La invitația Asociației ”Răsăritul Românesc” din Republica Moldova, președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României, domnul Claudiu Târziu, a întreprins, în perioada 25-27 noiembrie 2023, o vizită de lucru la Chișinău, capitala Republicii Moldova, pentru a participa la Conferința cu genericul ”Românii la răscrucea istoriei”, care a avut loc la 26 noiembrie 2023 în Sala memorială a Unirii din clădirea Sfatului Țării în care, la 27 martie 1918, a fost votată Unirea Basarabiei cu Patria-mamă România (strada Alexei Mateevici nr. 111, Chișinău, actualmente clădirea aparținând Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice a Republicii Moldova).
La Conferința ”Românii la răscrucea istoriei”, organizată cu ocazia împlinirii a 107 ani de la prima ședință a Sfatului Țării, au participat și alți parlamentari români: deputații Boris Volosatîi, gen. Mircia Chelaru, Lucian-Florin Pușcașu, Radu-Vicențiu Grădinaru și Cristian-Daniel Ivănuță.
În intervenția sa, senatorul Claudiu Târziu, președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni, a declarat, între altele:
”Sunt bucuros să fiu astăzi aici. În această clădire, acum 105 ani, Sfatul Țării a votat Unirea Basarabiei cu Patria mamă România, după 106 ani de ocupație țaristă și împilare națională. Anul 1918 a fost un an astral pentru neamul românesc. Basarabia, contrar tuturor așteptărilor, pusă în fața pericolului real al anexiunii de către Ucraina, a fost prima noastră provincie istorică care a revenit la sânul Patriei mame.
Procesul început de Sfatul Țării la Chișinău a continuat cu Deciziile de Unire cu Regatul României a Bucovinei și Transilvaniei.
Ion Buzdugan și Pan Halippa, Ion Pelivan și Сonstantin Stere, Elena Alistar și părintele Alexandru Baltaga sunt doar câteva nume ilustre din pleiada artizanilor Unirii Basarabiei cu România. Acești oameni au dat un sens nou istoriei noastre naționale. Ideea de unitate românească, pe care au servit-o exemplar, este vie și tot mai prezentă în inimile românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Reunirea este pentru noi un obiectiv irevocabil.
Bucuria noastră este umbrită de faptul că această clădire de importanță națională a ajuns într-o stare de delăsare și degradare avansată. Dată fiind importanța istorică și prestigiul locului și după ceea ce am văzut la fața locului, voi întreprinde toate demersurile necesare ca România să-și asume cheltuielile de reconstrucție și restaurare a clădirii Sfatului Țării din Chișinău”.
În marja Conferinței ”Românii la răscrucea istoriei”, reprezentantul Senatului României s-a întâlnit cu doamna conferențiar universitar doctor Ludmila Lazarev (Departamentul Științe socio-umanistice și Limbi moderne) și cu doamna asistent universitar Svetlana Plațînda, Decan FAPDD (Facultatea de Arte Plastice, Decorative și Design, Departamentul Arte decorative și sculptură), ca reprezentante mandatate ale doamnei profesor universitar doctor Victoria Melnic, decanul Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP) din Chișinău.
În cadrul întâlnirii, cele două reprezentante ale AMTAP din Chișinău au făcut o prezentare a stării actuale de degradare avansată a clădirii Sfatului Țării și au adus la cunoștință faptul că în prezent este în derulare o campanie de strângere de fonduri în cadrul proiectului ”Reabilitarea și amenajarea Sălii memoriale a Sfatului Țării – Sala Unirii” prin crearea unui spațiu public polivalent pentru evenimente culturale, excursii, vizite într-un loc încărcat de memorie istorică. În acest scop, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice a deschis un cont bancar în MDL, Euro și RON în vederea acumulării resurselor financiare necesare.
Clădirea Sfatului Țării din Chișinău are statut de monument de arhitectură şi istorie de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură al municipiului Chişinău.
Imobilul a fost construit între 1902 și 1905, găzduind gimnaziul nr. 3 pentru băieţi. Din 1914 până în 1918 în interiorul clădirii a fost dislocat un spital militar. În 1917- 27 martie 1918 în această clădire şi-au ţinut şedinţele Sfatul Ţării, parlamentul Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia). Din 1934 clădirea a devenit sediu al Facultăţii de Ştiinţe Agronomice a Universităţii din Iaşi. În timpul celui de al Doilea Război Mondial clădirea a fost deteriorată și reconstruită în anii 1950. În perioada postbelică a fost sediul blocului administrativ al Institutului Agricol, actualmente – al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice.
Reprezentantul Senatului României s-a putut convinge la fața locului că în prezent clădirea Sfatului Țării din Chișinău se află într-o stare avansată de delăsare și degradare, în pofida faptului că autoritățile Republicii Moldova îi recunosc formal statutul de monument de arhitectură şi istorie de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor alcătuit de Academia de Ştiinţe a Moldovei (AȘM). Urmare a acestei vizite și a discuțiilor purtate cu reprezentanții Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, senatorul Claudiu Târziu va sesiza factorii guvernamentali de la București în vederea includerii proiectului de reabilitare a clădirii Sfatului Țării printre proiectele finanțate în limita asistenței financiare nerambursabile de 100 de milioane de euro la dispoziția Guvernului Republicii Moldova.