În contextul Zilei Internaționale a Educației Digitale (19 martie), Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități atrage atenția asupra stadiului alfabetizării digitale în România și asupra nevoii urgente de a susține dezvoltarea competențelor digitale pentru toate categoriile de vârstă.
Tema anului 2025, „Realitățile în materie de educație digitală în medii cu resurse reduse”, este deosebit de relevantă pentru țara noastră, unde numeroase regiuni se confruntă cu acces limitat la tehnologie și cu resurse financiare insuficiente.
Deși România a făcut pași importanți în direcția digitalizării, criza generată de pandemie a evidențiat lipsa de pregătire a multor școli și universități pentru trecerea la învățământul online. În prezent, educația digitală se reduce, în mare parte, la orele de Tehnologia Informației și a Comunicațiilor (TIC), în loc să fie integrată transdisciplinar în curriculum. Este esențial ca elevii și studenții să beneficieze de un mediu educațional modern, care să utilizeze tehnologiile digitale în toate disciplinele de studiu.
Pentru a facilita accesul egal la educația digitală, școlile și universitățile, în special cele din zonele rurale sau cu resurse financiare reduse, trebuie sprijinite prin programe coerente și durabile. Aceste programe ar trebui să includă distribuirea dispozitivelor informatice, extinderea accesului la internet de mare viteză, precum și formarea cadrelor didactice pentru a integra eficient instrumentele digitale în procesul de predare.
Pandemia a demonstrat importanța infrastructurii digitale și a competențelor de utilizare, însă România nu a fost printre cele mai bine pregătite țări pentru tranziția bruscă la școala online. Chiar dacă pandemia a impulsionat migrarea către platforme online, multe unități de învățământ din România nu erau pregătite pentru această schimbare bruscă. 
 
Copiii cu dizabilități, cei din comunități sărace și copiii migranți se confruntă cu obstacole suplimentare în obținerea unei educații de calitate. Dreptul lor la educație poate fi asigurat numai prin inițiative care să faciliteze accesul la tehnologie, mentori și programe de sprijin personalizate.
La nivel european, obiectivul ca 80% din populația adultă a UE să dețină competențe digitale de bază până în 2030 indică necesitatea unor investiții semnificative în infrastructură, formare profesională și dezvoltarea unor politici publice care să stimuleze participarea tuturor cetățenilor la economia digitală.
Adoptarea Inteligenței Artificiale (IA) și a platformelor digitale deschide noi perspective de dezvoltare economică, dar aduce și multiple provocări, precum protecția vieții private, securitatea cibernetică și combaterea discriminării automate. Forumul Economic Mondial estimează că IA va crea noi locuri de muncă, dar va și înlocui o parte dintre profesiile actuale, subliniind necesitatea reconversiei profesionale și a pregătirii continue.
Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități își reafirmă angajamentul de a susține inițiative legislative și politici publice care promovează un mediu digital echitabil, sigur și accesibil tuturor categoriilor de utilizatori, în special celor proveniți din medii dezavantajate.
Dreptul la educație digitală nu are vârstă, deoarece ritmul rapid al evoluției tehnologice impune tuturor – de la copii și adolescenți, până la adulți și vârstnici – să dobândească și să își actualizeze competențele digitale. În absența acestor abilități, oamenii se pot simți izolați, copleșiți și dezorientați în fața noilor platforme și aplicații, ceea ce crește riscul apariției unor probleme de sănătate mintală pe scară largă. Prin urmare, este foarte important să investim în formarea digitală a tuturor categoriilor de populație, pentru a promova incluziunea socială, a preveni anxietatea și stresul asociate cu tehnologia și a asigura bunăstarea mentală într-o societate în continuă transformare.