La primul punct de pe Ordinea de Zi, Comisia a analizat COM (2015) 497 final – Comunicare a Comisiei către Parlamentul European Consiliu, Comitetul economic și social european și Comitetul regiunilor - Comerț pentru toți. Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă
La lucrările Comisiei din data de 17 decembrie a.c. a participat domnul Bogdan Badea, director în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Au fost analizate procesul verbal al Comisiei economice, industrii și servicii și fişa de sinteză de la Serviciul pentru Afaceri Europene al Senatului.
Prezenta Comunicare propune principiile pe care Comisia Europeană le urmărește în negocierea viitoarelor tratate comerciale ale Uniunii Europene.
În urma examinării, Comisia pentru Afaceri Europene salută:
1. Colaborarea mai strânsă a Comisiei Europene cu statele membre, cu Parlamentul European și cu societatea civilă. Comisia trebuie să își intensifice eforturile de a promova o dezbatere informată în statele membre și de a aprofunda dialogul cu societatea civilă în general. Aceasta îi va permite să sensibilizeze cetățenii cu privire la negocierile aflate în curs sau planificate în materie de comerț și de investiții și să obțină feedback de la părțile interesate. De asemenea, în acest dialog trebuie implicate Camerele de Comerț din fiecare stat membru.
2. Asigurarea încrederii consumatorilor în produsele pe care le cumpără într-o economie globalizată. Consumatorii au dreptul să știe ce cumpără pentru a lua decizii în cunoștință de cauză. Normele pieței unice a UE oferă consumatorilor deplină încredere în bunurile și serviciile pe care le achiziționează din alte state membre ale UE. Niciun acord comercial al UE nu trebuie să antreneze o reducere a nivelului de protecție a consumatorilor, de protecție a mediului, de protecție socială și de protecție a muncii oferit în prezent în Uniunea Europeană și nici să nu restrângă capacitatea UE și a statelor membre de a lua măsuri în viitor pentru a realiza obiective legitime de interes public în funcție de nivelul de protecție pe care îl consideră adecvat.
3. Consolidarea locului Europei în lanțurile de aprovizionare globale prin politica comercială a UE.
4. Promovarea comerțului cu servicii și facilitarea comerțului electronic, revoluția digitală îndepărtând barierele geografice și anulând distanțele, cu un impact enorm asupra economiilor și societăților din întreaga lume, ceea ce pentru comerț înseamnă noi oportunități, inclusiv pentru IMM-urile și pentru consumatorii din UE.
5. Creșterea transparenței în negocierile comerciale, în special atunci când acestea abordează chestiuni de politică internă precum reglementarea. Transparența ar trebui să se aplice în toate etapele ciclului de negociere, de la stabilirea obiectivelor la negocierile în sine și în etapa postnegociere.
Comisia pentru Afaceri Europene constată și își exprimă îngrijorarea:
1. Cu privire la efectele liberalizării comerțului ce pot avea efecte perturbatoare temporare asupra anumitor regiuni și lucrători, în cazul în care noua concurență se dovedește a fi prea intensă pentru anumite IMM-uri. Comisia Europeană și statele membre trebuie să-și asume responsabilitatea de a se asigura că politicile active privind piața muncii și fondurile europene pot permit celor care își pierd locurile de muncă să își găsească rapid altele noi, fie în întreprinderi mai competitive din sectorul lor, fie îmbrățișând o ocupație cu totul nouă.
2. Punerea în aplicare efectivă a acordurilor de asociere și de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare cu Ucraina, Moldova și Georgia, țări care au competitivitate economică scăzută, poate duce la dezechilibre economice consistente. De aceea, Comisia Europeană trebuie să susțină o integrarea progresivă a pieței bazată pe principiul suportabilității sociale, astfel încât rezultatele economice să aducă o plus valoare clară tuturor părților implicate.
