Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru afaceri europene și coordonatoare a dimensiunii parlamentare a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, a participat, vineri, 22 martie, la conferința cu tema „Reforma Politicii Agricole Comune”. Evenimentul a fost organizat de Ministerul Afacerilor Externe, prin Ministrul delegat pentru Afaceri Europene și Institutul European din România (IER), în parteneriat cu Academia de Studii Economice din București.
În cadrul reuniunii, doamna senator a afirmat că „Uniunea Europeană reunește societăți democratice care ar fi trebuit să ofere cetățenilor ei bunuri publice de bază; atunci când nu se întâmplă asta, coeziunea socială este afectată și apar consecințe negative. Astfel, în contextul actual, pe fondul tulburările sociale și al declinului proiectului european, pentru un număr semnificativ de cetățeni, <<contractul social>> pare să se fragilizeze în numeroase state membre; unii spun că sunt necesare politici mai cuprinzătoare iar alții afirmă că vechile politici de succes trebuie păstrate”.
Referitor la Politica Agricolă Comună, Gabriela Crețu a subliniat că „nu este vorba doar despre agricultură; diferitele abordări pe care le avem în privința PAC vorbesc despre proiectul Uniunii Europene pe care îl susținem și despre ceea ce vrem pentru cetățenii europeni. O dezbatere despre PAC nu trebuie privită ca o discuție între profesioniști, chiar dacă participarea acestora este întotdeauna necesară. Ei nu pot rezolva singuri provocarea actuală”.
În acest sens, domnia sa a afirmat că, la începuturile Politicii Agricole Comune, „când UE era o comunitate mai mică, destul de omogenă, factorii de decizie au considerat important să ia drept obiective: sporirea productivității, pentru a garanta securitatea aprovizionării și alimentarea populației, asigurarea unei plăți echitabile pentru cei care lucrează în domeniu, stabilizarea piețelor și păstrarea prețurilor accesibile pentru consumatori. Era simplu. Astăzi, această comunitate mică – doar șase țări – s-a schimbat foarte mult. În prezent, avem țări mari și țări mici, interesate de agricultură sau cu un interes scăzut, cu o populație rurală mare sau, dimpotrivă. Dacă, la început, fondatorii avuseseră în vedere un anumit tip de solidaritate, care funcționa, acum suntem martorii triumfului unei abordări tranzacționale ori de câte ori vine vorba despre modul în care trebuie cheltuiți banii publici europeni”. 
Gabriela Crețu a subliniat că „obiectivul declarat, pe care dorim să îl atingem este <<Unitatea în diversitate>>; însă, din păcate, atunci când vorbim despre cum să cheltuim banii, despre bugetul comun, am putea înlocui actualul slogan cu un altul, și anume <<divergență în inegalitate>> și asta pentru că realitatea ne arată persistența divergențelor majore între statele membre; divergențe între exploatările mici și cele mari (în prezent, 80% din plățile directe europene se îndreaptă către exploatări mari); dezechilibre la distribuirea venitului final de-a lungul lanțului alimentar (cu distribuția luând partea leului, cu duble standarde și multiple practici neloiale, neconcurențiale)”; divergențe între cei care plătesc corect taxele și impozitele și cei care nu o fac, subminând astfel posibilitatea de intervenție și sprijin din partea statului.
De asemenea, președinta Comisiei pentru afaceri europene a subliniat faptul că de multe ori aceste divergențe au fost diagnosticate simplist, populist, ca o consecință a opoziției dintre nivelul național și cel european. În realitate, nu știm nici unde suntem, nici în ce direcție vrem să ne îndreptăm. În lipsa unei strategii comune europene de dezvoltare pentru viitor a agriculturii, nu știm dacă se dorește o piața unică concurențială, o dezvoltare complementară a agriculturii statelor membre sau se caută un soi de autarhism, cu o acoperire din producția națională a tuturor nevoilor. Nici în România nu ne este clar dacă dorim dezvoltarea agriculturii dezvoltând cooperativele și asociațiile celor mai mici sau susținând marile exploatații private.
În final, Gabriela Cretu a făcut apel la încredere, drept condiție necesară atât în deciziile europene, cât și în cele naționale.
Evenimentul este înscris în calendarul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene și își propune să aducă în atenție o temă de mare interes pentru UE în ansamblul ei: reforma PAC în contextul negocierilor privind viitorul Cadru financiar multianual (2021-2027).
La dezbateri au participat reprezentanți ai instituțiilor europene și naționale, ai mediului academic și de cercetare, societății civile, mass media.