Comisia pentru Afaceri Europene a fost sesizată cu raport la
1. COM (2015) 185 final - Comunicarea Comisiei Europene „Agenda Europeană de Securitate
2. COM (2015) 337 final - Propunere de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon şi a sporirii investiţiilor în acest domeniu
3. COM (2015) 341 final - Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de stabilire a unui cadru pentru etichetarea în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi de abrogare a Directivei 2010/30/UE
În şedinţele Comisiei pentru Afaceri Europene din datele de 10, 24 septembrie 2015 şi din 6 octombrie au fost analizate punctele de vedere de la Ministerul Afacerilor Externe şi de la Ministerul Afacerilor Interne.
La lucrările Comisiei au participat domnul Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe, domnul Bogdan Tohăneanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale.
În urma examinării, Comisia pentru Afaceri Europene consideră următoarele:
1 Este salutară Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor „Agenda europeană privind securitatea”- COM 185 considerând că reprezintă o etapă importantă în realizarea unei viziuni comune la nivelul UE privind principalele ameninţări, principii şi priorităţi pentru următorii ani.
2 Există o gamă largă de instrumente legale, operaţionale şi de sprijin pentru a asigura securitatea internă a acestui spaţiu, însă pentru utilizarea lor cu succes este necesară cooperarea între instituţiile şi agenţiile europene, precum şi cu statele membre. Această cooperare trebuie să se bazeze pe cinci principii de acţiune: necesitatea respectării drepturilor fundamentale; transparenţă, responsabilitate şi control democratic, pentru a da încredere cetăţenilor; o mai bună implementare a instrumentelor legale existente la acest moment; o abordare unitară inter-agenţii şi trans-sectorial; necesitatea complementarităţii între politica de securitate internă a UE şi cea externă.
3 Atragem atenţia că, la acest moment, Agenda Europeană pentru Securitate trebuie privită în strânsă corelare cu Agenda Europeană privind Migrația.
4 Agenda pentru Securitate reprezintă o etapă importantă în realizarea unei viziuni comune la nivelul UE privind principalele ameninţări, principii şi priorităţi pentru următorii ani. Ca elemente, apreciem legătura stabilită în noua comunicare între dimensiunea internă şi cea externă a politicilor cu relevanţă pentru domeniul securităţii interne a UE, respectiv atenţia acordată domeniului finanţării, cercetării, inovării şi trainingului. Este însă necesară complementaritatea între politica de securitate internă a Uniunii şi aceea externă, asigurând o mai mare sinergie ale celor două dimensiuni, între politica externă şi de securitate comună şi instrumentele din domeniul justiţiei şi afacerilor interne.
5 În ceea ce priveşte combaterea terorismului, am apreciat perspectiva Comisiei referitoare la adaptarea la provocările viitoare, ce va permite abordarea unor problematici ad-hoc, pentru a pregăti un răspuns adecvat unor forme noi de manifestare, cum ar fi problematica „foreign fighters” care nu a fost anticipată în documentele strategice şi tehnice anterioare. Există un consens pentru introducerea unor măsuri noi de către Uniunea Europeană care să permită controlul sistematic al documentelor la graniţele externe având în vedere că întărirea controlului la frontiere poate preveni tranzitarea teritoriului UE de către „foreign fighters” sau de către migranţii ilegali.
6 Fenomenul „teroriştilor crescuţi acasă” nu poate fi estompat dacă nu sunt corect identificate de către statele membre lacunele din sistemul de educaţie şi de asistenţă socială. Tocmai de aceea, sunt încurajate demersurile premergătoare pentru incriminarea acţiunilor pregătitoare acţiunilor teroriste, impunându-se cooperarea statelor membre pentru armonizarea procedurilor astfel încât orice acţiune de propagandă, recrutare, aderare la organizaţii teroriste să fie penalizată.