De asemenea, Comisia pentru Afaceri Europene recomandă:
1. O atenție sporită a Comisiei Europene pentru problemele legate de protecția consumatorilor și a datelor cu caracter personal ale acestora, atât în UE, cât și la nivel internațional. Securitatea datelor este esențială pentru toate societățile care procesează date. Infrastructurile digitale, criptarea și standardele comune sunt, de asemenea, importante pentru lanțurile valorice globale și, prin urmare, se încadrează și ele în domeniul politicii comerciale. În plus, unele dintre acțiunile-cheie ale strategiei privind piața unică digitală, cum ar fi inițiativa pentru un „cloud european” și reforma în domeniul drepturilor de autor, au o dimensiune internațională care ar putea fi abordată în acordurile comerciale.
2. O atenție sporită asupra dreptului de reglementare al statelor precum și a modului de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat. Comisia Europeană trebuie să clarifice baza juridică pe care se va crea noul sistem jurisdicțional public în materie de investiții, compus dintr-un tribunal de primă instanță și o curte de apel. De asemenea, trebuie clarificate criteriile de definire a litigiilor ce fac obiectul acestui nou sistem jurisdicțional și accesul la sistem al celor îndreptățiți, astfel încât să nu fie dezavantajate I.M.M-urile sau consumatorii în detrimentul corporațiilor.
În urma dezbaterii, membrii comisiei, în concordanţă cu evaluările făcute, au hotărât cu majoritate de voturi, formularea unei Opinii la Comunicare a Comisiei către Parlamentul European Consiliu, Comitetul economic și social european și Comitetul regiunilor - Comerț pentru toți. Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă COM(2015) 497 final.
La punctul 2 de pe Ordinea de Zi, Comisia a analizat COM (2015) 302 final – Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu - Un sistem de impozitare a înteprinderilor echitabil și eficient în Uniunea Europeană: 5 domenii - cheie.
La lucrările Comisiei au participat Gabriel Biriş, secretar de stat în Ministerului Finanţelor Publice şi reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe.
Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancara și piaţă de capital şi Comisia economică, industrii şi servicii au transmis procese verbale. Au fost analizate punctele de vedere ale Ministerului Finanţelor Publice şi fişa de sinteză a Serviciului pentru Afaceri Europene.
Prezenta Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu reflectă preocuparea instituţională europeană pentru reformarea sistemului de impozitare în Uniunea Europeană, prin promovarea unor iniţiative de combatere a evaziunii fiscale, asigurare de venituri sustenabile şi de asigurare a Pieţei Unice Europene. Propunerile urmează a se constitui într-un set de măsuri riguros şi coerent, structurat pe 5 domenii cheie, după cum urmează:
1. Regândirea bazei comune de consolidare a impozitării întreprinderilor,
2. Asigurarea impozitării efective în locul în care sunt generate profiturile,
3. Crearea unui mediu de afaceri mai bun,
4. Creşterea transparenţei fiscale,
5. Instrumente UE pentru coordonare.
În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene:
I. Constată:
Până în prezent, nu a avut loc, la nivelul administraţiei, o analiză aprofundată, care să genereze o poziţie naţională fermă. În schimb, Ministerul Finanţelor a analizat secvenţial documentul Comisiei, încercând să definească impactul anumitor măsuri asupra sistemului fiscal românesc şi asupra economiei româneşti în ansamblu.
II. Este necesar:
România să susţină iniţiativa referitoare la generarea unui sistem comun de impozitare aplicabil dobânzilor/redevenţelor, ca şi discutarea cu prioritate a unor clauze antiabuz. Totodată, fiind un domeniu de interes, se susţine ideea unor regimuri preferenţiale de impozitare, cum este şi regimul Patent Box.
Comisia pentru afaceri europene susţine măsura de regândire a Directivei CCCTB cuprinsă în Planul de acţiune al Comisiei, cu următoarele observaţii:
- susţine continuarea discuţiilor tehnice pentru armonizarea regulilor fiscale de stabilire a bazei impozabile pentru companii, la nivelul tuturor statelor membre, cu concentrare pe elementele de calcul ale bazei;
- nu susţine includerea elementelor de consolidare în proiectul de directivă şi nici extinderea într-o fază viitoare a discuţiilor tehnice asupra acestor elemente;
- nu susţine recuperarea transfrontalieră a pierderilor, considerând că aceasta nu poate fi disociată de măsura de consolidare fiscală/grupare fiscal.
