Senatoarea Gabriela Creţu, vicepreședinta Comisiei pentru cultură și media a Senatului, membră a Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei (APF), a participat, în perioada 19-20 aprilie a.c, la Paris, la Reuniunea Comisiei politice a APF, organizată de Delegația franceză la APF.
La lucrările conduse de Cristophe - André Frassa (deputat, Franţa), președintele Comisiei politice a APF, au fost prezenți 28 de parlamentari din 21 de parlamente naționale și regionale membre ale Adunării.
În intervenția sa la dezbaterile cu tema Combaterea informațiilor false și ingerinței digitale, senatoarea Gabriela Creţu a arătat că reformele din ultimele două decenii, oscilând între „mai multă reglementare, dereglementare, mai puțină reglementare, auto-reglementare, fără reglementare” au condus, în fapt, spre privarea instituțiilor publice de unele dintre funcțiile lor tradiționale. Această situație a determinat, în contextul crizelor globale actuale, „un consens general cu privire la necesitatea stabilirii unor reglementări pentru apărarea interesului public și a celor vulnerabili”. Totuși, ceea ce nici autoritățile și nici cetățenii nu conștientizează încă pe deplin este că „realitatea digitală este o altă realitate, o realitate creată și controlată mai ales de mediul privat, fără granițe delimitate, pe care nu o înțelegem în integralitate” și care „se sustrage  controlului instituțiilor democratice, făcând dificilă exercitarea atribuțiilor de supraveghere parlamentară”. 
În continuare, senatoarea Gabriela Creţu şi-a exprimat opinia că, deși „pentru a salva democrația, libertatea de exprimare este absolut necesară”,  în loc să ofere cetățenilor instrumente și educație pentru a putea discerne, autoritățile din întreaga lume au ales „să lupte împotriva ingerințelor nedorite prin supravegherea discursului public”. Așa cum era de așteptat, încredințarea acestei sarcini unor experți sau unor algoritmi care decid ce este corect și ce este greșit, a determinat reacții de dezaprobare din partea cetățenilor și a alimentat cu ură  campaniile din mediul online dirijate împotriva instituțiilor democratice, inclusiv a parlamentelor. „În politică, lucrăm cu opinii, valori, credințe, interese, nu cu adevăruri absolute. La fel este și în relațiile internaționale. Nu ne plac toate țările, nu gândesc toate ca noi. Dar, dacă vrem să cooperăm cu o țară sau să ne apărăm de amenințările unei alte țări, trebuie să-i cunoaștem modul de a gândi, modul de a vedea lucrurile, nu putem trata pozițiile diferite drept dezinformare, deși, neîndoielnic, aceasta poate exista și poate fi intenționată”.  
Reprezentanta Senatului României a concluzionat că „supravegherea  în rețelele online este utilă, mai ales când este vorba de criminalitate  cibernetică” și a subliniat importanța identificării unor soluții inovatoare pentru gestionarea riscurilor și limitelor supravegherii mediului online, adaptate realităților erei digitale.
În pregătirea viitorului proiect de raport privind securitatea cibernetică și ingerința în procesele democratice, membrii comisiei l-au audiat pe Roch-Olivier Maistre, președintele Autorității de reglementare a comunicării audiovizuale și digitale (ARCOM, Franţa) și președintele Rețelei francofone a reglementatorilor în media (REFRAM); şi pe Gabriel Ferriol, șeful Serviciului vigilență și protecție împotriva ingerinței digitale din străinătate (VIGINUM, Franţa).
Agenda reuniunii a mai inclus prezentarea, de către participanți, a unor evenimente politice semnificative și de actualitate din țara lor; dezbaterea proiectului de Raport anual privind situațiile politice din spațiul francofon care analizează evoluțiile politice și sociale din secțiunile suspendate sau puse sub observație de către APF (măsuri care se aplică în cazul în care într-un stat membru se produc devieri grave de la principiile democrației și statului de drept, lovituri de stat, război civil etc.), precum și a rezoluțiilor aferente acestui raport; stabilirea acțiunilor prin care APF va continua să sprijine, în 2023, întărirea statului de drept și eficientizarea instituțiilor parlamentare din statele francofone angajate în procese de consolidare a democrației, în baza informărilor privind misiunile de lucru ale APF în Cambogia și Niger.
Totodată, membrii comisiei au discutat proiectele de rapoarte privind securitatea cibernetică și procesele electorale; utilizarea limbii franceze în cadrul organizațiilor internaționale; rolul-cheie al multilateralismului în promovarea democrației și a unei păci durabile; eliminarea pedepsei cu moartea; participarea la Forumul Mondial al Democrației; și au examinat stadiul revizuirii Statutului APF, cererea Georgiei de modificare de statutului la APF - din observator în membru asociat-, precum și cererea de aderare la APF din partea Ucrainei (ca observator).
 
 
INFORMAȚII SUPLIMENTARE
Comisia politică a Adunării Parlamentare a Francofoniei (APF) are ca principale atribuții: monitorizarea evoluțiilor politice din statele membre ale Francofoniei care traversează sau au traversat recent situații de criză/conflict, care se abat de la principiile democrației, ale statului de drept și ale respectării drepturilor omului; gestionarea relațiilor APF cu Francofonia guvernamentală și cu rețeaua sa instituțională; examinarea aspectelor juridice și avizarea strategiilor APF, precum și amendarea/modificarea documentelor statutare ale organizației.