7 Toate instituţiile UE trebuie să fie implicate în stabilirea şi implementarea priorităţilor, date fiind distribuţia responsabilităţilor la nivel UE şi rolul esenţial al statelor membre în zona de justiţie şi afaceri interne. În acest sens, sunt necesare dezbateri la nivel strategic.
8 Este importantă valorificarea maximală a instrumentelor existente, anterior lansării de noi iniţiative, indicând necesitatea unor analize de impact, respectiv costuri-beneficii pentru acţiunile avute în vedere, anterior trecerii la implementare.
9 În contextul necesităţii gestionării corespunzătoare a valului actual al migraţiei, subliniem interesul deosebit pentru problematica managementului frontierelor. Subliniem rolul important al Agendei europene în menţinerea securităţii interne a UE şi în Concluziile Consiliului privind revizuirea Strategiei de securitate internă a Uniunii Europene pentru perioada 2015-2020. Totodată, subliniem nevoia adoptării şi implementării rapide ale noilor prevederi din strategia privind securitatea, în condiţiile conflictelor existente.
10 Subliniem faptul că Agenda europeană privind securitatea va permite serviciilor de poliţie şi altor servicii de aplicare a legii din diferite state membre să facă schimb de date cu mai multă eficacitate şi să coopereze mai bine în ceea ce priveşte combaterea criminalităţii transfrontaliere.
11 Subliniem că agenda se concentrează pe crearea de valoare adăugată la nivelul UE prin facilitarea schimbului de informaţii între autorităţile de aplicare a legii şi agenţii. Sistemul de Informaţii Schengen este utilizat de autorităţile de aplicare a legii pentru a consulta alertele privind persoanele şi obiectele căutate sau dispărute. Apreciem iniţiativa Comisiei de a acţiona în direcţia introducerii unor categorii suplimentare de declanşare a alertelor şi a promovării utilizării SIS împreună cu baza de date a Interpol privind documentele de călătorie furate şi pierdute .
12 Sistemul european de informaţii cu privire la cazierele judiciare - ECRIS sprijină deja schimbul de informaţii esenţiale în acest domeniu. Subliniem importanţa utilizării acestui sistem de către statele membre şi necesitatea extinderii sferei ECRIS pentru a include şi a face schimb de date privind resortisanţii ţărilor din afara UE care au fost condamnaţi în UE.
13 Poziţia României la Consiliului JAI din 15-16 iunie 2015 a fost de susţinere în vederea adoptării Concluziilor Consiliului privind revizuirea Strategiei de securitate internă a Uniunii Europene pentru perioada 2015-2020. Totodată, România a subliniat ideea de efort comun în procesul de revizuire al Strategiei de Securitate Internă a UE, la care au contribuit toţi actorii relevanţi, apreciind că a oferit fundamentul şi direcţia pentru elaborarea documentului de implementare, împreună cu lista de acţiuni prioritare, care să asigure o planificare coerentă, actorii responsabili şi un calendar al implementării.
14 Apreciem susţinerea măsurilor propuse în Comunicarea Comisiei, în special în ce priveşte abordarea ameninţărilor serioase care generează riscuri majore pentru securitatea Uniunii Europene şi a statelor membre: valul de migraţie, provocările la graniţa de est fiind câteva dintre acestea.
15 Apreciază abordarea integrată a Comisiei cu privire la acest subiect, cu accentul pe implementarea instrumentelor existente şi asupra importanţei efortului de finalizare a cadrului legislativ curent.
16 Este salutară crearea unui Centru de combatere a terorismului, în cadrul Europol care să reorganizeze serviciile existente la nivelul Europol. Ne exprimăm speranţa că înfiinţarea Centrului nu va afecta responsabilitatea statelor membre pentru protejarea securităţii naţionale, dar că noua structură va conduce la consolidarea rolului Europol de agenţie europeană de securitate.
17 Schimbul mai eficient de informaţii, intensificarea cooperării operaţionale şi cooperarea cu agenţiile UE, cu organisme internaţionale şi regionale, ca şi sprijinul pentru formare profesională, sursele de finanţare pentru măsurile propuse sunt esenţiale, ţinând cont că astfel de măsuri sprijină o mai mare siguranţă şi reduc efectele negative ale ameninţărilor la adresa securităţii statelor membre.
