La primul punct de pe Ordinea de Zi, Comisia a analizat COM(2015) 615 final - Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI de apropiere a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce priveşte cerinţele de accesibilitate aplicabile produselor şi serviciilor
La şedinţele comisiilor din zilele 26 ianuarie şi 27 ianuarie au participat reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri (dna Linculescu Liliana, consilier), Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (dna Ana Maria Neagoe, director general) şi Autorităţii Naţionale  pentru Protecţia Consumatorilor (dl Vlad Bontea, vicepreședinte).
  Comisia economică, industrii şi servicii a transmis proces verbal.
  Propunere de directivă va oferi un cadru comun la nivelul UE pentru definirea şi punerea în aplicare a cerinţelor de accesibilitate pentru anumite produse şi servicii.
  În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene şi Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări formulează următoarele observaţii:
I. Prezenta propunere de directivă respectă principiul subsidiarităţii şi cel al proporţionalităţii.
II. Se notează:
• Importanţa prezentei directive în armonizarea accesibilităţii produselor şi serviciilor la nivelul UE;
• Stabilirea cerinţelor comune în materie de accesibilitate pentru anumite produse şi servicii cheie;
• Lipsa descrierii detaliate a modului în care trebuie aplicată obligaţia accesibilizării unui produs sau a unui serviciu prin respectarea cerinţelor definite în materie de accesibilitate, stabilind doar o serie de principii generale;
• Divergenţa legislaţiilor naţionale privind cerinţele de accesibilitate care s-ar putea accentua pe măsură ce statele membre îşi vor pune în aplicare obligaţiile în materie de accesibilitate în temeiul CNUDPH.
III. Se consideră necesare:
• Clarificarea precizărilor legate de modul de aplicare a prezentei directive;
• Elaborarea unor linii directoare din partea Comisiei Europene care să ajute statele membre în transpunerea şi implementarea corectă a Directivei;
• Alegerea unei proceduri simplificate pentru evaluarea conformităţii şi a procedurilor existente pentru supravegherea pieţei.
IV. Se consideră sensibilă şi importantă:
• Inerenţa apariţiei de costuri suplimentare prin:
- Reproiectarea produselor
- Introducerea informaţiilor suplimentare pe etichete
- Punerea la dispoziţia utilizatorilor a formatelor suplimentare (audio/braile) pentru instrucţiuni şi a manualului de utilizare a produsului pentru ca produsele să răspundă tuturor cerinţelor din proiectul de directivă.
V. Se recomandă:
• Introducerea cerinţelor de accesibilitate astfel încât să nu fie afectată substanţial activitatea operatoriilor economici ai statelor membre;
• Facilitarea accesului liber la informaţii, preponderent la know-how-ul statelor europene cu experienţă în aplicarea prevederilor actualei directive;
• Prioritizarea clară a domeniilor de aplicare a directivei, în funcţie de beneficiile economice şi sociale;
• Efectuarea analizelor economice de impact înaintea aplicării deciziei de implementare pentru o cât mai corectă evaluare.
  În urma dezbaterii, membrii comisiilor au hotărât cu majoritate de voturi formularea unei opinii în concordanţă cu observaţiile de mai sus. 
La punctual 2 de pe Ordinea de Zi, Comisia a analizat COM(2015) 750 final - Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI de modificare a Directivei 91/477/CEE a Consiliului privind controlul achiziţionării şi deţinerii de armelor
În cadrul ședinței Comisiei pentru afaceri europene din data de 27 ianuarie au participat reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, doamna Chestor de poliţie Irina Alexe - Secretar general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne şi domnul Florea-Tiberiu Trifan - Secretar de Stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene are următoarele observaţii:
I. Prezenta propunere de directivă respectă principiul subsidiarităţii şi proporţionalităţii.
II. Se notează:
•     Importanţa directivei în combaterea criminalităţii organizate şi terorismului
•     Facilitarea funcţionării pieţei interne a armelor de foc în cadrul UE, prin garantarea în acelaşi timp a unui nivel ridicat de siguranţă pentru cetăţenii UE.
•     ajustări de definiţie (componenta esenţială a armei, intermediarul, armurierul etc.)
•     înlocuiri provizionale (marcarea unică a armei, înregistrarea armei, autorizarea intermediarului sau armurierului, motivaţia procurării de arme etc.) - referitoare la legislaţia locală în principal, şi legislaţia europeană în subsidiar.
•     adăugiri explicative (reînnoirea autorizaţiilor la 5 ani, controlul dezactivării definitive a armei, controlul imposibilităţii de activare a unei arme declarate inactivă etc.)
•     operări în anexe (descriere tipuri de arme, scop tipuri de arme etc.)
III. Se consideră cruciale:
•     Instituirea unui sistem la nivelul întregii UE care să asigure cooperarea necesară între statele membre pentru a controla şi urmări uzul civil al armelor de foc.
•     Eliminarea vulnerabilităţilor unui stat membru faţă de activităţile infracţionale, care afectează întreaga UE.
•     Deplina coerenţă cu obiectivele strategice ale Comisiei Europene pentru perioada 2014-2019 în ceea ce priveşte promovarea unui „spaţiu al justiţiei şi al drepturilor fundamentale bazat pe încredere reciprocă”.
IV. Se consideră necesare şi importante:
•     Introducerea normelor comune la nivelul UE privind marcarea pentru a împiedica ştergerea cu uşurinţă a marcajelor.
•     Stabilirea cerinţelor minime pe care statele membre trebuie să le impună cu privire la achiziţionarea şi deţinerea diferitelor categorii de arme de foc şi reglementarea condiţiilor pentru transferul de arme de foc între statele membre, cu prevederea în acelaşi timp a unor norme mai flexibile în ceea ce priveşte vânătoarea şi tirul sportiv.
•     Păstrarea datelor până la distrugerea armei de foc în cauză.
V. Se constată:
•     Superpozabilitatea ridicată a directivei europene cu legile româneşti în vigoare, în speţă legea 295/2004.
•     Necesitatea ajustării legii 295/2004, prin introducerea anumitor specificaţii - de natură tehnică şi de natură logistică - pentru obţinerea unei complianţe totale cu legea europeană:
o    Autorizarea şi dezactivarea armelor de natură culturală şi istorică (art. 95)
o    Trasabilitate superioară, prin păstrarea evidenţelor pe perioadă nedeterminată (art. 92 şi art. 97)
o    Limitarea vânzării armelor la distanţă (în speţă internet) doar de către armurieri şi intermediari (nespecificat)
o    Adoptarea unor specificaţii tehnice în legătură cu convertibilitatea armelor (art. 111).
În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi adoptarea unui raport în concordanță cu observațiile de mai sus.