii până la punerea ei în practică a durat aproximativ 10 luni, nu a făcut posibilă evaluarea. Ceea ce avem noi sunt frânturi de evaluare din teritoriu în sensul că o filială de la Ploieşti ne transmite faptul că membrii filialei beneficiază de pachete mai favorabile în ceea ce priveşte accesul lor la internet şi accesul la comunicaţii. Rămâne de văzut în ce măsură se poate perfecţiona această decizie a ANCOM-ului, pentru că totul este perfectibil.
            Ce aş mai vrea să subliniez din acţiunile noastre concrete, faptul că avem un conflict cu ministerul sănătăţii, un conflict deschis pe tema persoanelor cu dizabilităţi care sunt discriminate la examenul medical premergător accesului la permisul auto, pentru că în toate Uniunea Europeană persoanele cu dizabilităţi care au probleme de auz sunt examinate în condiţii speciale şi pot accesa un carnet de categoria B, ca amator, în condiţii similare. Noi ne dorim ca ministerul sănătăţii să emită o normă în acest sens. Vom acţiona în continuare pentru ca acest lucru să fie finalizat.
            Şi un ultim lucru, de asemenea, cu Ministerul Educaţiei avem o problema, este vorba de accesul în condiţii egale la examinarea care are loc în probele de bacalaureat care trebuie să fie acele persoane cu deficienţe auditive, precum ştiţi există şi licee speciale şi nu există pentru aceştia posibilitatea să se exprime în limbajul gesturilor ce reprezintă limba lor maternă. Există un ordin al Ministerului Educaţiei, dar nu este respectat. Noi am făcut corespondenţă şi cu acest minister, dar rezultatele sunt foarte slabe ca să nu spun inexistente. Aş mai face o menţiune care are legătură cu actuală situaţie din România şi care nu face obiectul acestei directive europene, este vorba despre faptul că noi am avut o acţiune la Comisia de Cod Electoral cu accesibilizarea secţiilor de votare. Avem şi o corespondenţă cu Autoritatea Electorală Permanentă, dar din păcate Comisia pentru Cod Electoral şi-a încetat activitatea. Codul electoral a ieşit cum a ieşit, este o discuţie, dar astea au fost câteva lucruri care le aveţi şi expuse cu argumente în documentarea mea, mi-am permis să vă aduc mai multe documente, dar dumneavoastră veţi extrage ceea ce vine în sprijinul faptului că această directivă există şi în România chiar dacă ea nu este într-o formă scrisă şi din partea noastră aşa cum v-am asigurat şi data trecută, aveţi tot sprijinul şi toată colaborarea. Vă mulţumesc.
 
Președinte Anca Boagiu:
            Şi eu vă mulţumesc domnule preşedinte, din expunerea dumneavoastră eu desprind aşa: pe lângă demersurile dumneavoastră, noi, Comisia de Afaceri Europene, dată fiind şi dezbaterea pe care o avem, preluăm tot ceea ce ne-aţi sesizat dumneavoastră şi către Ministerul Educaţie pentru discriminarea de la bacalaureat şi către AEP, unde le vom scrie de îndată, şi să accesibilizeze urgent secţiile de votare, corespunzător normelor existente. La Ministerul Sănătăţii vom face acelaşi lucru şi pe norma pe care încă nu au emis-o, şi aici îmi permit să o transmit şi la transporturi în CC, fiindcă ei trebuie să se pună de acord. Am să o rog pe doamna de la CNA, dată fiind remarca dumneavoastră şi critica pe care aţi adus-o, să ne spună care este stadiul şi ce putem face, dar le vom scrie şi oficial, ANCOM-ul este prezent, deci cred că şi în colaborare cu dumneavoastră am putea afla mult mai multe date astfel încât condiţiile speciale pentru persoanele care au deficienţe de auz să fie îndeplinite şi nu în ultimul rând îi vom trimite un mesaj şi premierului cu tot ce mi-aţi spus până acum, aşa încât să acoperim toată paleta.
 
Monica Stanciu – Preşedintă de onoare a Asociaţiei de sprijinire a copiilor cu handicap fizic
            Vă mulţumim pentru grija pe care trebuie să o resimţim în toate aceste discuţii pentru marea diversitate de probleme şi de nevoi. Cred că este foarte important să plecăm de la lucrurile pe care le vedem sau nu pe la televizor sau prin mass-media, dar trebuie să ştim că totuşi cele 10 tipuri de handicap despre care vorbim se diferenţiază prin nevoie specifice pe care nu le cunoaştem. Într-adevăr directiva facilitează intrarea pe piaţa liberă şi mi se pare foarte corect să discutăm despre modul în care ea ar putea să aducă prejudicii sau chiar să creeze probleme celor care nu sunt foarte puţin cunoscuţi. Credem că este foarte important ca într-adevăr prevederile directivei să fie larg promovate în mediul de afaceri, dar pe de altă parte să fie asociate cu campanii de evaluare şi de cunoaştere a nevoilor din teritoriu şi în mod deosebit ţinând cont de diferenţele care există între rural şi urban, între gradele de educaţie şi între slabele rezultate, acolo unde nu s-a reuşit să se facă mai mult.  Bineînţeles că suntem bucuroşi că tot ceea ce se va produce de aici încolo să fie de o foarte bună calitate şi accesibilitate. Părinţii noştri şi copii care au ieşit afară veneau să ne povestească ce lucruri minunate au văzut afară. Bineînţeles că există o piaţă foarte mare şi o posibilitate foarte mare de a ajunge la diversificare. Atragem în acelaşi timp atenţia în afară de nevoia de cunoaştere a nevoilor specifice, pe tipuri de handicap, asupra nevoii de cercetare, pentru că din 2010 în România, odată cu desfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Persoane cu Handicap, nu mai există nici un institut de cercetare în domeniul dizabilităţii.
Este nevoie să se dezvolte piaţa, dar pe o cunoaştere profundă şi detaliată a nevoilor interne şi a unor oameni care pot să spună despre problemele lor care sunt extreme de diferite. Vom trimite un material pentru că într-adevăr am testat chiar în vara anului 2015 peste 1000 de familii şi avem nişte repere să spunem legate de lucrurile care sunt absolut necesare şi mi se pare extrem de important să corelăm procesul de intrare pe piaţă şi normal să se creeze toate facilităţile pentru extinderea pieţii, dar pe de altă parte acest lucru să se întâmple în deplină cunoştinţă de cauză a ceea ce există, fiindcă suntem convinşi că un produs sofisticat are nevoie să fie explicat şi persoana care trăieşte undeva în mediul rural şi care are mai puţine informaţii să ştie să îl folosească, să nu se simtă intimidat în faţa lui.
 
Președinte Anca Boagiu:
            Şi eu vă mulţumesc foarte mult. Am să o rog pe doamna Anghel dacă se poate să ne prezinte perspectiva CNA-ului.
 
CNA
            Vă mulţumesc doamna preşedintă. Cu îngăduinţa dumneavoastră aş vrea să spun câteva lucruri despre reglementările care vizează serviciile de acces în audiovizual. Ele sunt menţionate şi în directiva serviciilor media-vizualului, ele au fost transpuse în legislaţia internă, dar printr-o transpunere parţială. La momentul la care propunerea legislativă a trecut prin camerele parlamentului, prin comisiile de avizare, prin cele de fond, de fiecare dată am susţinut că este o transpunere parţială, cea a asigurării serviciilor doar pentru persoanele cu deficienţe de auz. Pentru persoanele cu deficienţe de vedere nu s-a făcut nimic în nicio prevedere ori era normal aşa cum prevedea directiva în materie să asigurăm pentru ambele categorii de persoane cu nevoi speciale. Odată cu modificare acestei directive se aşteaptă să se finalizeze textul la sfârşitul anului 2016, probabil şi în contextul convergenţei între platformele de acces, deci ceea ce pot să văd pe un telefon mobil pentru persoane cu diverse categorii de deficienţe să poată exista servicii care să vină mai aproape de nevoi şi într-un fel să acoperim ceea ce nu se poate realiza în sistemul clasic de televiziune liniară şi cea neliniară, serviciile la cerere.
            Dincolo de acest lucru noi am pornit la drum prin 2013, odată cu propunerea de modificare a legii audiovizualului pentru serviciile de acces şi am avut aceste date care sigur sunt depăşite, dar de la INS ni s-a spus aşa, că în 2011 sunt 1378 de elevi cu deficienţe de auz, Ministerul Sănătăţii ne-a spus în 2012 că sunt 1389 de copii cu surditate şi hipoacuzie. Ministerul Educaţiei Naționale în 2013 ne-a spus ca sunt 2139 de copii cu deficienţe de auz în toate ciclurile de învăţământ. La nivelul UE, reprezentanta Forumului European pentru Dizabilităţi spune în felul următor: că 1 din 6 persoane din UE, ceea ce înseamnă 80 de milioane de persoane, au un handicap ce variază între uşor şi grav, iar peste 1/3 persoane cu vârste de peste 75 de ani prezintă tipuri de handicap ce impun anumite nevoi şi servicii de acces. În acest context larg este extrem de important ca în audiovizual toate aceste nevoi să se regăsească şi să se ofere servicii pe măsura nevoilor individualizate aşa cum a menţionat şi doamna care a prezentat înainte situaţia pe categorii de probleme. În domeniul audiovizual există două aspecte semnificative, faptul că o bună parte din accesul la serviciile audiovizuale este asigurat prin distribuitorii de servicii, prin operatorii de televiziune prin cablu ori programele care oferă o secţiune de 30 de minute într-o zi din emisiunile informative în sistemul mimico-gestual sau prin subtitrare este un prim pas, poate un pas foarte mic pentru ceea ce înseamnă acces la informaţie. Nu este în măsură CNA-ul să se pronunţe la viitorul serviciilor, dar aşa cum fiecare dintre noi într-o situaţie sau alta am putut vedea că în ţările unde bugetul a permis mai mult, distribuitorii sau ceea ce înseamnă telecomandă poate pune la dispoziţie servicii speciale pentru cei care au aceste nevoi, pe bază de abonament, sume mai mari, mai mici, rămâne o altă discuţie. Important însă, văzând experienţa OFCom-ului, este Autoritate de Reglementare Convergentă din Marea Britanie, care a avut în vedere într-un fel să pună accentul pe servicii de calitate, noi suntem foarte departe de acest deziderat şi Franţa care la fel cu asta se ocupă, calitatea serviciilor, măcar să încercăm să ne apropiem să fie cât mai mult servicii puse la dispoziţie în aşa fel încât standardizarea să nu mai provoace discuţii între furnizorii de servicii şi distribuitori, cine investeşte în echipamente în aşa fel încât ele să apară pe piaţă. Această discuţie cu standardizarea şi cu buna colaborare între cele două categorii de furnizori de servicii să fie discutată şi rezolvată în beneficiul celor care au nevoie de aceste servicii, este un fel de deziderat, dar să sperăm că el găseşte forma de concretizare. Vă mulţumesc. 
 
Președinte Anca Boagiu:
            Am o întrebare. Cine ar putea să fie cel mai indicat arbitru între furnizor şi distribuitor?
 
CNA
            ANCOM-ul dacă este de acord, dacă nu...
 
Președinte Anca Boagiu:
            Acum ascultându-vă vorbind, mă gândeam cât de ignoranţi suntem, dacă majoritatea avem două mâini, două picioare şi ochi, cât de puţin ne preocupă ceilalţi, care deşi nu le au, sunt de zeci de mii de ori mult mai buni ca noi, ca oameni, ca şi creştini şi cred ca TVR-ul putea să o facă de o mie de ori până în acest moment, că doar plătim cu toţi abonamente. Pe lângă miile de privaţi care nu vor pleca pe lumea ailaltă cu banii pe care îi câştigă pe lumea asta.
            Noi vom scrie la TVR şi vom scoate în evidenţă această concluzie. Până la urmă, TVR ar fi un prim pas de respect faţă de oamenii aceştia care îşi doresc să ştie lucrurile şi să fie informaţi, şi poate la ANCOM poate îmi explicaţi ce ar trebui făcut, cum să ne adresăm instituţional astfel încât să demareze nişte discuţii. 
 
ANCOM
            Nu aş şti să vă spun vis-a-vis de reglementarea conţinutului, probabil că televiziunea publică având în legea de organizare anumite prevederi, furnizând anumite programe de interes general, i se pot cere foarte multe. Dacă îmi permiteţi aş veni şi cu câteva date suplimentare vis-a vis de ce a spus domnul de la asociaţie pe cele două subiecte legate de decizia care reglementează modalităţile de asigurarea a accesului şi a posibilităţii utilizatorului final cu dizabilităţi de a beneficia de servicii de comunicaţie electronice destinate publicului, adaptate în condiţii echivalente celor care beneficiază ceilalţi utilizatori finali. Ea a intrat în vigoare, practic am adoptat-o acum un an, dar a intrat în vigoare după 8 luni. Nu numai că a intrat în vigoare dar am şi verificat dacă toţi furnizorii de servicii electronice au implementat măsurile impuse prin această decizie care practic erau un fel de pachete personalizate pentru diverse tipuri de handicap, la nişte preţuri recomandate de ANCOM, aş vrea să vă spun că din octombrie până acum s-au încheiat 1287 de contracte pentru servicii de telefonie mobilă şi internet pentru persoanele cu nevoi speciale şi 10 pentru serviciile de telefonie fixă, asta în câteva luni, din octombrie până astăzi. Noi urmărim şi am şi promis să facem noi o evaluare de impact la un an de la implementarea deciziei. Aceasta este sarcina noastră şi practic suntem în permanent contact cu asociaţiile specializate. Pe de altă parte a mai fost o decizie privind accesul persoanelor cu handicap de vorbire şi auz la serviciul 112 şi lansarea platformei de comunicare cu serviciile de urgenţă prin sms. Platforma este operaţională din 22 octombrie 2015, s-au înscris, fiindcă este vorba de o înscriere în avans a celor care dovedesc că au un astfel de handicap şi pot beneficia de acest serviciu, au fost înregistrate până în acest moment 2200 de persoane, iar prin platformă au fost transmise 22 de mesaje către serviciile de urgenţă. Deci este folosită de persoanele respective, există discuţii pentru o lărgire a ariei de utilizare a apelului către servicii de urgenţă. Cam acestea ar fi nişte date. Ne putem gândi şi putem discuta cu Asociaţiile dacă există alte posibilităţi, impunerea unor pachete pentru serviciile de retransmitere a programelor audiovizuale, aici am putea să intervenim însă pe partea de conţinut efectiv, noi nu avem atribuţii legale. Vă mulţumesc
 
Președinte Anca Boagiu:
            Bine, dar legile tot noi le facem, adică în momentul în care identificăm care este modificarea legală pe care trebuie să o facem aş vrea să îl văd eu pe acel personaj care spune hai să nu modificăm, să nu le dăm acces la informaţii oamenilor ăstora.
            Am să spun la sfârşit în concluzii ce propunem fiindcă m-am ambiţionat foarte tare pe directiva aceasta, dar cred că avem la masă deja colegi participanţi, reprezentanţi ai asociaţilor care au date şi avem şi pârghii să grăbim culegerea datelor care ne lipsesc, că doar sunt toate cu servicii descentralizate şi cu deconcentrate prin teritoriu, ar trebui să se mişte, nu să aştepte să sunam noi clopoţelul de la parlament.
 
Senator Gabriela Creţu:
            Întrebările mele erau foarte succinte, în legătură cu CNA-ul, Asociaţia Surzilor, din ceea ce aţi evaluat cu intenţie până acum, televiziunile nu respectă respectivele cerinţe din motive subiective sau obiective. Şi aici întreb CNA-ul, transpunerea parţială este vina cui? Din punctul dumneavoastră de vedere.
 
CNA
            Lucrurile s-au petrecut cum, din păcate, a devenit o practică. Modul în care a intrat propunerea legislativă, cred că în Camera Deputaţilor, aşa a ieşit din Senat fără să ţină cont de nici una din propuneri. Deci a fost forma initial şi toate celelalte propuneri nu s-au regăsit, deşi textul prevăzuse.
 
Senator Gabriela Creţu:
            La transpunere în principiu, Guvernul face transpunerea!
 
Asociaţia Naţionala a Surzilor din România
            Aceste modificări sunt într-o lege adoptată de Parlamentul României, din cele 6 televiziuni centrale, 4 respectă, Antenele şi Realitatea nu respectă, ca să spunem şi care este obiectul. Nu există o justificare pentru că ceilalţi şi-au angajat interpreţi. Interpreţii există, sunt într-un număr de 160 interpreţi autorizaţi, legea nu are condiţia de a fi autorizați. În cadrul Asociaţiei activează numai 130, este o profesie liberă. Se autorizează şi se găsesc, numai că este o problemă de comunicare şi o problemă de respectare a legii. În rest nu este nicio problemă. Sunt 30 de minute unde o persoană vine şi transpune ceea ce se spune în limbaj mimico-gestual. Aşa cum s-a putut la celelalte televiziuni, chiar şi la posturile locale din ţară, se poate face şi la televiziunea asta. În esenţă este vorba de bunăvoinţă şi de respectarea legii. Mai întâi respectarea legii şi apoi bunăvoinţă.
 
Senator Gabriela Creţu:
Mulţumesc foarte mult.
Orice lege de transpunere este aprobată de parlament, problema este dacă iniţiatorul, adică cel care a realizat textul iniţial de adaptare a directivei europene sau a actului normativ la legislaţia naţională, a fost Guvernul, printr-un minister, un grup de lucru dintr-un minister şi asumat de guvern sau a fost o inițiativă a unui coleg parlamentar, ceea ce este mai rar pentru că transpunerea înseamnă o comparare cu întreaga legislaţie existentă, cu consecinţele, etc. Iar noi nu avem aparatul necesar pentru ca aceste lucruri să se facă la un nivel ok. Din acest motiv am întrebat dacă ştiţi cumva…???
 
