Comisiile pentru muncă și protecție socială și pentru Afaceri Europene din Parlament au avut joi, 31 martie, o întrevedere comună cu Nicolas Schmit, Comisarul european responsabil pentru locuri de muncă și drepturi sociale însoțit de delegația Comisiei Europene.
La reuniune, Comisia pentru Afaceri Europene a Senatului a fost reprezentată de senatoarea Gabriela Crețu și senatoarea Anca Dragu, iar din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială, au participat senatorul Ştefan Pălărie și senatorul Irineu Darău.
Temele de discuție au vizat răspunsul UE la conflictul din Ucraina și sprijinul acordat refugiaților, reformele sociale din cadrul Mecanismului de Reformă și Reziliență: dialog social, venitul minim de incluziune, deficitul de forță de muncă și de competențe în România și reforma serviciului public de ocupare a forței de muncă, directiva privind salariul minim, îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrul pe platforme, conturile personale de învățare și educația pe tot parcursul vieții.
Comisarul european Nicolas Schmit a apreciat eforturile susținute ale României de a-i primi pe cei afectați de războiul din Ucraina și a subliniat faptul că demersurile sunt susținute și la nivel european explicând opțiunile de finanțare din fonduri UE disponibile pentru primirea de refugiați și pentru integrarea lor în educație, formare și pe piața forței de muncă. A punctat, de asemenea, situația migrației forței de muncă spre țări mai dezvoltate economic din Uniunea Europeană, fenomen accentuat mai ales în cazul României. Comisia Europeană are în vedere ca drepturile migranților să fie protejate și să beneficieze de oportunități egale în țările unde lucrează.
Comisarul a punctat faptul că viitorul României depinde de investițiile realizate în sistemul de educație și în programele de calificare, recalificare și profesionalizare a forței de muncă pe tot parcursul vieții, dar și de sustenabilitatea sistemului de pensii. Programele de recalificare și profesionalizare a forței de muncă pot fi susținute din Fondul Social European și Programul Național de Redresare și Reziliență.
Senatoarea Crețu a făcut un apel către Uniunea Europeană să realizeze demersuri suplimentare pentru încetarea războiului din Ucraina, protejarea copiilor și a femeilor și luarea măsurilor adecvate care să reducă impactul negativ al agresiunilor militare asupra economiei europene. Inegalitatea statelor membre se poate observa și la nivelul sistemelor de protecție socială, fiind necesară o armonizare în cadrul acestora.
De asemenea, Gabriela Crețu a atras atenția asupra faptului că este esențială coerența recomandărilor specifice de țară și a supus atenției comisarului nivelul scăzut al pensiilor din România comparativ cu celelalte state membre. Prin acest exemplu a subliniat nevoia îmbunătățirii calității vieții tuturor cetățenilor Uniunii Europene.
În cadrul întrevederii, senatoarea Anca Dragu, în calitate de membru al Comisiei pentru Afaceri Europene, dar și în calitate de președinte al Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi, a ridicat problema programelor de internship.
Anca Dragu a subliniat necesitatea creării unui cadru bine reglementat pentru programele de internship, așa cum a reieșit și din discuțiile purtate cu o zi în urmă în cadrul unei sesiuni de dialog cu tinerii, organizate în marja Conferinței privind Viitorul Europei. Accentul a fost pus pe noua generație și pe corelarea cererii de forță de muncă calificată provenită de la companiile private cu nivelul de calificare al forței de muncă existente pe piața muncii.
Totodată, senatorul Ştefan Pălărie a evidențiat importanța procesului de învățare pe tot parcursul vieții și necesitatea noului instrument european, intitulat „Conturi de învățare individuală”, care să devină activ în România. Pălărie a punctat faptul că o cheie a creșterii economice a României rezidă în educația permanentă implementată în rândul adulților și în capacitatea de inserție profesională, accentuând nevoia consolidării demersurilor și monitorizarea acestora ținând cont de ”Agenda pentru competențe” și strategia  ”Spațiul european al educației până în 2025 ”.