În perioada 4-5 septembrie a.c., senatorul Titus Corlăţean a participat la Conferința interparlamentară privind Politica Externă și de Securitate Comună și Politica de Securitate și Apărare Comună (PESC/PSAC), organizată în contextul dimensiunii parlamentare a preşedinţiei cehe a Consiliului Uniunii Europene.
La reuniune au participat președinții comisiilor pentru politică externă și apărare din parlamentele naționale, precum și reprezentanți ai țărilor candidate aspirante la aderarea la UE, precum și Josep Borrell Fontelles, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, David McAllister, președintele Comisiei AFET din cadrul Parlamentului European, Jan Lipavský, actualul ministru de externe, Markéta Pekarová Adamová, președintele Camerei Deputaților din Republica Cehă, Oleksandr Merezhko, președintele Comisiei pentru politică externă și cooperare interparlamentară din Consiliul Suprem al Ucrainei, președinții comisiilor pentru politică externă și apărare ai celor două Camere ale Parlamentului ceh, reprezentanți ai Serviciului European de Acțiune Externă, Comisiei Europene și ai Parlamentului European.
Președintele Comisiei pentru politică externă a avut intervenții în două sesiuni din plenul conferinței, cea referitoare la reconstrucția Ucrainei și cea privind politica de extindere a UE, precum și în cadrul reuniunii grupului politic la care este afiliat, S&D.
Domnia sa a subliniat sprijinul continuu acordat Ucrainei de la început, nu doar din 24 februarie a.c., ci încă din 3 martie 2014, când UE a condamnat Rusia pentru anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea pe baza propunerii sale din cadrul Consiliului Afaceri Externe al UE din acea perioadă.
Senatorul a întărit dorința României de a sprijini, în continuare, Ucraina în procesul de reconstrucție, care va fi un proces complex, de proporții istorice, ce va presupune prioritizare. În acest context, a salutat adoptarea celor șapte principii de la Lugano în cadrul Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei, care vor sta la baza acestui proces.
Procesul de reconstrucție trebuie să includă, printre altele, accelerarea și extinderea reformelor, consolidarea statului de drept, eradicarea corupției și transformarea Ucrainei într-o țară modernă europeană, cu o societate tolerantă și incluzivă.
În acest context, președintele Corlățean a atras atenția asupra unui aspect foarte important,  care nu a fost menționat până acum, deoarece prioritatea zero a fost sprijinirea Ucrainei pentru a face față agresiunii din partea Rusiei și a câștiga războiul, respectiv faptul că, la momentul potrivit, este obligatorie verificarea respectării criteriilor politice, cu accent pe respectarea standardelor privind protecția minorităților naționale de pe teritoriul ucrainean, începând cu etnicii români din Ucraina. Acesta a solicitat autorităților ucrainene să întreprindă demersuri în vederea stopării tratamentului incorect și discriminatoriu la adresa minorității române din Ucraina.
Pe cale de consecință, președintele Corlățean a solicitat Kievului să înceteze să mai facă greșeli care aduc atingere aspirației legitime de prezervare a identității naționale a etnicilor români din Ucraina dar și proiectului european al acestei țări.
Pe de altă parte, senatorul Corlățean a declarat că, în decursul ultimilor ani o serie de state membre, între care și România, au pledat pentru abordarea procesului de extindere nu doar ca un avantaj important al UE, ci și pentru a evalua acest proces dintr-o perspectivă strategică. Acesta a declarat că România va acorda întregul său sprijin procesului de extindere care să vizeze atât state din Parteneriatul Estic, cât și din Balcani.
În ceea ce privește Parteneriatul Estic, a salutat decizia istorică a Consiliului European privind acordarea statutului de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova și o perspectivă europeană Georgiei. În același timp, acesta și-a exprimat convingerea că este nevoie să se discute consolidarea sprijinului acordat Georgiei, iar înainte de sfârșitul anului să i se acorde statutul de țară candidată la UE. De asemenea, președintele a subliniat importanța acordării unui sprijin economic substanțial Republicii Moldova pentru că situația țării în această iarnă va fi foarte complicată, iar fără sprijin european există riscul unor consecințe negative importante.
În ceea ce privește Balcanii de Vest, președintele a atras atenția asupra unei lecții concrete constatate de-a lungul timpului, și anume faptul că, de fiecare dată când UE și unele state europene nu au acordat atenția cuvenită acestei regiuni și nu au fost suficient de angajate politic, au lăsat scena deschisă pentru acțiunea altor actori statali. Acesta este și cazul Rusiei. În acest sens, președintele a atras atenția asupra faptului că acum este momentul să se treacă la acțiune pentru susținerea procesului de extindere europeană.
Senatorul Corlățean a sugerat necesitatea asocierii tuturor instrumentelor europene disponibile, inclusiv a structurilor Consiliului Europei și respectiv a Adunării sale Parlamentare, pentru că acestea au cunoștințe și instrumente instituționale eficiente privind situația democratică a statelor care sunt candidate la UE, dar care sunt și membre ale Consiliului Europei.