Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi din Senat, la inițiativa senatoarei Anca Dana Dragu, președinta Comisiei, a organizat marți, 21 iunie a.c., prima dezbatere în privința problemei frecvenței consumului de droguri, stabilirea cauzelor, dar, mai ales, propunerea de soluții viabile. Dezbaterea vine ca răspuns la situațiile tragice de supradoză, mai ales la cea mai recentă dintre ele, din cadrul festivalului Saga, în urma căruia un tânăr a murit de supradoză și alți câțiva au ajuns în spital.
Evenimentul și-a stabilit drept scop crearea unui cadru propice unei dezbateri obiective, a unui dialog deschis în ceea ce privește frecvența la momentul actual a numărului de consumatori, conturarea unor strategii de informare privind consumul de droguri, în ce constau lacunele acestor strategii desfășurate până în prezent, impactul media asupra consumului, dar și propunerea unor soluții pentru îmbunătățirea campaniilor de prevenire.
,,Fenomenul consumului de droguri este în creștere în România și toate acțiunile care au fost întreprinse până acum par să nu mai fie suficiente, motiv pentru care trebuie să ne așezăm la aceeași masă, indiferent de culoarea politică, și să identificăm soluții și strategii noi pentru viitor”, a declarat Anca Dragu.
Printre invitații cu care au fost dezbătute aceste aspecte se numără reprezentanți ai unor instituții precum DIICOT, Agenția Națională Antidrog, M.A.I, Ministerul Educației, CETTT Sf. Stelian, Spitalul Psihic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia, Centrul de Sănătate Mintală – INSMC, Institutul „Marius Nasta”, UMF Toxicologie, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Ministerul Justiției, Arestul Central al Poliției Capitalei, Serviciul Independent de Reţinere şi Arestare Preventivă, Asociația De Luptă Antidrog, AMA, CIADO, Asociația Europeană pentru Siguranță și Antidrog Fundaţia Parada, Asociația Sens Pozitiv, Asociaţia Română Anti-SIDA (ARAS), Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor (ALIAT) şi Asociația RHRN.
Dorința de experimentare tipică generațiilor tinere, accesul facil la o gamă largă de stupefiante la un preț redus au făcut ca vârsta debutului în consumul de droguri să scadă dramatic la 12-13 ani. Pentru a preveni consumul de droguri în rândul minorilor este nevoie de implementarea a cât mai multor programe de prevenție în școli, de la învățământul primar până la cel liceal.
„Problema consumului nu este o problemă veche, dar capătă amploare și dacă vom permite ca acest fenomen să se răspândească nestingherit, vom avea de suferit și noi, ca părinți, și copiii noștri. Am propus această primă dezbatere tocmai pentru a minimiza, pe cât posibil, evoluția acestui fenomen. De aceea, propun să facem mai multă educație în școli pe acest subiect, și nu numai pentru învățământul liceal”, a afirmat președinta Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, Anca Dragu.
Flavia Theodora Ioniță, medic psihiatru a subliniat un lucru extrem important, respectiv că este nevoie de modificarea legii privind sănătatea mintală pentru a se putea interveni real și pentru a stopa fenomenul. În opinia doamnei doctor, sistemul medical nu are instrumente pentru a contracara consumul de droguri, cu atât mai mult la vârste atât de fragede. În România nu există centre specializate de tratament pentru dependenții minori, aceștia fiind redirecționați către secția de psihiatrie. În toată țara există doar nouă centre pentru tratamentul dependenței, dintre care două sunt în penitenciare, majoritatea fiind în București. Potrivit medicului Ioniță, aproximativ 1% dintre deținuți, se declară dependenți, dar mare parte din ei refuză tratamentul.
În cadrul dezbaterii, Cătălin-Valentin Negoi Niță, șef serviciu în cadrul Agenției Naționale Antidrog și comisar-șef, a prezentat ultimul studiu realizat la nivelul populației generale. Conform datelor acestui studiu, din categoria persoanelor cu vârstă cuprinsă între 15-64 de ani, 10,7% au declarat că au consumat cel puțin un drog ilicit, dintre care 6% în ultimul an și 3,7% în ultima lună. Pe categoria de vârstă cuprinsă între 15-34 de ani procentul este de 16,9%, dintre care 10% în ultimul an și 6.6% în ultima lună.
De asemenea, s-a ridicat problema substanțelor încă neidentificate în listele uzuale de droguri, pentru care statul  are nevoie de mecanisme de identificare. ,,Eliberarea fără prescripție medicală a unor substanțe din farmacii este una din  cauzele care duc la creșterea vârstei de debut în rândul tinerilor, cel mai des întâlnite medicamente fiind cele din categoria benzodiazepine’’, a explicat Radu Lacău, medic rezident.

Printre soluțiile propuse, în cadrul dezbaterii, s-au numărat: