La punctul 1 de pe Ordinea de Zi, Comisia a analizat Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.59/2o15 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul gestionării financiare a fondurilor europene - L 682/2015.
În conformitate cu prevederile regulamentelor aplicabile asistenţei financiare nerambursabile a Uniunii Europene pentru cadrul financiar 20o7-2o13, 31 decembrie 2o15 reprezenta termenul limită de eligibilitate a cheltuielilor efectuate de beneficiari în cadrul programelor operaţionale finanţate din fondurile aferente acestui cadru financiar. Pentru maximizarea absorbţiei fondurilor alocate României în perioada 2oo7-2013, este imperios necesar ca Guvernul să asigure, în această perioadă, fondurile necesare pentru efectuarea plăţilor aferente contribuţiei UE în conturile beneficiarilor, luând în considerare faptul că indisponibilitatea acestor resurse poate conduce la imposibilitatea finalizării proiectelor şi, implicit, la pierderea unor fonduri însemnate. Prin prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada 2014-2020, plafonul de 6 miliarde de lei a fost diminuat la 5 miliarde lei, fiind aferent atât perioadei 2007 — 2o13 cât şi perioadei 2o14 — 2020. În consecinţă, pentru programele finanţate din cadrul financiar 2oo7-24313 acest mecanism nu mai putea fi utilizat, întrucât a fost atins plafonul de 5 miliarde lei. În conformitate cu estimările Autorităţilor de Management ale programelor operaţionale pentru care se utilizează mecanismul plăţilor indirecte, acestea efectuau până la 31 decembrie 2o15 plăţi în valoare de aprox. 2,5 miliarde lei. Astfel, era imperios necesar creşterea plafonului la suma de 6 miliarde de lei. De asemenea, prin modificare din OUG nr. 64/2009 se asigura mecanismul prin care din venituri din privatizare se pot aloca resurse financiare şi pentru plata cererilor de lichidare a plăţilor pe proiect, nu doar a cererilor de rambursare şi a cererilor de plată. Completarea cadrului legal permite efectuarea plăţilor de către Beneficiari (institutii publice ale administraţiei publice locale, Universitaţi, Operatori Regionali de Apa, ONG-uri, Beneficiari privati, etc, până la data de 31 decembrie 2015. Orice cheltuială efectuată de către Beneficiari după aceasta dată este neeligibila şi va fi suportată de către aceştia din bugetul propriu sau din bugetul de stat, după caz.
In şedinţa Comisiei din data de 2 februarie 2o16, membrii Comisiei pentru Afaceri Europene au analizat proiectul de lege şi au decis cu majoritate de voturi adoptarea unui aviz favorabil, fără amendamente.
La punctul 2 de pe Ordinea de Zi, Comisia a analizat COM(2o15) 648 final - Propunere de REGULAMENT AL PARIAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce priveşte derogările prevăzute pentru comercianţii de mărfuri
Scopul prezentei propuneri este de a prelungi tratamentul aplicat în prezent comercianţilor de mărfuri până când se va finaliza reexaminarea cadrului pentru societăţile de investiţii şi până când vor fi puse în aplicare eventualele modificări aduse cadrului prudenţial existent care decurg din aceasta. Termenul „comerciant de mărfuri" acoperă un spectru larg de actori de pe piaţa energiei şi a mărfurilor: pentru unii, care pot fi asimilaţi întreprinderilor de investiţii în privinţa funcţiilor şi a riscurilor, negocierea de contracte derivate pe mărfuri constituie singura activitate, în schimb, pentru alţii, ea reprezintă doar o activitate auxiliară a producţiei de mărfuri. Cerinţele stabilite în Regulamentul (UE) nr. 575/ 2o1.3 („Regulamentul privind cerinţele de capital" sau „CRR") şi în Directiva 2o1.3/36/UE („Directiva privind cerinţele de capital" sau „CRD") se aplică atât instituţiilor de credit, cât şi societăţilor de investiţii. Regimul prudenţial aplicabil societăţilor de investiţii este derivat din regimul instituţiilor de credit, fiind adaptat în funcţie de serviciile de investiţii pe care le furnizează. Articolul 493 alineatul (1) şi articolul 498 alineatul (1) din CRR acordă comercianţilor de mărfuri („firmelor de investiţii a căror activitate principală constă exclusiv în furnizarea de servicii de investiţii sau de activităţi legate de instrumentele financiare prevăzute la secţiunea C punctele 5, 6, 7, 9 şi 1o din anexa I la Directiva 2004/39/CE şi cărora Directiva 93/ 22/CEE a Consiliului din 1o mai 1993 privind serviciile de investiţii în domeniul valorilor mobiliare nu li s-a aplicat la 31 decembrie 2006"), o derogare de la respectarea cerinţelor privind expunerile mari şi, respectiv, a cerinţelor de fonduri proprii. Ambele derogări expiră la 31 decembrie 2o17. Având în vedere faptul că în prezent cadrul prudenţial aplicabil societăţilor de investiţii prevăzut de CRR şi de CRD este în curs de revizuire, Uniunea Europeană consideră necesară prelungirea valabilităţii derogărilor. Prezenta propunere este legată şi de apariţia legislaţiei de punere în aplicare a Directivei 2014/65/UE („MiFID 2") prin care se vor identifica acei comercianţii de mărfuri ce vor fi clasificaţi ca societăţi de investiţii. De asemenea, propunerea este legată de politicile din domeniul pieţelor energetice, dat fiind că unii comercianţi de mărfuri sunt activi pe astfel de pieţe (poate chiar să facă parte din mari grupuri energetice).