R - Domnul Senator Grapă de la Braşov.
           
Senator Gabriela Creţu:
            Am o întrebare mult mai punctuală ca să nu ne facem nici iluzii despre ce poate face această directivă, deşi eu din ce am văzut în discuţiile cu dumneavoastră, că poate face multe pentru că observ că nu avem transpuse sau aplicate corect prevederi care există deja, cel puţin la nivel european. Directiva propune ca armonizarea să se facă pentru patru categorii de produse: echipamente informatice şi sisteme de operare deci calculatore, terminale pentru autoservire, adică bancomate, automate, tiketing, etc. Echipamentele terminale deştepte pentru telefonie, adică smartphon-urile, şi terminalele deştepte audiovizuale, adică tabletele. Cam aşa traduc, acestea sunt cele patru categorii de produse la care directiva propune apropierea condiţiilor şi cealaltă categorie este a serviciilor. Întrebarea era la prima categorie: consideraţi că această listă este suficientă sau e prea mare? Aţi dori să mai fie ceva? Eventual putem transmite celor ce negociază CE sau PE. Astea sunt cele patru categorii unde se doreşte armonizare, nu mai multe. Nu orice fel de produse cu cerinţe de accesibilitate, ci cele din zona pieţei produselor electronice de acest tip. Întrebarea rămâne, dacă doriţi să reflectaţi asupra acesteia. Şi sunt şase categorii de servicii: telefonie, mass-media audiovizuală cu echipamentele aferente, transport aerian, feroviar, maritim şi cu autobuzul, serviciile bancare, cărţile electronice şi comerţul electronic. Asta este zona şi vedem şi piaţa care se creionează ca urmare a propunerii directivei. Noi trebuie să ne gândim şi Camera de Comerţ inclusiv, nu numai partea legată de beneficiarul final, dar şi comercianţii noştri din aceste zone să urmărească ce condiţii se pun, dacă ele sunt prohibitive pentru a intra pe piaţă. Repet, în ceea ce priveşte beneficiarul, persoana cu dizabilitate, sunt mai liniştită pentru că există la nivel european condiţii mult mai înalte decât la noi şi drept urmare riscul ar fi pozitiv, adică ridicându-se şi la noi spre o medie la care se va negocia probabil în final fiindcă nu vor renunţa cei care au condiţii foarte ridicate de tot, nu se întâmplă asta niciodată. Să ne gândim şi la aceste două liste, dacă nu cumva ar fi să alte facilităţi, deşi eu cred că se acoperă destul de bine, pentru că şi persoanele cu dizabilităţi circulă, iar persoanelelor cu dizabilităţi trebuie să le fie accesibile.
 
