Joi, 10 aprilie 2025, în cadrul celei de-a doua părți a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), de la Strasbourg, senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului și membru al Delegației Parlamentului României la APCE, a prezentat în plen, în calitate de raportor, raportul privind aspectele juridice ale aderării Uniunii Europene la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În contextul marcării a 75 de ani de la adoptarea Convenției Europene a Drepturilor Omului, senatorul Corlățean a subliniat importanța crucială a aderării Uniunii Europene (UE) la această convenție, o etapă esențială pentru consolidarea drepturilor omului în Europa. A arătat că, în prezent, toate statele membre UE sunt parte la Convenție, însă instituțiile europene nu sunt supuse în mod direct controlului Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). În opinia sa, această situație creează un dezechilibru periculos în materie de răspundere juridică și afectează încrederea cetățenilor în eficiența mecanismelor internaționale de protecție a drepturilor fundamentale.
Proiectul de rezoluție, elaborat de senatorul Corlățean, evidențiază beneficiile multiple ale aderării, printre care se numără întărirea protecției juridice pentru cetățeni, armonizarea jurisprudenței celor două curți europene (CEDO si Curtea de Justiție a Uniunii Europene/CJUE) și o confirmare clară a angajamentului UE față de valorile democratice și drepturile omului. Textul Adunării relevă faptul că negocierile pentru aderare, reluate în 2020, și acordul provizoriu din 2023 reflectă eforturile comune de a depăși obstacolele juridice identificate anterior de CJUE, păstrând integritatea sistemului Convenției. În plus, rezoluția subliniază că o decizie recentă a Curții de la Luxemburg din septembrie 2024 a clarificat un aspect juridic esențial privind competențele UE în domeniul politicii externe, înlăturând astfel ultimul obstacol major în calea aderării. „După mai bine de 40 de ani de negocieri între Consiliul Europei și UE, cu suișuri și coborâșuri, după un Aviz negativ inițial adoptat de Curtea de Justiție a UE în decembrie 2014, care a frânat procesul de aderare aproape un deceniu, suntem aproape ca noul Protocol revizuit de aderare a UE la CEDO să întrunească consensul în interiorul UE. Este nevoie de o nouă sesizare a CJUE de către Comisia Europeană si de un aviz, de această dată favorabil al judecătorilor de la Luxemburg, care să accepte principiul potrivit căruia ultima cale de recurs în plan european în materia apărării drepturilor fundamentale este Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg”, a subliniat raportorul român.
În intervenția sa în plen ocazionată de prezentarea raportului, a încurajat statele membre să sprijine procesul prin ratificare promptă și prin informarea cetățenilor despre avantajele aderării. „Semnalul politic transmis azi de la Strasbourg către Bruxelles/ Luxemburg, adică către Uniunea Europeană este foarte clar și ferm: într-o perioadă de provocări uriașe pentru drepturile omului, de război pe continentul european nu ne mai permitem să întârziem! Sunt optimist că obiectivul istoric al Consiliului Europei, acela de a realiza un sistem armonios si unitar de protecție a drepturilor omului la nivel european va deveni realitate, în sfârșit, în următorii (puțini) ani!”.
Nici un amendament nu a fost depus la rezoluție, care a fost adoptată de membrii APCE cu o largă majoritate, respectiv 63 voturi pentru şi doar doi parlamentari europeni asumați anti-UE împotrivă.

Rezoluția APCE 2601 (2025) privind aspectele juridice ale aderării Uniunii Europene la Convenția Europeană a Drepturilor Omului