Domnule președinte Klaus Iohannis,
Domnule președinte al Camerei Deputaților Liviu Dragnea,
Doamna prim-ministru Viorica Dăncilă,
Doamnelor și domnilor miniștri,
Doamnelor și domnilor parlamentari,
Domnule președinte Emil Constantinescu,
Domnule președinte Traian Băsescu,
Excelențele voastre membri ai Corpului Diplomatic,
Stimați invitați,

          În data de 2 aprilie 2004, drapelul României era arborat solemn la sediul NATO de la Bruxelles, în rând cu drapelele tuturor statelor membre ale Tratatului Atlanticului de Nord. Prin acea ceremonie de acum 15 ani a fost evidențiată simbolic și revenirea României în rândul țărilor din lumea liberă, de care fusese despărțită aproape o jumătate de secol.
Aniversăm astăzi în Parlamentul României și împlinirea a 70 de ani de la înființarea NATO, la 4 aprilie 1949. Alianța a  fost creată atunci pentru a garanta pacea și securitatea colectivă în spațiul dintre Nordul Atlanticului și Europa de Vest, în acele vremuri tulburi, când popoarele Europei erau copleșite de distrugerile și ororile celui de-al Doilea Război Mondial și „cortina de fier” devenea din păcate o realitate a separării dureroase între occidentul democratic și răsăritul totalitar comunist.
Pentru România, ca membru cu responsabilități și drepturi depline în cel mai mare și cel mai de încredere sistem de auto-apărare colectivă din istorie, dubla aniversare de astăzi are o relevanță sporită în actualul mediu de securitate, tot mai imprevizibil și fluid, caracterizat de riscuri care emană de la actori statali și non-statali, de la forțe militare și de la entități teroriste, cibernetice și hibride. Amenințările balistice, proliferarea armelor nucleare și altor arme de distrugere în masă constituie, de asemenea, pericole la adresa securității tuturor.
Avem deci toate motivele să reflectăm la rolul pe care îl joacă NATO în protejarea libertăţii și securității cetăţenilor noștri. În fața tentativelor de reabilitare a dreptului forţei de către actori cu predispoziții hegemonice, este necesar ca multilateralismul și beneficiile perene ale unei ordini globale bazate pe reguli să fie redescoperite și reafirmate, iar încrederea reciprocă și solidaritatea democratică a popoarelor de pe cele două părți ale Atlanticului să nu se diminueze.
Aceasta presupune însă costuri pentru țara noastră și aș dori să evoc sacrificiul pe care bravii noștri soldați l-au făcut în misiunile NATO la care România participă și să exprim profunda mea recunoștință familiilor militarilor români care și-au pierdut viața în teatrele de operații, iar celor răniți slujind sub drapel să le transmit gratitudinea mea deplină. Sacrificiul lor în luptă alături de militarii altor state membre NATO garantează națiunii noastre propria apărare, în legătura strânsă a solidarității transatlantice și indivizibilităţii securităţii Aliate.
Totodată, reiterăm astăzi profundul nostru respect pentru toți cei care au participat și participă la misiunile asumate de România în cadrul NATO, pentru curajul, profesionalismul și devotamentul lor exemplar. 
Doamnelor și domnilor, stimați colegi,
În 2018, am organizat sub egida Senatului României și în parteneriat cu Senatul Poloniei primul summit parlamentar al Formatului București 9, B9, care a reunit participare parlamentară de înalt nivel din cele nouă țări ale flancului estic al Alianței. Pe agenda dezbaterilor s-au aflat importanța contribuției acestor țări la securitatea întregii alianțe, diversificarea și întărirea prezenței înaintate a NATO de la Marea Neagră la Marea Baltică, partajarea echilibrată a cheltuielilor, proiectarea stabilității, postura de apărare și descurajare, combaterea terorismului și mobilitatea militară. O concluzie importantă care s-a desprins este că unul dintre cele mai importante obiective ale diplomației parlamentare pe flancul estic este de a promova cultura democratică a dialogului și controlului parlamentar real dincolo de frontierele răsăritene ale alianței. Pentru că, așa cum s-a consemnat în documentul final al primului summit parlamentar al Formatului B9 de la București, „popoarele și națiunile ajung la unitate autentică prin dialog și nu prin cantonarea în principiul de tristă reputație: o țară, o națiune, un conducător”.
În ultimii 15 ani, România a crescut împreună cu NATO, participând în mod direct la transformarea și adaptarea acesteia și demonstrându-și cu consecvență atașamentul față de valorile, principiile și țelurile Alianței. De aceea, apartenența României la NATO trebuie fructificată prin consolidarea formatului B9 menit să asigure coeziunea flancului estic, prin continuarea politicii ușilor deschise și menținerea Mării Negre ca prioritate pe agenda aliată.
Închei prin a adresa un apel generațiilor care nu au avut experiența vieții în regimul de dinainte de 1989. Au crescut în societatea liberă și democratică a ultimilor treizeci de ani și nu au termeni personali de comparație cu România totalitară și izolată internațional, cu partidul-stat care planifica viitorul părinților lor în opoziție încrâncenată cu occidentul și valorile liberale. Adresez acest apel, în egală măsură, tuturor politicienilor români cu activitate în țară sau la Bruxelles:  tinerii noștri trebuie să cunoască și să înțeleagă pe deplin beneficiile apartenenţei României la NATO, că umbrela de securitate a Alianței deopotrivă cu întărirea rolului României ca furnizor de securitate, ne garantează condițiile de a prospera în pace și libertate.
Totodată, tinerii noștri trebuie să  învețe că suntem o națiune mândră, de sine stătătoare și demnă, că suntem de încredere și predictibili, capabili să ne apărăm și să contribuim la apărarea aliaților noștri și, așa cum se întitulează campania internațională ce le este dedicată, să știe că „noi suntem NATO” (#WeAreNATO)! 
Vă mulțumesc pentru atenție.