Site-ul Senatului României folosește cookie. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosiri cookie-urilor conform OUG 13/24.04.2012 și REGULAMENTUL (UE) 2016/679. OK

Comunicat de presă

Președinta Comisiei pentru afaceri europene a Senatului, Gabriela Crețu, la Conferința interparlamentară privind stabilitatea, coordonarea economică și guvernanța în Uniunea Europeană: „Cei aflați în risc de sărăcie în Uniunea Europeană puteau constitui o țară cât Germania, în 2009. Acum sunt mai mulți!”

Președinta Comisiei pentru afaceri europene a Senatului, Gabriela Crețu, a participat, în perioada 30 septembrie – 1 octombrie, la Conferința interparlamentară privind stabilitatea, coordonarea economică și guvernanța în Uniunea Europeană. Evenimentul a avut loc la Helsinki, sub auspiciile Președinției Finlandei la Consiliul Uniunii Europene. Conferința reunește reprezentanții parlamentelor naționale și instituțiilor europene, pentru a discuta despre aspectele macroeconomice ale Uniunii, despre reglementare și despre dezvoltare sustenabilă.
În intervenția referitoare la îndeplinirea obiectivelor Strategiei 2020 a Uniunii Europene,  Gabriela Crețu a subliniat faptul că sărăcia a crescut în mod absolut.  „Numărul persoanelor aflate în această situație, în 2009, puteau constitui o țară cât Germania; de la circa  80 de milioane atunci, săracii Europei reprezintă  astăzi 112 milioane. Aceeași situație se observă atunci când vorbim despre părăsirea timpurie a școlii și de obiectivele de atins privind educația universitară. Este surprinzător că, în aceste condiții, atunci când punem problema viitorului sistemelor de asigurări sociale, în loc să vorbim despre politicile noastre eșuate sau absente pentru a scoate oamenii din sărăcie și a-i educa, vorbim despre demografie”, a afirmat președinta CAE.
Un alt aspect asupra căruia Gabriela Crețu a atras atenția au fost indicatorii economici inadecvați care furnizează o imagine lipsită de realism asupra situației și duc la reforme care nu își ating obiectivele. Astfel, „raportul dintre veniturile muncii și cele ale capitalului, cel mai mare dezechilibru macroeconomic actual, lipsește dintre indicatorii în baza cărora se realizează supravegherea macroeconomică. Măsurarea convergenței dintre economii prin PIB nu ține cont de faptul că PIB reflectă ceea ce este înregistrat într-o țară, nu ceea ce rămâne efectiv în țara respectivă. Astfel, pentru țările din estul Uniunii, volumul profiturilor care sunt repatriate de către investitorii din alte țări depășește volumul fondurilor europene și al altor intrări din spațiul comunitar. Reducerea decalajelor este doar aparentă dacă se insistă exclusiv pe evoluția veniturilor și nu pe acumularea sau reducerea bogăției. Aceasta reprezintă baza dezvoltării viitoare a unei țări, nu veniturile actuale“, a precizat Gabriela Crețu.
Președinta Comisiei pentru afaceri europene a mai spus că „după criză, am devenit conștienți că Uniunea Europeană trebuie să-și rezolve problemele de distribuție, să reducă decalajele  de dezvoltare  dintre țări și inegalitățile sociale, pentru supraviețuirea sistemului său monetar, nu doar pentru binele oamenilor. În ciuda lecțiilor crizei, care ne-a învățat că piețele nu sunt capabile să rezolve acest tip de probleme, Comisia Europeană a sprijinit în ultimii zece ani diferite soluții bazate pe instrumente de piață - planul de investiții Juncker/Katainen sau Quantitative Easing (achiziții de active la scară largă), promovată de Banca Centrală Europeană; în același timp, a importat modelul american de protejare a sistemului bancar, finanțarea de pe piețe, uitând faptul că criza a început în Statele Unite”.
În acest context, Gabriela Crețu a ridicat problema riscurilor pe care uniunea piețelor de capital le reprezintă în ceea ce privește adâncirea decalajelor existente între statele membre, ca urmare a fluxurilor de lichidități care se vor deplasa cu o viteză și mai mare dinspre periferie spre centru: „La fel, folosirea  instrumentelor financiare în locul investițiilor publice directe ar putea  fi considerată o continuare a viziunii  pe termen scurt, bazată pe eficiența economică, în locul urmăririi rezultatelor pe termen lung, precum dezvoltarea neutră din punct de vedere climatic sau investiția în educație, susținute oficial de Uniunea Europeană“.
Printre invitații Conferinței s-au numărat directorul Mecanismului European de Stabilitate, Klaus Regling; directorul general pentru afaceri economice și financiare în cadrul Comisiei Europene, Marco Buti; guvernatorul Băncii Centrale Finlandeze, Olli Rehn; ministrul Economiei, Katri Kulmuni; vice-președintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen.

Go to top