18 Exprimăm acordul că relaţia cu SUA reprezintă o parte semnificativă a strategiei UE, existând acorduri de cooperare în domenii precum finanţarea terorismului, transporturile şi frontierele, asistenţa juridică reciprocă sau extrădarea.
19 Este necesară o abordare reactivă şi operaţională, dar totodată rapidă şi flexibilă în cadrul Strategiei reînnoite de securitate internă, pentru ca Uniunea Europeană să reacţioneze mai rapid şi mai coordonat la ameninţările diverse care pot afecta securitatea cetăţenilor Europei. Securitatea UE, abordarea fenomenului migraţiei presupun o puternică cooperare a organizaţiilor internaţionale, cât şi a sectorului societăţii civile.
20 În acest context, este necesară alocarea unui anumit procent din bugetele naţionale pentru finanţarea politicii de apărare naţională a fiecărui stat membru, chiar dacă aceasta ar însemna nerespectarea plafoanelor impuse de „Six pack”, siguranţa statelor membre fiind un obiectiv strategic prioritar reducerii deficitelor bugetare.
21 Este necesară identificarea unui mecanism de flexibilizare a politicii fiscale a UE, dată fiind situaţia internaţională, astfel încât în cazuri fortuite, statele membre să poată finanţa politica de apărare.
22 România a decis alocarea pentru domeniul apărării a 2% din PIB începând cu anul 2017, deşi această măsură a fost propusă din 2015, însă Comisia Europeană şi-a exprimat rezervele.
23 Criza economică, criza migranţilor, evenimentele la graniţa de est sunt realităţi care necesită un plan de acţiune concret al Uniunii care să permită activarea urgentă, în caz de necesitate, a clauzei de solidaritate şi a clauzei de apărare reciprocă. Subliniem că este important ca reprezentanţii Comisiei Europene, ai Serviciului European de Acţiune Externă să determine modalităţi concrete de acţiune. În completare, sunt necesare măsuri operaţionale concrete de cooperare cu NATO şi în egală măsură, stabilirea unor mecanisme bine definite de cooperare, inclusiv pentru combaterea terorismului şi în special a terorismului cibernetic.
24 Criza refugiaţilor, conflictele din regiune, evenimentele la graniţa de est a Europei ne determină să subliniem că este necesară o politică de securitate comună, cu o abordare integrată.
25 Este de remarcat că a devenit o necesitate integrarea apărării cibernetice în acţiunea externă şi în politica externă şi de securitate comună, necesitatea unui mecanism de evaluare a riscului cibernetic şi coordonarea cu NATO.
26 Statele membre continuă să aibă responsabilitatea principală pentru asigurarea securităţii interne. Cu toate acestea, ameninţările la adresa cetăţenilor Europei sunt din ce în ce mai variate şi au un caracter transfrontalier din ce în ce mai marcant. Statele membre sunt cele care răspund în primul rând de securitate, dar nu mai pot reuşi pe deplin acest lucru pe cont propriu. Prin urmare, recomadăm ca planul de acţiune să cuprindă măsuri pentru coordonarea pregătirii unei eventuale intervenţii armate în caz de ameninţare a unui stat membru şi totodată, coordonarea resurselor, cu respectarea mecanismelor de cooperare cu NATO.
27 Încurajează măsurile de combatere a finanţării terorismului şi cooperarea dintre unităţile naţionale care gestionează informaţii financiare, care vor fi conectate la Europol, pentru a preveni spălarea banilor şi finanţarea terorismului. Totodată, trebuie încurajate progresele privind îngheţarea şi confiscarea activelor provenite din săvârşirea de infracţiuni şi susţine iniţiativele Comisiei Europene în combaterea finanţării terorismului, astfel încât noi resurse financiare să fie la dispoziţia statelor membre pentru implementarea politicilor, inclusiv pentru măsurile urgente generate de fenomenul migraţionist.