După prezentarea noii propuneri de directivă, România va continua examinarea elementelor bazei fiscale din punct de vedere al impactului bugetar şi administrative iar în ceea ce priveşte Directiva 2003/49/CE privind sistemul comun de impozitare aplicabil plăţilor de dobânzi şi de redevenţe efectuate între societăţi asociate din state membre diferite, România este de acord cu textul înaintat de Comisie.
România susţine implementarea regimurilor Patent box în linie cu abordare nexus, agreată la nivelul Codului de conduită, pentru a se asigura aplicarea regimurilor fiscale preferenţiale doar acolo unde există o legătură directă între acordarea beneficiilor fiscale şi activităţile de cercetare-dezvoltare desfăşurate.
Referitor la activitatea viitoare a grupului Codului de conduită, România susţine întărirea activităţii şi rolului grupului pentru coordonarea şi armonizarea sistemelor fiscale ale statelor membre.
III. Se recomandă:
Măsurile propuse de Comisie trebuie să fie proportionale cu obiectivele vizate, având în vedere că transferurile de profit în cadrul companiilor transfrontaliere pot conduce la abordări inechitabile şi la anumite dezavantaje pentru companiile transfrontaliere originare din UE comparativ cu cele din non-UE. Se doreşte ca orice decizie a Comisiei să nu afecteze suveranitatea fiscală a României în privinta taxelor, ceea ce ar însemna o amenintare la adresa economiei româneşti.
În urma dezbaterii, membrii comisiei, în concordanţă cu evaluările facute, au hotărât cu majoritate de voturi, formularea unui opinii la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Un sistem de impozitare a întreprinderilor echitabil şi eficient în Uniunea Europeană: 5 domenii-cheie — COM (2:315) 3o2 final.
La punctul 3 de pe Ordinea de Zi, Comisia a analizat COM(2015) 701 final - Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de instituire a Programului de sprijin pentru reforme structurale pentru perioada 20172020 şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013 şi (UE) nr. 1305/2013
La lucrările Comisiei din data de 17 decembrie a.c. a participat domnul Gabriel Biriș, secretar de stat MFP și Angela Carabaș, sef serviciu MFP.
Propunerea de Regulament are ca obiect instituirea Programului de sprijin pentru reforme structurale (PSRS), pentru perioada cuprinsa între 1 ianuarie 2017 şi 31 decembrie 2020. Programul are ca obiectiv general realizarea de reforme instituţionale, administrative şi structurale in statele membre, prin acordarea de sprijin autoritătilor naţionale pentru măsurile ce vizează reformarea instituţiilor, a guvernanţei, a administraţiei şi a sectorului economic şi social ca răspuns la provocările de ordin economic şi social, în vederea consolidării competitivităţii, a creşterii economice, a ocupării forţei de muncă şi a investiţiilor, în special în contextul proceselor de guvernanţă economică, inclusiv prin acordarea de asistenţă pentru utilizarea eficientă si eficace a fondurilor Uniunii.
Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a Programului de sprijin pentru reforme structurale, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2017 şi 31 decembrie 2020 este de 142,80 milioane euro, sumă care va fi dedusă din resursele alocate asistenţei tehnice acordate la iniţiativa Comisiei în temeiul Regulamentului (UE) nr.1303/2013 şi al Regulamentului (UE) nr.1305/2013.
Statele membre care doresc să beneficieze de sprijin în cadrul acestui program, prezintă o cerere de sprijin care, ținând seama de principiile transparenţei, egalităţii de tratament şi bunei gestiuni financiare, va fi analizată de Comisie pe baza gradului de urgenţă, a amplorii şi a profunzimii problemelor identificate, a nevoilor de sprijin pentru fiecare domeniu de politică, a analizei indicatorilor socioeconomici şi a capacităţii administrative generale a statului membru. De asemenea, Comisia, in cooperare cu statul membru în cauză, va identifica domeniile prioritare şi sfera de aplicare a sprijinului care urmează să fie furnizat, precum și contribuţia financiară globală.