Florin Georgescu – preşedinte al asociaţiei Tandem
            Doamna senator să ştiţi că beneficiarul nu este la fel de optimist ca dumneavoastră, mi-aş dori să pot spune asta dar am toată prudenţa din lume în a o afirma. Aş vrea să ating câteva puncte cheie din discuţia de astăzi.
            Unu, dacă credeţi că este oportun sau nu existenţa unei, hai să îi zic aşa, unei comisii de experţi pentru a omologa ca fiind accesibil sau nu un produs care apare pe piaţa din România. Vă dau nişte exemple concrete ca să înţelegeţi despre ce este vorba. Poate fi un producător de echipamente de telecomunicaţii, cum ar fi Allview, un producător român la standarde româneşti, care în cartea tehnică de parametrii spun că au aceste tehnologii accesibilizate. Practic, la nişte teste riguroase făcute de către utilizatorii nevăzători reiese că aceste telefoane sunt accesibilizate doar cu numele. Au un voiceover nativ pe care nici măcar ele nu îl au, uneori aparţine sistemului de operare cu care un telefon vine. În fine sunt nişte discuţii tehnice, dar el apare ca fiind un telefon accesibilizat. Practic în modul de lucru concret se dovedeşte a nu fi.
            Doi, cine omologhează ca fiind accesibile sau nu anumite modele, de data aceasta, de accesibilitate. Am văzut cu multă indignare nişte instituţii publice ce au fost accesibilizate prin lipirea unor inscripţii în braille pe uşi, pe pereţi, adică ca şi cum dacă ai ajunge în faţa uşii nu îţi dai seama că acolo este uşă, trebuie să îţi spun, parcă suntem în lumea lui Marquez. Deci la fel, nişte modele utopice, paradoxale de accesibilizare care din punctul meu de vedere al beneficiarului, doamna senator, ele nu trebuiesc validate în niciun fel mai ales că pe astfel de model utopice se cheltuiesc o groază de bani.
            Trei, din punct de vedere al informării. Să ştiţi că este necesar şi în ceea ce priveşte deficienţa de vedere să beneficieze de accesibilizarea informaţiei publice, mă refer la filmele documentare difuzate pe posturile de televiziune. Există această zone culturală de informaţie care ar trebui revăzută, ar trebui reconsiderată atitudinea faţă de această categorie de informaţie, pentru că este o sursă care stă la îndemână oricărui utilizator cu deficienţe de vedere şi din păcate nu a fost accesibilizată ca şi conţinut. Am auzit de demersuri de a accesibiliza filme de ficţiune şi aşa mai departe, pentru nevăzători, personal mă abţin în a aprecia un astfel de demers, dar măcar zona de informaţie culturală este foarte important să fie accesibilă prin dublaj audio, evident.
Ceea ce înseamnă diferite modele de accesibilizare, am auzit vorbindu-se aici despre zona de accesibilitate a transportului terestru, aerian şi aşa mai departe. Vin şi spun un lucru pe care îl spunea doamna Monica Stanciu, pe care o susţin, este imperios necesar să existe un institut de cercetări în domeniul handicapului pentru că cel puţin acela ar fi fost unul dintre foarte puţinele locuri în care s-ar fi putut demara cercetări la nivel de modele de accesibilitate. Mă refer la toată gama de modele de accesibilitate, de accesibilizare urbană, de accesibilizare de servicii publice, zona de aplicaţii de internet, a diferiţilor furnizori de utilităţi publice şi aşa mai departe. Evident că această directivă nu poate specifica reinventarea acelui institut, dar dumneavoastră ca senatori, ca oameni care uneori puteţi lua decizia, să vă gândiţi şi la acest lucru. Ar mai fi lucruri de spus şi poate mai facem şi nişte comisii de lucru şi atunci vom avea discuţii mai tehnice.
 
Senator Gabriela Creţu:
            Doar o foarte succintă şi scurtă precizare, să nu fiu înţeleasă greşit. Eu sunt unul dintre criticii acestui parlament mai ales în ceea ce priveşte implementarea legilor.
            Optimismul meu se referea la presupusele efecte negative prin care un proces de armonizare a legislaţiei actuale le-ar avea supra textului de lege care este cu totul altceva decât aplicare legilor. Noi avem mari probleme actualmente şi dumneavoastră aţi fost dovada clar că există aceste probleme cu privire la aplicarea legii existente, există şi netranspuneri sau există zone nereglementate, dar în comparaţie cu zona reglementată slab sau prost aplicată. Avem legislaţie care nu se aplică bine aici, nu sunt deloc optimistă şi facem eforturi pe cât putem, am sesizat nuanţa că mai decidem şi noi câteodată şi aveţi dreptate. Facem aceste eforturi, faptul că am descoperit acum noi care lucrăm pe alt domeniu acest lucru, fiţi sigur că aşa cum vă va asigura şi în concluzii doamna preşedintă, vom încerca să transmitem toate aceste lucruri şi să folosim mijloacele constituţionale pe care le avem ca să facem presiune pentru ca problemele să se rezolve într-un timp cât mai scurt.
             Repet, ceea ce am spus era legat exclusiv de procesul de armonizare, a legislaţiei în domeniu.
 
 
Președinte Anca Boagiu:
            Trebuie să vă informez că am mai primit informaţii şi puncte de vedere de la Consiliul Naţional al Persoanelor cu Dizabilităţi din România, dacă doreşte Consiliul să spună ceva şi înţeleg de la colegii mei că este prezent în sală şi Ministerul Educaţiei care a fost subiect la un moment dat, după care cu permisiunea dumneavoastră m-aş îndrepta către concluzii şi către o finalizare a acestor două runde în care ne-am informat unii pe alţii şi să trecem la muncă efectivă.
 
Claudia Brătan - Consiliul Naţional al Persoanelor cu Dizabilităţi din România
            Propunerile pe care le-am făcut şi care se găsesc strânse într-un material provin de la persoane cu dizabilităţi şi organizaţii care reprezintă persoane cu dizabilităţi. Nu am să încep acum se le enumăr, ele sunt mai multe. Dacă doriţi eu pot să distribui materialul. Mulţumesc
 
Presedinte Anca Boagiu:
            Şi eu vă mulţumesc foarte mult pentru efortul pe care l-aţi făcut pentru a elabora acest material complex.
 
