În cadrul celei de-a treia părți a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Strasbourg, 19-23 iunie 2023, senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la APCE, a avut o întrevedere bilaterală și, separat,   s-a adresat, în plenul Adunării, ministrului ungar al afacerilor externe și comerțului, Peter Szijjártó.
În dialogul său cu șeful diplomației ungare, senatorul Corlățean a arătat că, timp de peste 30 de ani, etnicii români din Ungaria și statul român, ca stat înrudit, au solicitat asigurarea reprezentării politice a persoanelor aparținând minorităților naționale, inclusiv a persoanelor aparținând minorității române, în Parlamentul ungar. Oficialul român a mai menționat, că actualul sistem de „reprezentare” în Legislativul de la Budapesta, prin intermediul așa-zișilor purtători de cuvânt nu constituie de fapt o reprezentare reală în Parlament și nu corespunde standardelor europene în materie. Acest fapt incontestabil a fost constatat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a condamnat Ungaria, în 2022, pentru încălcarea art. 3 privind dreptul la alegeri libere din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, coroborat cu nerespectarea art. 14 din Convenție referitor la interzicerea discriminării.
Pe un alt palier al discuției cu interlocutorul său ungar, referindu-se la războiul de agresiune rus împotriva Ucrainei, senatorul Corlățean a menționat că țara noastră continuă să promoveze o abordare care sprijină ferm suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei,  încurajează progresele în materie democratică ale autorităților de la Kiev, inclusiv din perspectiva atașamentului față de valorile euroatlantice. Parlamentarul român a reliefat totodată că, în pofida măsurilor legislative ale autorităților de la Kiev, care au adus atingere în mod neechivoc drepturilor etnicilor români din Ucraina, inclusiv dreptului la educație în limba maternă, interesul legitim al țării noastre, fundamentat pe standarde europene, va fi urmărit în continuare, prin demersurile întreprinse, atât în plan bilateral, cât și la nivel european. Aceste demersuri s-au concretizat, printre altele, prin adoptarea de către Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a două avize, în 2017 și 2023, în care autorităților de la Kiev li se solicită să își modifice legislația internă pentru a asigura respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, criteriu politic obligatoriu pentru aderarea oricărui stat la Uniunea Europeană.