28 Este salutară înfiinţarea Parchetului European pentru apărarea intereselor financiare ale statelor membre şi totodată, susţinem lărgirea mandatului său asupra combaterii categoriilor de criminalitate transfrontalieră gravă.
29 Este necesară realizarea unui echilibru între măsurile de prevenire şi acelea de combatere, pentru asigurarea unui spaţiu de liberate, securitate, justiţie şi a incrimina, în caz de necesitate, faptele de terorism, respectând cu rigurozitate drepturile fundamentale ale omului. Este necesară păstrarea echilibrului, respectarea statului de drept fără estomparea rolului UE, iar evaluarea periodică de către Consiliul European a ameninţărilor la adresa UE, conform articolul 222 din Tratatul privind funcţionarea UE să fie activată ca instrument politic important.
30 Susţinem înfiinţarea unui organism european privind schimbul operativ de informaţii, posibil în cadrul în cadrul Serviciului European de Acţiune Externă şi trimiterea unor ataşaţi pe probleme de securitate în cadrul delegaţiilor Uniunii Europene în ţările terţe, pentru a dispune de mecanismele necesare prevenirii celor mai grave situaţii.
31 În acelaşi timp, încurajăm statele membre de a institui structuri adecvate la nivel naţional, care să integreze şi să coordoneze activitatea autorităţilor relevante, să permită un schimb eficient de informaţii pentru o singură interfaţă între instrumentele UE şi sistemele naţionale.
32 Este salutară intenţia Comisiei Europene de a dezvolta dialogul cu marile companii informatice, în vederea combaterii propagandei teroriste pe Internet şi în reţelele de socializare. În acelaşi timp, este necesară solidaritatea statelor cu capacităţi cibernetice performante, în sensul de a sprijini celelalte state în considerarea capacităţii lor de apărare.
33 Evoluţiile tehnologice impun reorganizarea activităţii autorităţilor judiciare, pentru a face faţă criminalităţii informatice, cu privire la legislaţia aplicabilă, accesul transfrontalier rapid la dovezi şi informaţii, colectarea dovezilor în timp real din alte jurisdicţii, asigurarea admisibilităţii acestora în instanţă.
34 Este necesară revizuirea legislaţiei de combatere a fraudelor şi de contrafacere a mijloacelor de plată şi susţinem adoptarea unor propuneri concrete cât mai curând posibil. Cu o importanţă deosebită, trebuie identificate modalităţile de combatere a exploatării sexuale a minorilor şi o strategie actualizată pentru combaterea traficului de fiinţe umane.
35 Subliniem necesitatea combaterii radicalizării, de aceea este importantă crearea centrului de excelenţă pentru colectarea şi transmiterea de informaţii de specialitate în domeniul radicalizării, având la bază Reţeaua UE pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare - RAN. În completarea acestei iniţiative, recomandăm măsuri la nivelul local, inclusiv în programele de educaţie şi asistenţă socială şi schimb de experienţă a profesioniştilor în domeniu.
36 Pentru o implementare adecvată, atragem atenţia asupra resurselor financiare importante pe care le presupun măsurile prevăzute în Agenda Europeană privind Securitatea şi care vor trebui angrenate.
37 România acţionează deja ca stat membru Schengen, fie că vorbim despre securizarea graniţelor UE sau folosirea sistemului SIS şi implicarea în operaţiuni FRONTEX, în ciuda faptului că nu a fost luată nicio decizie în sensul eliminării controalelor la frontierele interne.
38 România susţine respectarea drepturilor fundamentale şi este solidară atât cu acei migranţi ale căror drepturi fundamentale au fost cu adevărat afectate, cât şi cu statele membre care se confruntă cu o migraţie masivă, în ciuda faptului că nu suntem ţară Schengen, deşi îndeplinim criteriile stabilite de acquisul Schengen, încă din 2011. Exprimăm speranţa că statele membre s-au convins că gestionăm frontierele externe ale UE în mod responsabil şi performant, cu atât mai mult cu cât avem a doua graniţă externă UE, ca mărime şi ţinând cont de existenţa conflictelor îngheţate în regiune.