Ministerul Educaţiei
            Nu am venit cu un mandat asupra acestei propuneri de directivă, însă salutăm ceea ce propune această directivă. Din discuţiile pe care le avem aici ne dăm seama că există mai multe probleme legate de legislaţia internă şi aplicarea acesteia decât de problemele pe care le impune directiva ca principiu. Problemele sunt cele interne pe care ar trebui să le gestionăm şi mai ales cum a spus doamna senator, problemele sunt legate de echipamentele electronice şi utilizarea acestora. Elemente pe care vedem că din ce în ce mai mult au aplicabilitate în politicile de educaţie. Deci este un punct bine venit şi îi vom urmări în continuare pentru a vedea că nu există acesta problemă. Am preluat inclusiv şi problema expusă de domnii de la asociaţia surzilor. Nu am înţeles complet, dar poate reuşeşte dânsul să ne explice, este vorba despre acei copii cu deficienţe de auz care vor să exprime la proba de bacalaureat în limba maternă? Deci nu există probleme că nu există evaluator mimico-gestual de maghiară sau de germană, nu? Nici în cele speciale?
 
Asociaţia Naţionala a Surzilor din România
            În cele speciale niciun elev nu a promovat bacul, este vorba de neînţelegere a subiectelor de faptul că nu există un om care să îi îndrume. Supraveghetorii ţipă, dar degeaba ţipă fiindcă nu aud, asta este problema lor. Legea şi ordinul ministrului spune că la aceste evaluări trebui să participe şi o persoană care să le poată comunica, lucru care nu se respectă la licee. Dacă doriţi să aveţi materialele la dumneavoastră, este vorba de trei licee tehnologice unde nu s-a respectat legea. Datele privind absolvenţii de bac sunt publice şi se poate vedea că niciunul nu a promovat bacul. Acum chiar niciunul din trei licee, îmi este greu să cred, măcar unu sau doi sau zece, pentru că asta este situaţia. Atunci se pune problema de ce mai există aceste licee, ce se întâmplă cu ele şi mingea este în terenul Min. Educaţiei.
 
Ministerul Educaţiei
            Am înţeles şi vom comunica această problemă şi ce soluţie se va găsi. Mulţumesc           
 
Asociaţia Naţionala a Surzilor din România
            La câţi elevi sunt în educaţie specială, mă refer la şcolile de surzi, am făcut adresă de două luni, nu am primit răspuns la ea. Cât sunt elevii, 100, 200, 800, 1200? Nu ştim cifra exactă, dar rămâne ca hârtiile să rămână desluşite pe undeva, este o problemă şi de comunicare şi o problemă de colaborare.
 
Președinte Anca Boagiu:
            Mai sunt intervenţii?
 
Florin Georgescu – preşedinte al asociaţiei Tandem
            Foarte scurt. M-ar interesa să ştiu dacă există o listă foarte clară cu astfel de produse tehnologice, de care se face vorbire aici, pentru că avem o problemă, ce ne facem dacă... eu pentru diferite modele de accesibilizare folosesc o combinatorică de tiherite tehnologie de la e-beckon, maşini ediston şi device-uri mai mult sau mai puţin complicate. Acelea sunt folosite fără discuţie, îmi validează un model de accesibilizare, dar există o listă?
 
Ministerul Educaţiei
            Dacă îmi permiteţi. Nu ştiu cât de utilă ar fi o listă, când mai util ar fi să schimbaţi experienţe cu alţi oameni în situaţia dumneavoastră. Noi chiar anul trecut am organizat o conferinţă internaţională, pe tema aplicaţiilor şi aici v-aş contrazice. Terminalul de telefon mobil este una iar aplicaţiile care vă vin în ajutorul utilizării sau accesului dumneavoastră la informaţie este alta. S-au diversificat foarte mult.
 
Florin Georgescu – preşedinte al asociaţiei Tandem
            Vă spun ceva, până acum am dezvoltat două aplicaţii. Una se cheamă Tandem Navigator, este vorba despre o aplicaţie GPS pentru nevăzători, o altă aplicaţie se cheamă Smart Public Transport, pentru accesibilizarea transportului din Bucureşti. Știu foarte bine care sunt problemele de accesibilizare ale aplicaţiei şi ale device-ului pe care îl rulează acea aplicaţie. Exisă probleme de device de producător,  cum cu siguranţă ştiţi mai bine decât mine, cel puţin platforma Android este extrem de personalizată de la un producător la altul. NU există decât NEXUS care este Android-ul nativ, dar astea sunt lucruri tehnice.
           
