În perioada 26-28 noiembrie a.c., o delegație a Senatului condusă de Vasile Dîncu, președintele Comisiei pentru afaceri europene, din care au mai făcut parte Cristian Ghica, vicepreședintele Comisiei și Vlad-Mircea Pufu, secretarul Comisiei, a participat la a LXX-a reuniune plenară a Conferinței Organelor Sspecializate în Afaceri Comunitare și Europene (COSAC), desfășurată la Madrid.
Cea de-a LXX reuniune s-a axat pe teme precum politica de migrație și azil, criza energetică, situația din Ucraina și relațiile cu America Latină. La eveniment au luat cuvântul președinții celor două Camere ale Parlamentului spaniol, senatorul Pedro Rollán Ojeda și deputata Francina Armengol, iar Guvernul spaniol a fost reprezentat de ministrul afacerilor externe, José Albares Bueno, ministrul afacerilor interne, Fernando Grande-Marlaska, secretarul de stat pentru UE, Pascual Navarro, secretarul de stat pentru Iberoamerica și Caraibe, Juan Fernández Trigo și secretarul general pentru Politica de Apărare, amiralul Juan Francisco Martínez Nuñez.
Președintele Comisiei pentru afaceri europene, senatorul Vasile Dîncu, în intervenția pe care a avut-o în secțiunea referitoare la Pactul european privind migrația și azilul, a transmis aprecieri la adresa Președinției spaniole a Consiliului UE pentru asumarea la nivel european a temei reformării Pactului privind migrația și azilul și totodată și în context, pentru sprijinul acordat României și Bulgariei în obținerea liberei circulații în spațiul Schengen. Pentru România, Pactul privind migrația și azilul este ”o prioritate și trebuie să continuăm punerea în aplicare a foii de parcurs comune a Parlamentului European și a președințiilor rotative ale Consiliului pentru a finaliza dosarele legislative ale Pactului până în februarie 2024, cel târziu. Am apreciat că Sistemul Dublin, complexul de măsuri adoptate la nivel de UE, ce au drept scop ordonarea și uniformizarea procedurilor de obținere de către refugiați a dreptului la azil în statele membre ale UE, trebuie modernizat printr-o politică echilibrată, echitabilă și solidară.
 
Am subliniat că este necesară o revizuire a perspectivei europene asupra migrației pe considerentul a ceea ce pierde România, care este de două ori victimă a realităților privind migrația și azilul: în primul rând, România este blocată în Schengen, pe motivul că trebuie să facem o nouă politică și un nou document european și în al doilea rând, România pierde foarte mult din cauza migrației interne a forței de muncă calificate în interiorul granițelor UE”.
 
În acest sens, Vasile Dîncu a subliniat că ”migrația internă este o problemă majoră pentru România. Deși ascunsă sub sintagma ‘mobilitate a persoanelor calificate’ și în pofida faptului că avem la dispoziție în interiorul UE Directiva 36 care privește liberalizarea mobilității persoanelor calificate, aceasta din urmă vizând doar obligația monitorizării fluxului de migrație profesională în cadrul UE (Brain Drain), țările care sunt sursă a migrației forței de muncă calificată pierd milioane de specialiști care sunt greu de înlocuit. În 2020, spre exemplu, Comisia Europeană a cerut statelor să faciliteze mobilitatea fără restricții a medicilor, dar nu a prevăzut nicio măsură pentru sprijinirea țărilor care pierd cadre calificate în sistemul de sănătate, mai ales din cauza diferenței de dezvoltare și de retribuire a muncii calificate. Iar România a pierdut, până acum, milioane de persoane calificate prin migrația spre vestul Europei. Ca soluție, am propus colegilor mei parlamentari din țările Uniunii Europene să (re)gândim de o manieră solidară această problemă în sensul în care țările care pierd populație calificată ca efect al liberalizării circulației să fie sprijinite atât prin programe de formare a noilor specialiști, dar și prin alte tipuri de programe. De asemenea, este necesar să existe măsuri care să asigure persoanelor care migrează condiții egale cu cetățenii țărilor respective la condiții egale de specializare sau posturi ocupate. În încheierea intervenției, președintele Comisiei pentru afaceri europene a propus ca ”viitorul pachet privind migrația și azilul să conțină și un pilon dedicat privind soluții în vederea diminuării efectelor fenomenului Brain Drain”.
 
În cadrul reuniunii, senatorul Vlad Pufu a transmis că ”trebuie să continuăm punerea în aplicare a foii de parcurs comune a Parlamentului European și a președinției rotative a Consiliului Europei pentru a finaliza dosarele legislative ale Pactului european privind migrația și azilul, cel mai târziu până în februarie 2024. La Reuniune am auzit un termen optimist – decembrie, până de Crăciun. Iar asta înseamnă că negocierile trebuie să avanseze în ritm alert în perioada următoare. Migrația este deja un eveniment în desfășurare și este nevoie de măsuri urgente care să reglementeze în plan intern și extern acest lucru. România susține că tratarea cauzelor plecărilor ilegale trebuie să se facă în mod profund, prin rezolvarea problemelor generatoare în țările lor de origine. La nivel european, trebuie impulsionată implementarea adecvată a parteneriatului de cooperare cu Africa. Din acest punct de vedere, România va adopta foarte curând o nouă strategie națională pentru relațiile cu continentul african. În ultimul timp, atenția s-a îndreptat spre educație, burse și mici proiecte dedicate școlilor rurale din Africa, precum și proiecte de consolidare a capacităților. Soluția este identificarea unui mix de acțiuni în raport cu partenerii externi și abordarea specifică a fiecăruia, în funcție de particularitățile specifice”.
În a doua intervenție la secțiunea referitoare la tranziția energetică și obiectivele de decarbonizare, senatorul Pufu a afirmat că ”România dispune de un mix bogat de resurse pe care ne propunem să-l valorificăm pe diferite planuri: off-shore, energie eoliană, hidro, solară, precum și nucleară. Acest lucru va contribui la securitatea energetică și la creșterea competitivității, cu impact direct asupra eficienței energetice și obiectivelor de decarbonizare. Dezvoltarea rapidă a tehnologiei SMR în România va aduce beneficii la nivel european privind schimbul de experiență și dezvoltarea ulterioară de alte tehnologii nucleare. Tehnologia SMR trebuie să fie adaptată la nevoile individuale de căldură și electricitate ale fiecărui stat.”
 
În marja Reuniunii COSAC, delegația română a participat la o recepție cu prilejul zilei naționale a României, organizată de Ambasada României în Spania, și la o întâlnire cu reprezentanții Fundației Ortega-Marañón din Madrid, institut activ în domeniul promovării culturale, cercetării și al educației și inspirat de moștenirea intelectuală a filosofului José Ortega y Gasset și a medicului umanist Gregorio Marañón y Posadillo. 
Elemente de context
Plenara Conferinței comisiilor pentru afaceri europene a parlamentelor din Uniunea Europeană reunește delegații ale comisiilor pentru afaceri europene din parlamentele naționale ale statelor membre și observatori din țările partenere din UE. În cadrul conferinței, parlamentarii au ocazia să discute aspecte ale agendei europene şi să facă schimb de bune practici parlamentare. Reuniunea plenară a COSAC închide seria evenimentelor organizate de Spania, în cadrul dimensiunii parlamentare a președinției rotative a Consiliului UE, după mandatul deținut de Suedia. Este o practică obișnuită pentru delegațiile COSAC să prezinte contribuții şi concluzii comune în atenția Parlamentului European, a Consiliului şi a Comisiei Europene.