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru Afaceri Europene au hotărât cu majoritate de voturi că prezenta propunere de Regulament respectă principiul subsidiarităţii şi principiul proporţionalităţii.
La punctul 3 de pe Ordinea de Zi, Comisia a analizat COM(24315) 646 final - Propunere de DIRECTIVĂ A CONSILIULUI de modificare a Directivei 2oo6/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, in ceea ce priveşte durata obligaţiei de respectare a cotei standard minime
Directiva 92/77/CEE a introdus un sistem de cote minime. Aceasta prevedea că, de la ianuarie 1993 până la 31 decembrie 1996, cota standard nu putea fi mai mică de 15 % în niciun stat membru. Valabilitatea acestei dispoziţii a fost prelungită de cinci ori şi se aplică până la 31 decembrie 2015. Prin modificările recente ale directivei privind TVA, s-a pus în aplicare impozitarea la destinaţie, întrucât aceasta reduce numărul tranzacţiilor transfrontaliere vizând cote mai mici de TVA, care conduc la denaturarea concurenţei. Cu toate acestea, este o practică comună ca, în domeniul taxelor indirecte, atât pentru accize, cât şi pentru TVA, să se stabilească cote minime, în special având în vedere faptul că TVA-ul aplicat la locul de origine, mai degrabă decât la locul de destinaţie, se aplică încă pentru comerţul transfrontalier şi pentru vânzările la distanţă sub un anumit prag. În prezent, toate statele membre aplică o cotă standard mai mare de 15 %. Dispoziţiile actuale asigură, de asemenea, o marjă de manevră pentru statele membre, oferindu-le posibilitatea să efectueze reforme în materie de TVA vizând reducerea cotei standard prin lărgirea bazei TVA şi prin limitarea utilizării cotelor reduse. În aceste circumstanţe şi în aşteptarea deciziilor privind forma finală a regimului definitiv, pare oportun să se păstreze principiul unei valori minime de 15 % pentru cota standard TVA şi să se propună prelungirea dispoziţiilor actuale cu 2 ani, până la decembrie 2o17.
In urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru Afaceri Europene au hotărât cu majoritate de voturi că prezenta propunere de Regulament respectă principiul subsidiarităţii şi principiul proporţionalităţii.
La punctul 4 al Ordinii de Zi, Comisia a analizat COM(2.315) 627 - Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind asigurarea portabilităţii transfrontaliere a serviciilor de conţinut online în cadrul pieţei interne
La data de 9 decembrie 2o15, Comisia Europeană a adoptat Propunerea de Regulament pentru asigurarea portabilităţii transfrontaliere a serviciilor de conţinut online, în cadrul Pieţei Interne, ca parte a angajamentelor asumate în cadrul Strategiei privind Piaţa Unică Obiectivul propunerii constă în asigurarea accesului consumatorilor, aflaţi temporar în alt stat membru UE, la conţinutul online achiziţionat în ţara de reşedinţă, fie că este vorba de filme, muzică, servicii de radiodifuziune sau cărţi electronice. Regulamentul impune o abordare comună la nivelul UE prin stipularea de obligaţii legale pentru furnizorii de servicii online. Aceştia trebuie să asigure portabilitatea transfrontalieră a serviciilor oferite, chiar dacă nu la aceeaşi calitate (condiţiile de acces sunt lăsate în responsabilitatea părtilor).
Sub aria de incidenţă a propunerii legislative se situează conţinutul protejat de drept de autor (carte, film, muzică) şi serviciile media audiovizuale (lineare şi non-linerare), aşa cum sunt definite de Directiva 2ow/131. Intrucât transmiterea de conţinut protejat de drept de autor necesită autorizaţia titularilor de drepturi, acordarea de licenţe teritoriale îi împiedică de multe ori pe abonaţi să aibă acces la conţinutul pentru care plătesc, în afara teritoriului pentru care furnizorul de servicii deţine licenţă. Prin urmare, regulamentul vizează adaptarea cadrului juridic pentru ca acordarea de licenţe să nu reprezinte un obstacol în calea portabilităţii conţinutului.
