Senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), a participat la reuniunea Comisiei APCE pentru afaceri juridice și drepturile omului, care s-a desfășurat la Paris, marți, 7 decembrie 2021.
În cadrul reuniunii, senatorul român a propus o serie de amendamente la proiectul de raport cu tema: Arestarea lui Alexei Navalnîi, raportor Jacques Maire (Franța, ALDE), care au fost acceptate de membrii comisiei. În context, a menționat că Federația Rusă are obligația statutară de a coopera cu Consiliul Europei, inclusiv cu Comisia de monitorizare a APCE și, în acest sens, de a permite raportorilor desfășurarea misiunilor de monitorizare, în baza mandatului Biroului Adunării, întrucât, în lipsa acestora, activitatea de monitorizare ar fi serios afectată. A reamintit faptul că, în anul 2020, Adunarea Parlamentară a dezbătut și aprobat un raport în baza căruia au fost ratificate deplinele puteri ale Federației Ruse, fapt ce a permis membrilor delegației ruse să-și reia activitatea în cadrul APCE, sub rezerva menținerii unui dialog constructiv cu APCE. În acest context, a solicitat autorităților ruse să arate disponibilitate la dialog în relația cu Comisia de monitorizare a Adunării. În continuare, senatorul Titus Corlățean s-a referit, în calitate de raportor al Comisiei de monitorizare privind îndeplinirea obligațiilor și angajamentelor Georgiei față de Consiliul Europei, la situația din Abhazia și Osetia de Sud, regiuni aparținând de iure Georgiei, dar aflate de facto sub autoritatea Federației Ruse, și a solicitat autorităților responsabile să colaboreze cu cei doi raportori pentru a facilita îndeplinirea misiunilor de monitorizare.
Ordinea de zi a reuniunii a inclus de asemenea examinarea unui memorandum introductiv și audieri în cadrul proiectului de raport privind Implementarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului - cel de-al unsprezecelea raport, raportor Constantinos Efstathiou (Cipru, SOC). Documentul evidențiază, în baza raportului de activitate al CEDO pe anul 2020, provocările specifice executării hotărârilor CEDO de către statele membre ale Consiliului Europei, cum ar fi în: cauzele interstatale și alte cauze legate de situațiile postconflict sau conflicte nesoluționate, deciziile referitoare la restrângerile abuzive de drepturi și libertăți, precum și în cauzele care relevă probleme sistemice și structurale persistente. Potrivit statisticilor disponibile în raportul de activitate al CEDO, România figurează în topul primelor zece state ale căror hotărâri CEDO se află în diferite stadii de executare.
Cu acest prilej, senatorul Titus Corlățean a avut o altă intervenție în cadrul căreia a reafirmat obligativitatea executării deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului de către statele membre ale Consiliului Europei. A făcut referire la cauza Catan și alții împotriva Republicii Moldova și Federației Ruse și a cerut respectarea de către autoritățile de la Moscova a deciziei definitive a CEDO, care a constatat încălcarea de către Federația Rusă a art. 2 al Protocolului nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului prin interzicerea de către regimul separatist de la Tiraspol, aflat sub controlul efectiv al Federației Ruse (astfel cum a constatat CEDO în cauza Ilașcu și alții împotriva Republicii Moldova și Federației Ruse) a utilizării alfabetului latin în școli și prin măsurile ulterioare întreprinse în vederea implementării acestei politici: evacuarea forțată a copiilor și profesorilor din școlile de limbă română, închiderea școlilor și obligarea acestora să se mute în alte sedii.
Alte puncte ale agendei reuniunii au vizat desemnarea de noi raportori, participarea membrilor comisiei la evenimente internaționale și analiza răspunsurilor Comitetului Miniștrilor al APCE la recomandările Adunării Parlamentare, formulate în cadrul rapoartelor Comisiei pentru afaceri juridice și drepturile omului.