Senatoarea Gabriela Creţu, vicepreședinta Comisiei pentru cultură și media a Senatului, membră a Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei (APF), a participat la Reuniunea Comisiei politice a APF, organizată la Luxemburg, în perioada 29-30 aprilie a.c., de Delegația Camerei Deputaților a Marelui Ducat al Luxemburgului la APF. Lucrările au fost conduse de Cristophe - André Frasa (deputat, Franţa), președintele Comisiei politice a APF.
 
În cadrul reuniunii, membrii comisiei au prezentat evenimentele politice semnificative și de actualitate din statele lor.
În intervenția sa, senatoarea Gabriela Crețu s-a referit la particularitățile anului electoral 2024 în România, cu un calendar care include alegeri locale și pentru Parlamentul European, ambele pe data de 9 iunie, urmate de alegeri prezidențiale în luna septembrie, și de alegeri legislative în luna decembrie. „Pentru prima dată în istorie, pentru alegerile europene un partid de stânga și unul de dreapta au înregistrat o listă comună. Astfel, social democrații și liberalii, care sunt populari europeni, sunt împreună pe aceeași listă.” Senatoarea a evidențiat că, din perspectiva sa, această dualitate ar putea avantaja extrema dreaptă, fapt care reprezintă o preocupare pentru politicienii cu orientări de stânga.
Totodată,  Gabriela Creţu a remarcat că în contextul politic actual, există un larg consens al liderilor politici, inclusiv al majorității femeilor din politică, cu privire la problemele naționale importante, cum ar fi susținerea Ucrainei. Totuși, există îngrijorări în rândul cetățenilor care consideră că implicarea României ar putea, la un moment dat, să aibă și mai multe consecințe directe asupra populației. Fermierii români au organizat deja, mai multe proteste din cauza prețurilor la cereale.
În același timp, România se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ, ceea ce a impus implementarea unor măsuri de austeritate. Cu toate acestea, finanțarea pentru armată nu a fost redusă, menținându-se un buget de 2,5% din PIB pentru cheltuielile militare. În plus, vocile celor care susțin pacea și solicită încetarea conflictelor sunt adesea marginalizate sau criticate în media.
Referindu-se la relațiile dintre România și Franța, senatoarea Gabriela Creţu a subliniat că acestea au fost tradițional de prietenie și că, inclusiv în timpul Marelui Război și în perioada socialistă, buna colaborare dintre cele două țări a continuat. Un exemplu concret în acest sens este prezența companiei Renault în România de peste 58 de ani. Relațiile dintre cele două țări sunt în continuare foarte strânse, însă sunt marcate, în mare măsură, de provocările actualului context geopolitic și de securitate. Astfel, în prezent, cele două state au consolidat dimensiunea militară a cooperării lor prin staționarea pe teritoriul României a aproape 5.000 de soldați francezi și prin derularea de negocieri pentru achiziții militare semnificative.
 
Agenda reuniunii a mai inclus prezentarea și dezbaterea proiectului raportului anual privind situațiile politice din spațiul francofon; audierea directorului pentru afaceri politice și guvernanță democratică al Organizației Internaționale a Francofoniei; stabilirea acțiunilor prin care APF va continua să sprijine, în 2024, întărirea statului de drept și eficientizarea instituțiilor parlamentare din statele francofone angajate în procese de tranziție democratică. Membrii comisiei au examinat cererile de aderare la APF înaintate de Angola (cu statut de secțiune membră), Cipru (cu statut de secțiune asociată), Districtul Puducherry din India (cu statut de observator), precum și cererea de modificare de statutului Andorei la APF, din secțiune asociată în secțiune membră.
 
Totodată, comisia a examinat proiectele de rapoarte privind combaterea dezinformării și modelele alternative de finanțare a presei; rolul-cheie al multilateralismului în promovarea democrației și a unei păci durabile; securitatea cibernetică și ingerințele electorale.
În intervenția sa la dezbaterile pe tema combaterii dezinformării, senatoarea Gabriela Creţu a arătat că, în opinia sa, „problema dezinformării este serioasă, însă soluțiile propuse, precum cenzura, sub pretextul protejării anumitor valori pot fi chiar mai periculoase decât problema însăși. Introducerea cenzurii poate legitima restricționarea libertății de exprimare și a pluralismului, pilonii centrali ai democrației”. Este esențial să promovăm etica și rigurozitatea în jurnalism, precum și verificarea faptelor, dar fără ca lupta împotriva dezinformării să devină un paravan pentru limitarea opiniilor care nu sunt convenabile: dialogul și dezbaterea în contradictoriu pentru a ajunge la consens sunt înlocuite cu discursul unic sau limba de lemn. Nu este aceasta lumea în care să ne dorim să trăim. Iar ca reprezentanți ai cetățenilor, trebuie să le acordăm acestora mai multă încredere că pot discerne singuri și că nu este nevoie să fie plasați într-o seră informațională.”
 
Referindu-se la rolul multilateralismului pe scena internațională actuală, senatoarea Gabriela Creţu a arătat că problema esențială nu este recunoașterea emergenței noii lumi multipolare, care este evidentă, ci recunoașterea urgenței reorganizării instituțiilor globale pentru a face posibilă gestionarea democratică și pașnică a acestei noi configurații și evitarea unui conflict mondial. În acest scop, dezbaterile actuale trebuie să se concentreze pe reforma multilateralismului instituțional, mai exact a mecanismelor de decizie și a instituțiilor internaționale create postbelic, cum sunt Consiliul de Securitate al ONU, FMI și Banca Mondială, care prezintă disfuncționalități evidente. În contextul actual, grupul BRICS evoluează ca un exemplu de organizare alternativă, cu propriile instituții financiare și inițiative culturale, semnalând o posibilă direcție a reformei globale. Reprezentanta Senatului României a concluzionat: „Cu 237.000 de morți în conflicte la nivel global anul trecut, reformarea instituțiilor internaționale devine urgentă și imperativă. Incapacitatea noastră de a interveni direct, ca parlamentari, nu poate fi folosită ca scuză pentru lipsa de acțiune. Avem responsabilitatea de a exercita presiune asupra guvernelor noastre pentru a ne asigura că această reformă se realizează.”
 
INFORMAȚII SUPLIMENTARE
Comisia politică a Adunării Parlamentare a Francofoniei (APF) are ca principale atribuții: monitorizarea evoluțiilor politice din statele membre ale Francofoniei care traversează sau au traversat recent situații de criză/conflict, care se abat de la principiile democrației, ale statului de drept și ale respectării drepturilor omului; gestionarea relațiilor APF cu Francofonia guvernamentală și cu rețeaua sa instituțională; examinarea aspectelor juridice și avizarea strategiilor APF, precum și amendarea/modificarea documentelor statutare ale organizației.