În  data de 4 iulie a.c., senatorul Antal Lóránt, președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale a Senatului, a susținut conferința de presă dedicată lansării platformei energymap.ro.
Platforma este o hartă online interactivă, creată din inițiativa proprie a parlamentarului de Harghita pentru a oferi o imagine de ansamblu a producției și consumului de energie electrică și gaze naturale din România între anii 2021 și 2023.
Conform președintelui Antal, peisajul energetic național și evoluția sa din ultimii ani dezvăluie date importante despre direcția în care s-a îndreptat economia națională. ”Dat fiind că amploarea consumului de energie a fost întotdeauna strâns legată de performanța economică a unei țări, informațiile pe care le-am sintetizat pe energymap.ro ne dezvăluie o pantă negativă pe care s-a aflat sectorul industrial al țării noastre.” , a afirmat senatorul.
Antal a mai subliniat că doar în ultimii trei ani, consumul de energie electrică al României a scăzut cu 8%, iar consumul de gaze naturale s-a diminuat cu 21 de procente. Acest fapt este cu atât mai îngrijorător cu cât scăderea consumului de gaze naturale este și mai evidentă când ne uităm la consumul non-casnic, adică cel al actorilor economici, care a înregistrat o scădere de 25%. „În momentul de față, consumul non-casnic constituie aproximativ 72% din consumul total de energie electrică și 64% din consumul de gaze naturale. Tendințele pe care le vedem sunt cât se poate de realiste și sugerează un declin al activității industriale în principal pe fondul crizei energetice, dar și din cauza lipsei unor politici de sprijin al economiei. Este de ajuns să ne uităm la creșterea PIB-ului din 2023: ea a fost de doar 2%”, a detaliat președintele comisiei.
„Iar dacă ne uităm la consumul pe cap de locuitor, valoarea de 2.2 MWh/capita/an la energie electrică ne clasează pe ultimele locuri în Europa, chiar sub media globală de 3.3 MWh, iar cei 4.7 MWh/capita la gaze naturale ne încadrează în urma unor state precum Ungaria, Austria, Norvegia sau Olanda, unde consumul per capita variază de la 10 până la 17 MWh. O primă concluzie: raportat la potențialul ei economic și energetic, România are o industrie subdezvoltată,” a atras atenția președintele Comisiei pentru energie.
Comparând județele și regiunile de dezvoltare din România pe baza datelor energymap.ro, constatăm că regiunile cu cel mai mare consum de energie au fost București-Ilfov și Sud Muntenia, iar pe ultima poziție s-a clasat regiunea Nord-Est, adică jumătatea nordică a Moldovei. Și la capitolul de consum de energie/capita putem observa același trend: cea mai mare valoare s-a înregistrat în cele două regiuni din Sud, iar cea mai mică în Nord-Est, unde și ponderea consumului non-casnic este cea mai mică din România, de 51%.
Cea mai mare rată a reducerii consumului de gaz natural s-a înregistrat însă în regiunea Centru, cu o scădere de cca. 37% și în Sud-Est, cu 26%, în timp ce cea mai mică scădere se poate observa în Sud Muntenia și București-Ilfov. La capitolul energie electrică, Nord-Vest și Centru au fost regiunile cu cea mai mare reducere a consumului, cu 17%, respectiv 10%, iar în Sud-Est și București-Ilfov s-au raportat cele mai mici scăderi.
Dacă ne uităm la nivelul județelor, întâlnim o imagine și mai sugestivă: județe precum Mureș, Galați, Olt, Tulcea sau Vâlcea, unde importante platforme industriale și-au redus sau sistat activitatea, sunt fruntașele clasamentului la scăderea consumului de energie. În Mureș, de exemplu, restrângerea activității Azomureș a dus la o scădere de 55%, cea mai mare din țară în termeni absoluți, a consumului non-casnic de gaze naturale și de 29% a consumului non-casnic de electricitate, cea mai mare scădere din țară. Impactul scăderii se poate remarca și în rata creșterii PIB-ului din județul Mureș din 2022 – acesta a fost în jur de numai 0.2%
Scăderea evidentă a consumului de energie reflectă și un trend negativ în performanța industrială a țării noastre. Pentru a schimba această tendință, Antal a subliniat că economia României are nevoie de politici publice elaborate eficient, în sprijinul industriei, dar și a IMM-urilor, pe de-o parte, iar pe de altă parte de energie accesibilă și sigură. „Din acest motiv, gazul natural rămâne o resursă strategică pentru România: avem cea mai mică dependență de furnizori externi din Europa, avem o resursă ieftină, internă pe care o putem utiliza în folosul industriei, la costuri mult mai mici decât alte țări.”
El a concluzionat: ”Din 2027, România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Europa. Dacă nu ne dezvoltăm rețelele de distribuție, vom fi nevoiți ca în loc să ne utilizăm resursele noastre proprii pentru reindustrializarea regiunilor țării, să exportăm la un preț scăzut altor țări gazul pe care-l extragem din Marea Neagră.”