Senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), a participat joi, 25 mai și vineri, 26 mai a.c., în Letonia, la Riga, la reuniunile Biroului și Comisiei Permanente ale Adunării, în calitate de președinte al Comisiei APCE pentru alegerea judecătorilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Cele două reuniuni au fost organizate în contextul exercitării de către Letonia, în perioada mai-octombrie 2023, a Președinției Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei.
În deschiderea reuniunii Comisiei Permanente au rostit alocuțiuni Edvards Smiltēns, președintele Parlamentului leton (Saeima) și Tiny Kox, președintele APCE. Reuniunea a continuat cu un schimb de vederi al membrilor Comisiei Permanente cu președintele-în-exercițiu al Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, Edgars Rinkēvičs, ministrul leton al afacerilor externe.
În cadrul acestui schimb de vederi, senatorul Corlățean a salutat reconfirmarea angajamentului politic ferm la cel mai înalt nivel, în cadrul celui de-al patrulea Summit al șefilor de state și de guverne din statele membre ale Consiliului Europei (Reykjavik, 16-17 mai 2023), pentru cele trei valori fundamentale ale Organizației de la Strasbourg – stat de drept, democrație și drepturile omului - în fața unor provocări fără precedent și a unui regres democratic evident, într-un număr din ce în ce mai mare de state membre. Totodată, a evidențiat rolul esențial al APCE, ca motor politic al Consiliului Europei, în avansarea propunerii de creare a unui tribunal penal internațional ad-hoc, care să ancheteze și să judece crimele de agresiune comise de liderii politici și militari ai Federației Ruse. În context, a arătat că decizia Summit-ului de la Reykjavik de înființare, la propunerea APCE, a Registrului de daune cauzate de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, printr-un acord parțial lărgit al Consiliului Europei, care cuprinde în momentul de față 45 de părți contractante, inclusiv Uniunea Europeană, constituie un pas important către un mecanism internațional cuprinzător de compensare, pentru victimele agresiunii ruse. De asemenea, a adresat două întrebări demnitarului leton, prima referitoare la poziția președinției-în-exercițiu a Organizației de la Strasbourg cu privire la modalitatea cea mai adecvată de instituire a unei jurisdicții penale internaționale speciale iar cea de-a doua întrebare a vizat perspectivele Ucrainei și Republicii Moldova, de aderare la Uniunea Europeană. În răspunsul său la prima întrebare, președintele Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei a arătat că, în urma unei analize juridice aprofundate, tendința este de a se opta pentru un tribunal penal internațional ad-hoc, în baza unei rezoluții a Adunării Generale ONU. Răspunzând celei de-a doua întrebări, ministrul leton al afacerilor externe a menționat că se așteaptă raportul Comisiei Europene pe acest subiect, însă actuala situație geopolitică poate înclina în favoarea începerii negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova până la sfârșitul acestui an.
Cea de-a doua intervenție a senatorului Corlățean a avut loc în cadrul schimbului de vederi cu Aoife Nolan, președinta Comitetului European pentru Drepturi Sociale, organism al Consiliului Europei constituit în baza Cartei Sociale Europene revizuite. În expunerea sa, parlamentarul român a salutat rezultatele notabile ale Summit-ului de la Reykjavik, referindu-se în acest sens la: sprijinul ferm pentru Ucraina în fața agresiunii militare a Federației Ruse,  necesitatea finalizării în cel mai scurt timp a procesului de aderare a UE la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, importanța executării cu celeritate a deciziilor CEDO de către statele membre ale Consiliului Europei, recunoașterea dreptului la un mediu sănătos prin consacrarea acestuia într-un protocol adițional la Carta Socială Europeană revizuită, respectiv finalizarea elaborării proiectului Convenției europene privind inteligența artificială, care va fi primul instrument juridic internațional de reglementare a acestui domeniu. În continuare, a relevat faptul că angajamentele politice asumate în capitala islandeză vor trebui să fie urmate de o foaie de parcurs clară, cu obiective concrete iar rolul APCE va rămâne fără îndoială unul fundamental în acest proces, atâta vreme cât va fi asigurată o finanțare adecvată pentru îndeplinirea obiectivelor dimensiunii parlamentare a Consiliului Europei.
Ordinea de zi a Comisiei Permanente a APCE a cuprins totodată o dezbatere de actualitate pe tema excluderii atleților ruși și belaruși de la Jocurile Olimpice din 2024, precum și un schimb de vederi cu Carlo Monticelli, președintele Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei. 
În marja reuniunii Comisiei Permanente a fost organizată o masă rotundă cu tema: Inteligența artificială, libertatea de exprimare și dezinformarea: provocări și riscuri pentru democrație, cu participarea unor experți în domeniu, din partea Comitetului pentru inteligență artificială (CAHAI) al Consiliului Europei, Centrului de Excelență NATO pentru Comunicații Strategice de la Riga, precum și în prezența unui reprezentant al acestei industrii.
De asemenea, membrii Comisiei Permanente a APCE au adoptat o declarație finală intitulată: Follow-up la Summit-ul de la Reykjavik, document care prezintă poziția Adunării vizavi de deciziile luate cu ocazia acestei reuniuni la nivel înalt, precum și direcțiile de acțiune avute în vedere la nivelul dimensiunii parlamentare pentru o contribuție substanțială din partea APCE la transpunerea în practică a angajamentelor asumate de șefii de state și de guverne din statele membre ale Consiliului Europei.
Următoarea reuniune a Comisiei Permanente a APCE va avea loc în 28 noiembrie 2023, la Vaduz, în contextul preluării, de către Liechtenstein, a președinției Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei.