”Țara analfabeților cu diplomă
Analfabeți funcționali – așa ies de pe băncile gimnaziului între 40 și 50% dintre absolvenți. O creștere de 400-500% față de anul 1994, când s-a făcut primul studiu de acest fel după Revoluție.
Suntem de ani mulți ultimii în Europa când vine vorba despre educație. Doar 17% dintre cetățenii români sunt absolvenți ai unei forme de învățământ superior. Iarăși, la coada clasamentului european.
Adăugați acestui tablou și fenomenul fabricilor de diplome ori al doctoratelor plagiate și vom avea o imagine și mai completă a dezastrului. Și codași, dar chiar și așa, cu căciula furată.
Degradarea unei societăți pornește întotdeauna de la degradarea educației. Am avut mai bine de 10 ani la Palatul Cotroceni un profesor de fizică, iar el și-a asumat drept proiect prezidențial de căpătâi exact „România educată”. Iar asta întărește și mai puternic butaforia pe care o trăim pe pielea noastră zi de zi.
Extremismul nu izvorăște din senin și nu este o invenție a rețelelor sociale. Ele sunt unealta care adâncește diviziunea, care propagă și mai ușor frustrarea sau ura.
Românii se simt, pe drept cuvânt, nedreptățiți. Nedreptățiți pentru că văd că alții au privilegii, în vreme ce ei se descurcă de pe o zi pe alta. Nedreptățiți pentru că văd că justiția nu funcționează niciodată pentru cei mulți, ci numai pentru cei care au bani să se apere. Nedreptățiți pentru că văd că unii sunt cetățeni de primă mână, iar cei mai mulți, de mâna a doua.
Toate aceste nedreptăți sunt reale. Dar răspunsul nu e niciodată extremismul. Acesta nu aduce mai multă dreptate, ci haos și război.
De fapt, statul român și-a lăsat cetățenii în beznă. Și i-a lăsat fără apărare în lipsa educației. Căci doar o educație de calitate pune accentul pe gândirea critică. Doar cu o educație de calitate un român își poate face un rost în economia zilelor noastre.
Falimentul „României educate” înseamnă că a lăsat loc dezbinării și urii. Necunoașterii. Întunericului.
Nu vom rezolva mai departe nicio problemă majoră a României până nu vom pune pe un fundament sănătos educația generațiilor viitoare. Iar până la generațiile viitoare, avem cu toții o datorie și față de generațiile considerate astăzi pierdute. N-avem voie să lăsăm pe nimeni în urmă! E vremea pentru mai multă acțiune și mai puțină lamentare.”