Sub aspectul subsidiaritaţii, finanţarea din programul preconizat a activităţilor propuse respectă principiile valorii adăugate europene şi subsidiarităţii. Finanţarea din bugetul Uniunii se axează asupra activităţilor ale căror obiective nu pot fi îndeplinite suficient numai de către statele membre şi în cazul cărora intervenţia Uniunii poate aduce o valoare adăugată suplimentară în comparaţie cu acţiunile întreprinse exclusiv de către statele membre.
Sub aspectul proportionalităţii, propunerea nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru realizarea la nivel european a obiectivului specificat şi ceea ce este necesar pentru îndeplinirea acestuia.
Comisia pentru Afaceri Europene, Comisia pentru Buget, Finanţe, Activitate Bancară și Piaţă de Capital și Comisia Economică, Industrii şi Servicii au constatat că Propunerea de Regulament al Parlamentului European si al Consiliului de instituire a Programului de sprijin pentru reforme structurale pentru perioada 2017-2020 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr.1303/2013 si (UE) nr.1305/2013 - COM (2015) 701 final, respectă principiul subsidiarităţii şi principiul proporţionalităţii şi au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui proces-verbal.
Punctele 4 și 5 de pe Ordinea de Zi au fost amânate pentru o ședință ulterioară din cauza lipsei instituțiilor guvernamentale.
La punctul 6 de pe Ordinea de Zi, Comisia a analizat PACHETUL de măsuri privind economia circulară
1- COM(2015) 593 final - Propunere de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz, a Directivei 2006/66/CE privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori şi a Directivei 2012/19/UE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice
2- COM(2015) 594 final - Propunere de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor
3- COM(2015) 595 final - Propunere de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deşeurile
4- COM(2015) 596 final - Propunere de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje
5- COM(2015) 614 final - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Închiderea buclei - un plan de acţiune al UE pentru economia circulară
La lucrările Comisiei, din data de 17 decembrie 2015, au participat reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (dna Corina Lupu, secretar de stat, dna Mihaela Frasineanu, director DGD, dna Niculina Moise, coordinator BRP), ai Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri (dna Mariana Voicu, director) şi reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe.
Au fost analizate punctele de vedere ale Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, ale Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri şi fişa de sinteză a Serviciului pentru Afaceri Europene.
Comunicarea Comisiei Europene Închiderea buclei - un plan de acţiune al UE pentru economia circulară exprimă poziţia Comisiei Europene, care a decis retragerea propunerii iniţiale a Comisiei Barroso II, prezentată în 2014, Pachetul privind economia circulară şi înlocuirea cu o propunere mai ambiţioasă pentru a promova eficienţa utilizării resurselor prin implementarea conceptului de economie circulară. Iniţiativa noii Comisii Europene (patru propuneri legislative + comunicare plan acţiune) a fost adoptată de colegiul comisarilor în data de 2 decembrie 2015.
Notă: Unul dintre obiectivele declarate ale noii Comisii, care răspunde inclusiv solicitării unor state membre, cum este şi cazul RO, este luarea în considerare a discrepanţelor dintre statele membre în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor şi, respectiv, abordarea problemelor actuale de implementare. Acest lucru nu a fost reflectat de Comisia Barroso II, în propunerea din 2014, când obiectivele/ţintele s-au bazat pe gestionarea deşeurilor în statele membre cu cel mai înalt nivel de performanţă. Statele membre cele mai afectate de acele propuneri ar fi fost însă, în principal, BG, HU, PL, RO, SK, CZ şi LT.
Elementul de noutate este acela că, în loc de o singură propunere de modificare a directivelor din domeniul deşeurilor, actuala Comisie Europeană a ales să prezinte patru propuneri separate:
• modificarea Directivei cadru deşeuri;
• modificarea Directivei privind depozitarea deşeurilor;
• modificarea Directivei privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje;
• o propunere de modificare a trei Directive care reglementează anumite fluxuri de deşeuri (vehiculele scoase din uz, deşeurile de baterii şi acumulatori şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice) în ceea ce priveşte cerinţele de raportare.
