Președintele Comisiei pentru politică externă din Senatul României, senatorul Titus Corlățean, l-a primit joi, 7 decembrie a.c., pe Botond Zákonyi, ambasadorul Ungariei la București, la solicitarea acestuia.
Temele abordate de cei doi oficiali au privit adoptarea concluziilor Consiliului Uniunii Europene din 15 decembrie 2023 privind extinderea UE și propunerea de începere a negocierilor formale de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, precum și acordarea statutului de candidat Georgiei.
Senatorul Titus Corlățean a subliniat importanța acordată de România semnalului politic necesar a fi exprimat printr-un consens al țărilor membre UE privind viitorul european al Republicii Moldova, Ucrainei precum și al Georgiei. În acest cadru, a fost menționată importanța tematicii protecției minorităților naționale din Ucraina, începând cu cea română și maghiară, la standarde europene. În context, cu referire la necesitatea asigurării unui climat de pace și securitate pentru întregul continent în fața unor provocări internaționale atât de complexe, oficialul român a evidențiat interesul comun al celor două state pentru o decizie pozitivă a Ungariei și Turciei privind aderarea Suediei la NATO.
Președintele Comisiei pentru politică externă a expus etapa în care se află procedura de monitorizare a Ungariei din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, arătând că aceasta va fi încheiată numai după îndeplinirea tuturor cerințelor privind funcționarea instituțiilor democratice și a statului de drept. Senatorul Corlățean a reiterat că prin rezoluția adoptată de APCE anul trecut, Comisia de monitorizare urmărește, între altele, respectarea de către Ungaria a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, în special prin asigurarea în sfârșit a unei reprezentări reale a acestora, inclusiv a minorității române, în Parlamentul Ungariei.
Senatorul Titus Corlățean a subliniat că sistemul actual de ”purtător de cuvânt”, fără drept de vot, este departe de respectarea standardelor de protecție stabilite de Consiliul Europei în materie, dar și de forma de reprezentare în cadrul puterii legislative a unui stat democratic.