În 7 noiembrie a.c., a avut loc la Bruxelles, Belgia, reuniunea interparlamentară la nivel de comisii cu tema, „Viitorul politicii de coeziune post 2027: oportunități, provocări și pași de urmat”, organizată de Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European.
Din partea Senatului României au participat senatorii Gabriela Crețu, membru al Comisiei pentru afaceri europene și Maricel Popa, membru al Comisiei pentru administrație publică.
Reuniunea a cuprins dezbateri privind viitoarea politică de coeziune după 2027. Reprezentanții parlamentelor naționale au fost invitați să participe la discuții privind oportunitățile, provocările și următorii pași care trebuie întreprinși în legătură cu politica de coeziune, care a devenit cea mai mare linie bugetară a Uniunii Europene. Întâlnirea a avut loc împreună cu reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Consiliului Uniunii Europene și ai Comitetului Regiunilor.
Este de așteptat ca politica de coeziune să se schimbe fundamental în următorii ani. Cu toate acestea, există anumite principii cheie pe care majoritatea părților interesate intenționează să le păstreze, cum ar fi: guvernanța pe mai multe niveluri cu reprezentanții regiunilor; abordarea bazată pe loc, care recunoaște nevoile specifice de dezvoltare ale teritoriilor; și principiul parteneriatului, care urmărește să includă toate părțile interesate, relevante, în proiectarea și implementarea programelor. O provocare cheie este viitoarea relație a politicii cu Facilitatea de recuperare și reziliență (RRF), un instrument temporar care promovează redresarea pe termen scurt după pandemie. Fără îndoială, RRF are implicații puternice pentru arhitectura post-2027 a intervenției UE.
În cadrul dezbaterilor, senatorul Gabriela Crețu a subliniat faptul că beneficiile politicii de coeziune sunt cunoscute, dar în pofida eforturilor financiare și a numeroaselor proiecte realizate, societatea europeană nu este într-o formă mai bună decât înainte. Inegalitatea a crescut în interiorul statelor și între statele membre, iar din 2014, cel puțin, nu mai avem semne de convergență.
Demnitarul român a menționat că este nevoie de coerența politicilor europene. Lipsa progresului așteptat nu este un rezultat al politicilor de coeziune în ele însele. Acestea sunt binevenite, în general adecvate și bine implementate. Dar ele fac parte dintr-un sistem disfuncțional de politici, într-o realitate în schimbare.
Totodată, senatoarea Crețu și-a manifestat îngrijorarea asupra acumulării datoriilor și a deficitelor bugetare care afectează stabilitatea unor state europene. A subliniat inexistența unui dialog autentic și o mai bună diagnosticare a noilor realități, lipsa studiilor de impact oneste asupra celor mai recente decizii de la nivelul Uniunii și mai ales asupra efectele lor. A mai atras atenția că efectul campaniilor de comunicare despre unitate, fără a lua în calcul realitățile, alimentează euro-scepticismul.
Senatoarea a susținut că este bine să vorbim despre inovare și digitalizare, dar pentru această schimbare avem nevoie de forță de muncă calificată peste tot și trebuie diminuat exodul creierelor. Apoi, pentru a avea această forță de muncă avem nevoie de educație de înaltă calitate și de timp. Învățământul superior a fost o alegere a tinerilor atunci când acesta asigura mobilitatea socială pe verticală, nu precaritatea, iar statele puteau plăti pentru copiii mai săraci să studieze. Senatoarea Crețu a precizat că jumătate dintre români, cei cu veniturile cele mai mici, nu au atins încă nivelul venitului real din 1980.
Senatorul Maricel Popa a atras atenția asupra nevoii de prelungire a termenelor de implementare a investițiilor desfășurate cu fonduri europene, plecând de la nevoile pe care le-a identificat în județul Iași, unde a reușit să atragă 1 miliard de euro bani nerambursabili, când a ocupat funcția de președinte al Consiliului județean. Aceștia nu au putut fi cheltuiți în totalitate așa cum ar fi fost normal, deoarece au fost traversate mai multe crize: cea a războiului de la graniță, criza Covid și cea a scumpirilor din energie. Astfel,  senatorul Maricel Popa consideră că prelungirea cu încă doi ani a perioadei de implementare a proiectelor aferente exercițiului financiar 2014-2020 se va traduce prin finalizarea unui număr mai mare de investiții.
Totodată, demnitarul român a subliniat că este familiar cu problemele cu care se confruntă primarii și a adus în atenția autorităților europene faptul că, pentru a implementa cât mai multe proiecte, este necesar să nu crească cofinanțarea aferentă autorităților locale, deoarece resursele financiare ale acestora sunt de cele mai multe ori extrem de limitate.
Senatorul Popa a declarat că susține necondiționat dezvoltarea mediului rural și crede că avem obligativitatea să le oferim oamenilor de aici condiții similare cu cele de la oraș.