În perioada 29 iunie-3 iulie 2024, a avut loc la București cea de-a 31-a Sesiune anuală a Adunării Parlamentare a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (APOSCE), ale cărei lucrări au fost găzduite de Parlamentul României - Senatul și Camera Deputaților - și la care au răspuns invitației circa 250 de parlamentari din Europa, America de Nord și Asia Centrală.
Lucrările APOSCE în plen și în comisii generale au fost precedate de sesiunea inaugurală în cadrul căreia au susținut alocuțiuni președintele Senatului, Nicolae-Ionel Ciucă, vicepreședintele Camerei Deputaților și șeful Delegației Parlamentului României la AP OSCE, deputatul Dan Barna, și președinta AP OSCE, Pia Kauma (Finlanda). La sesiunea de deschidere a luat parte și vicepreședintele Senatului, Sorin-Mihai Cîmpeanu. Alocuțiunile rostite în debutul sesiunii AP OSCE au reliefat necesitatea stringentă de a fi respectate angajamentele internaționale prin asigurarea cadrului adecvat pentru ca OSCE să își poată îndeplini în mod eficient mandatul. În același timp, președintele Camerei Superioare a Legislativului român a evidențiat faptul că războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei a avut consecințe grave asupra ordinii internaționale bazate pe reguli și a relevat nevoia de a susține capacitatea Ucrainei de a se apăra în fața statului agresor.
La lucrările sesiunii, Senatul a fost reprezentat, din partea Delegației Parlamentului României la APOSCE, de senatorii Cătălin-Daniel Fenechiu și Lucian Romașcanu.
Tema generală a sesiunii anuale a APOSCE de la București a fost dedicată rolului OSCE în actuala arhitectură de securitate din perspectivă parlamentară. De asemenea, au făcut obiectul dezbaterilor teme precum: consecințele războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu și impactul acesteia asupra evoluțiilor din regiunea OSCE, noile provocări ale inteligenței artificiale în materie de securitate, riscurile generate de dezinformare și propagandă, schimbările climatice și deficitul de apă, antisemitismul în spațiul OSCE, migrația, traficul de ființe umane, protecția mediului în conflictele armate.
În cadrul sesiunii au avut loc reuniuni ale Comisiei permanente și ale celor trei comisii generale ale AP OSCE (afaceri politice și securitate; probleme economice, știință, tehnologie și mediu; democrație, drepturile omului și chestiuni umanitare), precum și ale comisiilor ad-hoc privind migrația, combaterea terorismului și, respectiv, pentru sprijinul parlamentar pentru Ucraina.
Cu ocazia sesiunii AP OSCE, delegațiile ucraineană, română și norvegiană au organizat evenimentul conex cu tema Asigurarea sprijinului pentru persoanele strămutate din Ucraina. În deschidere, au luat cuvântul senatorul Lucian Romașcanu, deputatul Pavlo Frolov, președintele Comisiei speciale temporare a Radei Supreme a Ucrainei pentru protejarea drepturilor patrimoniale și nepatrimoniale ale persoanelor deplasate intern și a altor persoane afectate de agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei, precum și președinta AP OSCE, Pia Kauma. În cadrul discuțiilor, au fost formulate recomandări de acțiune legislativă, politici publice și cooperare internațională, având ca scop optimizarea ajutorului acordat persoanelor strămutate, pentru a răspunde cât mai eficient nevoilor acestora.
În sesiunea de închidere s-au adresat membrilor Adunării ministrul român al afacerilor externe, Luminița Odobescu, și președintele-în-exercițiu al OSCE, Ian Borg, ministrul maltez al afacerilor externe, europene și comerțului. În continuare, oficialul OSCE a răspuns întrebărilor participanților.
Totodată, Adunarea a decis reînnoirea mandatului Piei Kauma la președinția AP OSCE pentru încă un an. Lucrările celei de-a 31-a sesiuni a AP OSCE s-au încheiat cu adoptarea, prin vot, a Declarației de la București, document care sintetizează rezoluțiile și recomandările adoptate în plenul Adunării și în cele trei comisii generale.