Din perspectiva României, Strategia privind Piaţa Digitală Unică/ DSM, andosată în mai 2o15, reprezintă un important demers atât pentru consolidarea pieţei interne, stimularea creşterii economice şi crearea de locuri de muncă, cât şi pentru inlăturarea obstacolelor cu care se confruntă, în fiecare zi, cetăţenii şi întreprinderile din UE.
• România susţine necesitatea asigurării accesului cetăţenilor europeni la conţinuturile şi serviciile online, într-o manieră uniformă, indiferent de statul membru în care se oferă acestea şi de statul membru din care se accesează ele.
• In acest context, salutăm iniţiativa Comisiei Europene în domeniul portabilităţii transfrontaliere a serviciilor de conţinut online, în cadrul Pieţei Interne, ca element al DSM. Având în vedere caracterul trans-sectorial şi implicaţiile majore ale proiectului legislativ, procesul de analiză asupra prevederilor acestuia este încă în curs.
• Considerăm însă că, pentru realizarea efectivă şi eficientă a acestui deziderat este necesară nu numai adoptarea de măsuri legislative destinate asigurării aceloraşi servicii, la acelaşi nivel şi pentru toate conţinuturile disponibile în mod legal online (concomitent cu asigurarea unui nivel adecvat de protectie a titularilor de drepturi de autor şi conexe asupra conţinuturilor respective), ci şi, în egală măsură, existenţa unui nivel cel puţin comparabil de dezvoltare al acestor servicii online, în toate statele membre UE.
• Cu titlu preliminar, considerăm că textul proiectului legislativ, în forma sa actuală, nu oferă garanţii suficiente pentru deţinătorii de drepturi, portabilitatea serviciilor online putând duce la o creştere a ratei pirateriei, atâta timp cât nu există prevederi juridice în sensul combaterii acesteia. De altfel, România a susţinut permanent necesitatea îmbunătăţirii la nivelul întregii UE a protecţiei drepturilor titularilor de drepturi de autor şi drepturi conexe, prin consolidarea luptei împotriva pirateriei şi, de asemenea, implementarea de campanii de conştientizare în sens larg în domeniu.
• Totodată, diferenţele de capabilităţi tehnice dintre SM, precum şi eforturile financiare pe care le presupune uniformizarea tehnologică, la nivel de operatori privaţi, nu par a fi fost luate în considerare în elaborarea acestei propuneri de Regulament european. in urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru Afaceri Europene au hotărât cu majoritate de voturi că prezenta propunere de Regulament respectă principiul subsidiarităţii şi principiul proporţionalităţii.
La punctul 5 al Ordinii de Zi, Comisia a analizat COM (2015) 61o final — Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor privind programul Comisiei Europene pentru anul 2o16 — Circumstanţe excepţionale, acţiuni pe măsură.
În condiţiile în care nu toate comisiile parlamentare avizatoare au trimis spre Comisie avizele aferente, membrii au decis amânarea acestui punct pentru şedinta următoare.
La punctul 6, Comisia a dezbătut şi decis cu unanimitate de voturi:
a) colaborarea în Plen cu toate grupurile parlamentare astfel încât Opinia CAE aferentă COM(2015) 615 final - Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI de apropiere a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce priveşte cerintele de accesibilitate aplicabile produselor şi serviciilor, retrimisă la Comisie în urma deciziei Plenului din data de 2 februarie, să fie repusă cu raport suplimentar pe ordinea de zi a Senatului din 3 februarie a.c. pentru a fi adoptată în plen, deoarece se depăşeşte termenul de subsidiaritate.
b) transmiterea unei noi scrisori domnului Ciprian Bucur, Ministrul delegat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul, pentru a reclama faptul că instituţiile de 4 resort nu se prezintă la şedinţele Comisiei pentru a prezenta membrilor pozitia insituţiei, respectiv a României în ceea ce priveşte actele legislative analizate.
c) informarea membrilor senatori asupra Mesei Rotunde pe COM(2015) 615 final - Propunere de DIRECTIVĂ. A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI de apropiere a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce priveşte cerinţele de accesibilitate aplicabile produselor şi serviciilor, din data de 3 februarie, desemnarea senatorului Dorin Dobra pentru a participa la şedinta Comisiei de Regulament din data de 3 februarie şi apropierea unor evenimente externe legate de Semestrul European unde urmează să fie trimis un reprezentant al Comisiei.
d) transmiterea unei scrisori către instituţiile europene, în special Direcţiei de Traduceri, prin care se atrage atenţia asupra calităţii precare a traducerilor în limba română a documentelor europene.
e) dezbaterea după fiecare deplasare externă a unui senator membru al Comisiei pe raportul pe care acesta trebuie să-l întocmească asupra poziţiilor exprimate în numele Comisiei precum şi un rezumat al dezbaterilor la care acesta a participat.