39 Susţinem o abordare unitară a securităţii statelor membre, eliminarea oricărei abordări cu dublă măsura, diferenţiată între state vechi membre si state noi membre şi milităm pentru ceea ce Robert Schuman propunea vizionar Statele Unite ale Europei.
40 Subliniem faptul că solidaritatea Europei poate fi realizată prin mai multă Europă.
În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unei opinii la Comunicarea COM 185, în concordanţă cu observaţiile şi evaluările membrilor incluse în raport.
Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată pentru întocmirea Propunere de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon şi a sporirii investiţiilor în acest domeniu - COM (2015) 337 final, în vederea exercitării controlului parlamentar privind respectarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii de către parlamentele naţionale ale statelor membre ale Uniunii Europene cu privire la iniţiativele de acte normative europene, potrivit Protocolului nr.2 al Tratatului de la Lisabona.
Propunerea de Directivă, are ca obiectiv:
- revizuirea schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) în conformitate cu cadrul de politici privind clima şi energia pentru 2030, convenit de liderii UE în octombrie 2014.
Propunerea face parte integrantă din eforturile de realizare a unei uniuni energetice reziliente, care reprezintă una dintre principalele priorităţi ale Comisiei Juncker.
Acesta este primul pas spre îndeplinirea obiectivului UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pe plan intern, cu cel puţin 40% până în 2030, ca parte a contribuţiei sale la noul acord mondial privind clima, care urmează să fie adoptat la Paris, în luna decembrie a acestui an.
Prezenta propunere transmite un mesaj puternic comunităţii internaţionale într-un moment critic, în care şi alţi actori principali, precum statele G7 şi China, şi-au manifestat determinarea fermă în acest sens.
Obiectivul final fiind:
- Abordarea eficientă a schimbărilor climatice şi realizarea obiectivelor UE de decarbonizare pe termen lung, şi anume reducerea emisiilor cu cel puţin 80% până în 2050.
Elemente de conținut a propunerii de Directivă:
Avantajele economice şi de mediu ale revizuirii propuse
● Stimulente mai puternice pentru inovare şi continuarea asigurării competitivităţii industriilor europene pe pieţele internaţionale (fonduri suplimentare din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii – ETS, pentru inovarea în favoarea reducerii emisiilor de dioxid de carbon – de asemenea, pentru prima dată pentru industria energointensivă – şi pentru modernizarea sistemelor energetice din statele membre cu venituri mai scăzute).
● Consolidarea funcţionării pieţei interne a energiei şi semnale mai bune privind preţul pentru investiţii (o piaţă a energiei electrice mai eficace la nivel european şi un mod eficient, din punct de vedere al costurilor, de furnizare a energiei electrice către consumatori şi industrii).
● Combaterea schimbărilor climatice prin accelerarea eforturilor UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, cu efecte benefice pentru sănătatea cetăţenilor şi pentru scăderea dependenţei europene privind importurile de combustibili fosili.
● Garanţii menite să asigure competitivitatea internaţională a industriilor mari consumatoare de energie din UE.
● Reducerea sarcinilor administrative (statele membre vor avea în continuare posibilitatea de a exclude operatorii cu niveluri scăzute de emisii din schema EU ETS, inclusiv întreprinderile mici şi mijlocii cu emisii scăzute, cu condiţia ca acestea să facă obiectul unor măsuri echivalente).
Contribuţia revizuirii EU ETS la eforturile internaţionale privind clima
● Reducerea emisiilor în UE va contribui semnificativ la eforturile internaţionale de a limita creşterea temperaturii medii globale la mai puţin de 2°C în raport cu nivelurile preindustriale.