Ministerul Educaţiei
Ce am vrut să vă spun eu, dacă îmi permiteţi, noi putem să funcţionăm ca o interfaţă cu asociaţiile şi să vă punem în legătura. Nu cred că există o listă completă cu toate echipamentele, dar puteţi afla lucruri noi intrând în contact cu alte asociaţii de exemplu, noi am rămas impresionaţi de cei care au venit din Marea Britanie, care ne-au explicat cum le-a schimbat utilizarea telefonului mobil şi al aplicaţiilor viaţa. Pentru cei care au fost la conferinţe, chiar este impresionant. Iar noi putem funcţiona ca o interfaţă, astfel încât să vă punem în legătură cu alte asociaţii sau chiar cu producătorii.
 
Florin Georgescu – preşedinte al asociaţiei Tandem
            Vă propun o întâlnire pur tehnică între noi dacă după întâlnire sunteţi amabil să îmi daţi o carte de vizită, să nu ţinem pe toată lumea în loc.
            Dar ca idee şi cu asta închei, poate înainte de a vă uita la felul în care le schimbă viaţa utilizatorilor din Marea Britanie folosirea telefonului, poate că ar fi ok dacă aţi trage o privire la ceea ce se întâmplă şi prin România.             Mulţumesc.
 
Președinte Anca Boagiu:
            Eu vă mulţumesc tuturor şi îmi doresc sincer din toată inima, înţelegându-vă şi pe dumneavoastră domnule Georgescu, înţelegându-vă şi pe domnul Marinescu şi întâmplător cunoscând-ul ca om, pot să vă asigur ca este chiar un om sensibil. Adică nu aţi avut un interlocutor care să vă respingă. Dar tocmai de aceea vă fac următoare propunere. Eu am să merg să informez biroul permanent dacă sunteţi de acord, evident, de semnare unui protocol între comisia noastră şi dumneavoastră, instituţiile care aţi participat la această dezbatere şi ne asumăm, dacă vreţi, networking-ul. Am văzut, nu e Educaţia, e Munca, dacă nu e Munca e Economie. OK, e Comisia pentru Afaceri Europene şi ne asumăm noi până la urmă toată bucătăria din spatele acestui demers astfel încât să punem cap coadă toate informaţiile, am văzut că toată lumea este disponibilă, există informaţii şi mă bucur foarte tare că ni s-a alăturat CNA-ul. La impunere o să trebuiască să ne şi luptăm un pic, dar viaţa nu este uşoară, viaţa este o luptă. Dacă dumneavoastră sunteţi de acord, eu comunic biroului permanent că semnăm acest protocol, colegii mei îl circulă zilele acestea. Vineri pot să fac comunicare biroului ca să ştiţi luni când este şedinţa de birou permanent şi continuăm să ne întâlnim şi să discutăm strict tehnic, vă rog să ne iertaţi stângăciile fiindcă nu suntem în domeniu, dar şi eu şi doamna Creţu ne dorim foarte tare ca această directivă până la urmă să îşi găsească o implementare corectă şi pentru beneficiari şi pentru cei pentru care a fost creată. Aşa este domnule Georgescu, noi nu avem în România ce au aia în Anglia şi aici este temerea mea, că atunci când va veni în România, ceea ce au aia în Anglia s-ar putea să nu putem plăti.
 
Florin Georgescu – preşedinte al asociaţiei Tandem
            Doamna senator, primării din Marea Britanie ne cer să le validăm şi să îi ajutăm să implementeze sistemul nostru de accesibilizare pentru transportul public, iar în România ne lovim de tot felul de uşi închise, despre asta este vorba.
 
Președinte Anca Boagiu:
            Da. Vorbim despre un banal căţel care să te însoţească şi pe care doar norocoşii îl au.
            Dar eu cred că putem deschide o poartă larg de data aceasta. Evaluând ce s-a făcut până acum şi constatăm că sunt foarte multe lacune, dar şi pregătindu-ne pentru ceea ce va să vină aşa încât ce avem astăzi să nu devină aproape zero după ce se uniformizează.
            Dacă există vreo instituţie care nu doreşte să semneze protocolul cu noi vă rog să ne spuneţi astăzi.        Deci în unanimitate am decis că semnăm acest protocol şi continuăm să ne înţelegem, eu în numele comisiei am să trimit scrisorile despre care v-am vorbit, inclusiv domnului prim-ministu şi vom chema să ni se alăture şi celelalte comisii de specialitate din parlament. Fie că este cultura, educaţia şi munca.
            Vă mulţumesc foarte mult şi Doamne Ajută!