O delegație a Grupului Român al Uniunii Interparlamentare (GRUI), formată din senatorii Silvia-Monica Dinică, vicepreședintă a GRUI, președinta Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie, Ion Marcel Vela, membru al Comitetului Director al GRUI, președintele Comisiei speciale comune de control parlamentar specializat al EUROPOL, vicepreședintele Comisiei pentru politică externă, și Laura-Mihaela Moagher, membră a GRUI, secretar al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, a participat, în perioada 1-6 decembrie a.c., în Dubai, la Conferința ONU privind Schimbările Climatice-COP28. Cei trei senatori au făcut parte din delegația națională a României la COP28, care a fost condusă de președintele Klaus Iohannis și a inclus membri ai Executivului, oficiali și experți guvernamentali, reprezentanți ai autorităților centrale și ai unor companii de stat.
Membrii Senatului au luat parte la diferite activități din programul oficial al delegației României, între care ceremonia de aderare a țării noastre la Alianța Solară Internațională (ISA), o platformă de cooperare care are ca scop dezvoltarea tehnologiilor bazate pe energie solară, în vederea accelerării tranziției energetice și a consolidării securității energetice. În cadrul evenimentului, la care a participat și  președintele Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic a Camerei Deputaților, Virgil Popescu, au rostit alocuțiuni președintele României, Klaus Iohannis, ministrul român al energiei, Sebastian Burduja, și directorul general al ISA, dr Ajay Mathur (India).
Delegația GRUI a fost invitată și la panelul tematic Oportunități de creștere ecologică în România, organizat de Banca Mondială (BM), la care au fost prezentate concluziile raportului de țară al BM privind clima și dezvoltarea în România, lansat în luna octombrie a.c. La dezbateri au participat: Charles J. Cormier, director regional al BM pentru infrastructură, responsabil pentru Europa și Asia Centrală; Alexandra-Maria Bocșe, consilier de stat, Departamentul Climă și Sustenabilitate, Administrația Prezidențială;  Laszlo Borbely, consilier de stat, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă al Guvernului, experți din partea Comisiei Europene s.a. Raportul analizează modul în care acțiunea climatică interacționează cu traiectoria de creștere economică și de dezvoltare a României și face recomandări pentru reducerea în continuare a emisiilor de carbon și creșterea rezilienței la schimbările climatice, asigurând, în același timp, o creștere economică incluzivă.
În ziua de 6 decembrie a.c., Consiliul Național Federal (parlamentul) al Emiratelor Arabe Unite și Uniunea Interparlamentară (UIP) au organizat o reuniune parlamentară la care au participat peste 500 de membri ai legislativelor din 60 de țări, oficiali ONU, experți și reprezentanți ai societății civile. Programul a inclus o prezentare a campaniei UIP Parlamentele pentru planetă și dezbateri privind: perspectivele științifice și progresele globale în domeniul schimbărilor climatice; măsurile de adaptare la schimbările climatice pentru grupurile vulnerabile; rolul Mecanismului internațional pentru pierderi și daune asociate schimbărilor climatice; eficiența controlului parlamentar al aplicării Acordului de la Paris.
În intervenția sa, senatoarea Silvia-Monica Dinică a subliniat că România și-a asumat obiectivul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu aproximativ 80% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990 și acționează pentru consolidarea legislației și dezvoltarea cadrului strategic în domeniu, menționând, în acest sens, noile strategii naționale privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru adaptarea la schimbările climatice, ambele în curs de adoptare.
"Măsurile de atenuare și de adaptare la schimbările climatice vin cu numeroase provocări, dar și cu oportunități de accelerare a tranziției ecologice. Parlamentele au responsabilitatea să se asigure că această tranziție este în beneficiul tuturor cetățenilor și nu conduce la accentuarea inegalităților economice și sociale", a subliniat senatoarea Dinică. În continuare, reprezentanta Senatului a pus accentul pe educație, căreia îi revine rolul esențial în promovarea cunoștințelor, abilităților, valorilor și atitudinilor ce permit adaptarea populației la noile realități climatice și aplicarea unor soluții inovative de dezvoltare durabilă. În acest context, a precizat că România se raliază Declarației privind programul comun pentru educație și schimbări climatice, inițativă lansată de UNESCO cu ocazia COP28, și a menționat că țara noastră a găzduit recent un eveniment de anvergură privind schimbările climatice, care a reunit peste 1500 de participanți din Europa Centrală și de Est și ale cărui lucrări s-au desfășurat, în mare parte, în universități, pentru a aduce dezbaterea climatică mai aproape de tineri. “Constatăm că tinerii și copiii noștri sunt foarte preocupați de impactul schimbărilor climatice și foarte dornici să se implice. Este sarcina noastră să le oferim șansa, abilitățile și mijloacele de care au nevoie pentru a contribui în mod real și semnificativ la eforturile de atenuare și de adaptare la schimbările climatice”, a arătat vicepreședinta GRUI.
Informații generale
Organizată în perioada 30 noiembrie-12 decembrie a.c., sub egida Președinției Emiratelor Arabe Unite, COP28 reunește un număr record de peste 80.000 de participanți (șefi de stat și de guvern, miniștri, parlamentari, reprezentanți ai autorităților locale, ai ONU și ai altor organizații internaționale, ai mediului de afaceri și ai comunității științifice, experți și organizații ale societății civile), pentru dezbateri, negocieri, consultări, evenimente expoziționale și numeroase alte manifestări referitoare la impactul schimbărilor climatice și acțiunile necesare pentru realizarea obiectivelor internaționale în domeniu. Statele participante au posibilitatea să se ralieze la o serie de inițiative prin care își asumă angajamente concrete pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, protejarea mediului, promovarea soluțiilor de dezvoltare durabilă și extinderea cooperării internaționale pentru acțiunea climatică. Ediția din acest an a COP este și prima care face un bilanț global al eforturilor de limitare a creșterii temperaturii medii la nivel mondial la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, conform Acordului de la Paris, din 2015. 
Reuniunile parlamentare cu ocazia COP, organizate de UIP începând cu 2009, au rolul de a facilita cooperarea și schimbul de bune  practici parlamentare în domeniul schimbărilor climatice și de a oferi o perspectivă parlamentară asupra temelor majore de pe agenda Conferinței ONU.