● Obiectivul de „cel puţin 40%” la nivelul întregii economii ilustrează angajamentul continuu al UE de a asigura un acord mondial ambiţios privind clima, cu angajamente obligatorii din punct de vedere juridic din partea tuturor părţilor, la Paris, în luna decembrie a acestui an.
● Deciziile care urmează să fie adoptate la Paris ar trebui să mobilizeze finanţarea pentru combaterea schimbărilor climatice, transferul de tehnologii şi consolidarea capacităţilor pentru părţile eligibile, în special în cazul celor cu un nivel minim de capacităţi.
● Sectorul public va avea în continuare un rol important în mobilizarea resurselor pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020. În anticiparea acestor decizii, propunerea solicită statelor membre să folosească o parte din veniturile obţinute în urma licitaţiilor în cadrul schemei EU ETS pentru finanţarea acţiunilor de combatere a schimbărilor climatice în ţări din afara UE, inclusiv pentru acţiuni de adaptare la efectele schimbărilor climatice. Va fi de datoria statelor membre să aloce o parte din aceste venituri obţinute în cadrul schemei de comercializare a certificatelor de emisii pentru a sprijini acţiunile de combatere a schimbărilor climatice în ţările terţe, inclusiv în ţările în curs de dezvoltare.
Cum va afecta revizuirea schemei ETS cantitatea totală a certificatelor de emisii
● Cantitatea totală a certificatelor va scădea cu 2,2% în fiecare an, începând cu 2021. Din 2013, licitarea de către statele membre reprezintă principala metodă de distribuire a certificatelor EU ETS. În actuala perioadă de comercializare (2013-2020), 57% din cantitatea totală de certificate va fi scoasă la licitaţie, iar restul certificatelor sunt disponibile pentru alocarea cu titlu gratuit.
● Procentul certificatelor care urmează să fie scoase la licitaţie va rămâne acelaşi după anul 2020. Veniturile obţinute de statele membre din licitaţii pot fi utilizate pentru următoarele:
- diferite acţiuni, precum programele privind energia din surse regenerabile;
- măsuri de politică socială, cu scopul de a sprijini o „tranziţie justă şi echitabilă” spre o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, pentru întreprinderi, angajaţii acestora şi consumatori;
- sprijinirea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice în ţările terţe, inclusiv în ţările în curs de dezvoltare.
Îmbunătăţirea sistemului de alocare cu titlu gratuit după 2020
● Alocarea de certificate cu titlu gratuit va fi axată pe sectoarele care prezintă cel mai mare risc de relocare a activităţilor de producţie în afara UE.
● Arhitectura de bază va rămâne în vigoare după 2020 dar vor fi îmbunătăţite următoarele elemente individuale, în conformitate cu acordul încheiat de liderii UE în octombrie 2014:
- valorile de referinţă vor fi actualizate pentru a reflecta progresele tehnologice din diferitele sectoare (valorile actuale sunt determinate pe baza datelor din perioada 2007-2008 şi nu ar reflecta stadiul tehnologiei după 2020);
- datele privind producţia – sistemul va fi mai flexibil, luând mai mult în calcul creşterile sau scăderile producţiei şi adaptând cantitatea alocărilor cu titlu gratuit în consecinţă; un anumit număr de certificate cu titlu gratuit va fi rezervat pentru instalaţiile noi şi pentru cele în curs de dezvoltare;
- relocarea emisiilor de dioxid de carbon – dacă situaţia actuală nu se schimbă, după 2020, toate marile sectoare industriale vor fi considerate a fi expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon;
- costurile indirecte ale emisiilor de dioxid de carbon – statele membre sunt încurajate să utilizeze veniturile obţinute din licitaţii pentru a oferi compensaţii în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat.
Cum va sprijini schema EU ETS inovarea în favoarea reducerii emisiilor de dioxid de carbon
Va fi creat fondul pentru inovare care va sprijini investiţiile de pionierat în energia din surse regenerabile, captarea şi stocarea dioxidului de carbon (CSC) şi inovarea în favoarea reducerii emisiilor de dioxid de carbon în sectoarele industriale mari consumatoare de energie.