În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene:
1. Constată că:
a) Noul pachet urmează o abordare mai integrată, cu sprijinul măsurilor din Planul de acţiune;
b) Ţintele sunt echilibrate şi coerente şi ţin cont per ansamblu de situaţia din statele membre;
c) Se promovează utilizarea extinsă a instrumentelor economice;
d) Se accentuează măsurile de prevenire a generării de deşeuri;
e) Se simplifică metodele de calcul;
f) Propunerile legislative respectă principiul subsidiarităţii şi al proporţionalităţii;
g) Pentru România, acest domeniu este deosebit de important şi de complex. În ultimii ani, au fost depuse eforturi pentru soluţionarea problematicii deşeurilor. România rămâne angajată în continuare în promovarea unor proiecte, care să asigure managementul integrat şi ierarhia deşeurilor.
h) România susţine principalul obiectiv al Pachetului privind Economia Circulară, acela de a stimula dezvoltarea de noi pieţe şi modele de afaceri în scopul dezvoltării economiei şi al creării de noi locuri de muncă;
i) Tranziţia către o economie circulară va permite restructurarea economiei şi îmbunătăţirea competitivităţii europene, prin reducerea consumului de materii prime, utilizarea durabilă a resurselor şi valorizarea deşeurilor prin transformarea lor în produse;
j) În ceea ce priveşte ţintele ambiţioase propuse pentru reducerea cantităţii de deşeuri generate în scopul dezvoltării unei economii circulare, apreciem că actualul pachet răspunde, în linii generale, unor solicitări exprese din partea unor state membre, inclusiv România, în contextul primului pachet (adoptat de Comisia Barroso II şi retras de Comisia Juncker), respectiv ca propunerile de ţinte de reciclare şi depozitare pentru deşeurile municipale să ţină cont de punctele de plecare/circumstanţele diferite ale statelor membre.
2. Se recomandă:
a) Pentru COM(2015)595 final – Propunere de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deşeurile şi COM(2015)594 final – Propunere de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor:
- Membrii Comisiei apreciază că abordarea generală a propunerilor se adresează sinergiilor cu alte politici şi nu se concentrează exclusiv pe etapa finală a ciclului de viaţă al unui produs, atunci când acesta devine deşeu. Planul de Acţiune cuprinde 5 tipuri de acţiuni prioritare care se adresează producţiei, consumului, inovării şi investiţiilor, gestionării deşeurilor şi creării pieţei pentru materii prime secundare;
- Trebuie analizate cu atenţie propunerile privind definiţiile:
• deşeurilor municipale,
• deşeurilor biodegradabile,
• metoda de calcul
- În concluzie, membrii Comisiei consideră că, consultările vor trebui să fie ample.
b) În privinţa COM(2015)594 final – Propunere de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor şi a COM(2015)596 final – Propunere de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje:
- Definiţiile termenilor ar fi mai corect de corelat cu actuala propunere de Directivă 2008/98/CE decât cu varianta propusă de Comisie;
- Apreciem că ţintele pentru reciclare şi pregătirea pentru reutilizare a deşeurilor municipale (la 60% în 2025 şi 65% în 2030) şi a deşeurilor de ambalaje (fără ţinte specifice deocamdată), pentru reducerea depozitării deşeurilor municipale la maxim 10% în 2030 vor rămâne în continuare o provocare, cu toate că pentru aceasta din urmă România este inclusă în grupul statelor membre care va beneficia de derogări.
c) Referitor la COM(2015)593 final – Propunere de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz, a Directivei 2006/66/CE privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori şi a Directivei 2012/19/UE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice:
- Propunem ca la modificarea Directivei 2006/66/CE să fie cuprinsă şi modificarea art. 10 (3): “Statele membre monitorizează…, Statele membre transmit Comisiei rapoarte în termen de 18 luni de la sfârşitul anului…”
Este foarte important, din perspectiva României, ca propunerea să ia în considerare circumstanţele naţionale ale statelor membre, acest lucru fiind important pentru îmbunătăţirea punerii în aplicare a politicii privind deşeurile.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei, în concordanţă cu evaluările făcute, au hotărât cu majoritate de voturi formularea unui opinii la Pachetul privind Economia Circulară.