Aproximativ 400 de milioane de certificate (reprezentând până la aproximativ 10 miliarde de EUR în momentul vânzării) vor fi rezervate în acest scop începând cu 2021. În plus, alte 50 de milioane de certificate nealocate în perioada 2013-2020 vor fi rezervate pentru a permite demararea fondului pentru inovare înainte de 2021 şi pentru includerea de proiecte de sprijinire a tehnologiilor inovatoare în industrie.
Fondul pentru inovare se bazează pe succesele înregistrate de actualul program de finanţare pentru sprijinirea inovării în favoarea reducerii emisiilor de dioxid de carbon, prin utilizarea sumei obţinute pentru cele 300 de milioane de certificate în perioada 2013-2020.
Fondul pentru modernizare
● Obiectivul fondului este sprijinirea statelor membre cu venituri mai scăzute, în vederea satisfacerii nevoile ridicate de investiţii legate de eficienţa energetică şi de modernizarea sistemelor energetice ale acestora.
Între 2021 şi 2030, 2% din certificate (în total, aproximativ 310 milioane de certificate) vor fi rezervate pentru înfiinţarea fondului. Toate statele membre vor contribui la acest fond, de care vor beneficia 10 state membre cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 60% din media UE în 2013. Ţările care pot beneficia de sprijin sunt următoarele: Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovacia.
Cum este afectată rezerva pentru stabilitatea pieţei de revizuirea schemei EU ETS
Acordul recent privind rezerva pentru stabilitatea pieţei (MSR) permite ca certificatele nealocate să fie transferate, în 2020, în rezerva pentru stabilitatea pieţei. În conformitate cu această regulă, se estimează că aproximativ 550 până la 700 milioane de certificate vor putea fi transferate, în 2020, în rezerva pentru stabilitatea pieţei. Ca urmare a unei solicitări din partea Parlamentului şi a Consiliului de analizare a utilizării certificatelor nealocate după 2020, Comisia propune utilizarea a 250 milioane de certificate nealocate în perioada 2013-2020 pentru a stabili o rezervă pentru instalaţiile noi şi pentru cele în curs de dezvoltare.
Propunerea de Regulament, respectă principiul subsidiarităţii şi principiul proporţionalităţii, definite de art. 5 alineatul (4) din TUE.
Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată pentru întocmirea Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de stabilire a unui cadru pentru etichetarea în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi de abrogare a Directivei 2010/30/UE - COM (2015) 341 final, în vederea exercitării controlului parlamentar privind respectarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii de către parlamentele naţionale ale statelor membre ale Uniunii Europene cu privire la iniţiativele de acte normative europene, potrivit Protocolului nr.2 al Tratatului de la Lisabona.
Propunerea de Directivă, are ca obiectiv:
- îmbunătăţirea prevederilor în vigoare privind etichetarea, în primul rând a produselor electrocasnice, cele mai frecvente pe piaţă, reclasificarea acestora, întărirea asigurării respectării normelor; realizarea unei baze de date privind produsele care trebuie etichetate din punct de vedere energetic, clarificarea obligaţiilor între diferitele părţi şi îmbunătăţirea legăturii dintre etichetarea energetică şi standardele de măsurare.
- Propunerea regrupează obligațiile statelor membre, ale furnizorilor și ale dealerilor, pentru a le face mai coerente și mai simple
Acest Regulament face parte din Strategia pentru o Uniune energetică şi urmăreşte actualizarea etichetării energetice, prin revizuirea Directivei în vigoare. În acest mod, consumatorii din cadrul UE vor avea posibilitatea să aibă informaţii precise privind impactul energetic al produselor pe care urmează să le achiziţioneze.
Propunerea de Regulament, respectă principiul subsidiarităţii şi principiul proporţionalităţii, definite de art. 5 alineatul (4) din TUE.